Steaua Roşie, septembrie 1971 (Anul 22, nr. 208-233)

1971-09-04 / nr. 211

PAGINA 4 STEAUA ROȘIE Cuvîntarea tovarăşului SANTIAGO CARRILLO (Urmare din pag. 1) să reduci această diversitate prin amestec ar echivala cu încerca­rea de a opri rotaţia soarelui. (Vii aplauze.) Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie a deschis porţile dez­voltării revoluţiei mondiale. De aceea, gloria lui Lenin şi a bol­şevicilor este nemuritoare. Uniu­nea Sovietică a continuat această operă, contribuind în mod hotă­­rît prin sîngele şi sacrificiul său la înfrîngerea hitlerismului şi la expansiunea forţelor revoluţio­nare din lumea întreagă. (Aplau­ze puternice.) După revoluţia din octombrie, a triumfat revoluţia din China şi în alte ţări, între care se află şi ţara voastră. La 90 de mile de SU.A., Cuba construieşte socia­lismul.’ Chile înfăptuieşte o expe­rienţă nouă prin guvernul său de unitate populară. Căile şi formele revoluţiei, problemele pe care le are de re­zolvat sunt foarte diferite în fie­care ţară. De aceea, învăţătura leninistă nu constă în a copia pe unul sau pe celălalt, ci de a descoperi, de a găsi ce este ca­racteristic, specific în căile revo­luţiei în fiecare ţară. (Aplauze prelungite.) Consecvenţi acestei învăţături, noi nu acceptăm că partidele co­muniste trebuie să se divizeze în favoarea unuia sau a altuia, în partizani ai unui model sau al­tul. Dacă ne întreabă cineva dacă sîntem prosovietici, noi spunem că da!, în sensul că apărăm şi vom apăra totdeauna cuceririle Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, însă în acelaşi sens, noi sîntem şi prochinezi,­ deoare­ce considerăm revoluţia înfăptui­tă în această mare ţară ca şi a noastră şi sîntem gata s-o apă­răm. în acelaşi sens noi sîntem pro­­cubanezi, proromâni, prounguri etc., etc. (Vii aplauze.) Ceea ce nu acceptăm este ca relaţiile cu unele partide să fie interpretate drept acte ostile faţă de alte partide. Este necesară multiplicarea eforturilor pentru a depăşi neîncrederea şi diviziu­nea. (Aplauze puternice, prelun­gite.) Salutăm orice progres al ori­cărei ţări socialiste ca un ajutor pentru cauza noastră comună. De aceea, apreciem intrarea Re­publicii Populare Chineze pe a­­rena internaţională iniţierea sfîr­­şitului politicii de izolare practi­cată împotriva ei de către pute­rile imperialiste, ca un succes nu numai al tovarăşilor chinezi, ci al întregii noastre cauze, în acelaşi mod au salutat revoluţio­narii din lumea întreagă, la tim­pul său lichidarea încercuirii ca­pitaliste împotriva Uniunii Re­publicilor Sovietice Socialiste, la cîţiva ani după octombrie roşu. (Aplauze puternice.) Aşa cum apreciem succesele şi elogiem lucrurile bune, tot aşa condamnăm şi vom condamna orice iniţiativă care vine în con­tradicţie cu principiile noastre şi cu interesele luptei antiimperia­­liste, oriunde ar fi, şi în special atunci cînd o asemenea iniţiativă afectează independenţa statelor şi partidelor, unitatea şi coeziu­nea lor. (Vii aplauze.) Dragi tovarăşi, în cadrul vizitei făcute cu acest să construiască o ţară plecînd de la puţin. De aceea, fiecare între­prindere modernă — şi sunt deja multe în România —, fiecare oraş nou sau cartier, fiecare nou centru de cultură reprezintă o prilej în România socialistă, de­ enormă sumă de eforturi, de sa­­legaţia noastră a avut prilejul să­crificii din partea întregului po­ia cunoştinţă că, sub conducerea Partidului Comunist Român, ţara voastră continuă să facă mari progrese pe tărîmul construcţiei economice, menţinînd unul din cele mai ridicate ritmuri de dez­voltare din lume. (Aplauze, ura­­le.) Am putut vedea că hotărîrile Congresului al X-lea al partidu­lui vostru sînt aplicate cu entu­ziasm de oamenii muncii şi de popor. (Vii aplauze.) în acelaşi timp, ne-au intere­sat mult măsurile luate în sen­sul lărgirii şi aprofundării de­mocraţiei socialiste, rolului oame­nilor muncii în conducerea între­prinderilor, apropierea organelor de conducere de mase. Am avut prilejul să facem un schimb de păreri cu tovarăşul Ceauşescu şi cu alţi conducători asupra măsurilor privind educa­ţia ideologică. Ne impresionează în mod favorabil ideea de unde pleacă aceste măsuri: suprimarea privilegiilor şi obţinerea unei echităţi tot mai mari, de care sunt legate măsurile economice destinate să îmbunătăţească si­tuaţia celor cu salarii mici; depă­şirea egoismului individualist; formarea unui om nou, conştient atît de drepturile cît şi de înda­toririle sale faţă de societate; eliminarea influenţelor capita­liste în ce priveşte modul de via­ţă şi de a gîndi. Schimbările ce au avut loc în viaţa economică, socială şi cultu­rală a României, sub conducerea clasei muncitoare, sunt enorme. O ţară agrară, ale cărei bogăţii minerale şi industriale erau ex­ploatate de imperialiştii străini, s-a transformat într-o ţară in­dustrială, cu întreprinderi avînd o tehnologie modernă. O ţară în care muncitorii şi ţăranii erau cu adevărat oropsiţi a devenit o republică în care aceste două clase muncitoare sînt stăpîne pe destinele lor. Şomajul, care con­damnă la mizerie chiar şi în ţă­rile capitaliste cele mai dezvol­tate, sute de mii de oameni, dacă nu milioane, inclusiv numeroşi intelectuali, în ţara voastră a fost extirpat, iar dreptul la muncă este asigurat pentru toţi. Măsuri­le luate pentru majorarea în pe­rioada acestui cincinal a salarii­lor inferioare şi a alocaţiilor fa­miliale demonstrează preocupa­rea partidului şi guvernului de a ridica nivelul de trai al poporu­lui. (Aplauze puternice.) în întreprinderi, în instituţii culturale, am văzut rolul extra­ordinar pe care-l are tineretul. Edificarea socialismului se află în bună măsură în mîinile noii generaţii, pentru a cărei capaci­tate matură iniţiativele n-au li­mite. Adevărul este că burghezia şi moşierimea v-au lăsat o ţară pu­ţin dezvoltată. România n-a pu­tut realiza procesul de acumulare capitalistă exploatînd jumătate din omenire, aşa cum au făcut alte state burgheze, clasa mun­citoare venind la putere a trebuit pur, consimţite în mod voluntar, cu entuziasm şi curaj. Aşa se în­făptuieşte miracolul de a trans­forma, într-o scurtă perioadă is­torică, o ţară înapoiată într-una modernă, cultă, socialistă. Alături de succesele obţinu­te pe acest tărîm, puteţi fi mîndri de faptul că, ne­­fiind o ţară mare, România are azi o personalitate internaţională pe care n-a avut-o niciodată în trecut. Clasa muncitoare la pu­tere a realizat prestigiul naţional al ţării voastre. Aveţi dreptul de a afirma importanţa rolului pe care-l desfăşoară azi în lume statele mici şi mijlocii, cu condi­ţia de a renunţa de a se com­porta ca instrumente ale puteri­lor imperialiste străine, cu con­diţia de a duce o politică cu a­­devărat naţională, de apărare a suveranităţii şi demnităţii, o po­litică pusă în slujba adevărate­lor interese ale popoarelor lor. Acest lucru îl face azi Republica Socialistă România, şi aceasta contribuie la prestigiul său inter­naţional. (Aplauze prelungite, urale.) Oamenii muncii spanioli do­resc din toată inima României socialiste, poporului său munci­tor, clasei sale muncitoare noi succese în munca creatoare pen­tru a face din ţara voastră un iz­vor de bunăstare, progres şi cul­tură, o fortăreaţă tot mai puter­nică a lumii socialiste. (Aplauze puternice.) în ţara noastră, ne apropiem de sfîrşitul dictaturii fasciste a generalului Franco. Clasa munci­toare spaniolă, zi de zi mai unită şi organizată, în ciuda represiu­nii, luptă în fruntea întregului popor pentru a obţine stabilirea unui regim democratic, care să asigure libertăţi politice şi care să deschidă calea spre socialism. Alături de clasa muncitoare lup­tă ţăranii, studenţii şi intelec­tualii. Forţele antidictatoriale dis­cută termenii unei alternative de­mocratice faţă de regimul lui Franco, care să înlăture perico­lul impunerii unei monarhii reac­ţionare şi care să dea poporului posibilitatea de a hotărî regimul viitor în Spania. (Răsună lozinca: Trăiască lupta eroică a poporului spaniol; Aplauze, urale.) Partidul Comunist din Spania va depune toate eforturile nece­sare pentru a organiza unitatea şi lupta poporului, a tuturor an­­tifranchiştilor, pînă la cucerirea victoriei. Sîntem convinşi că Spania va fi în curînd o ţară a libertăţii. Doresc să închei strigînd: — Trăiască oamenii muncii din România şi partidul său co­munist! (Aplauze puterni­ce.) — Trăiască prietenia reală şi sinceră între cele două par­tide ale noastre! (Aplauze puternice.) — Trăiască unitatea mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale! (Aplauze pu­ternice.) Lucrurile consfătuirii privind cultura griului (Urmare din pag. 1) superioară anilor precedenţi şi de condiţiile agro-meteorologice fa­vorabile culturii griului. A fost scoasă în evidenţă, de asemenea, munca devotată a lucrătorilor de pe ogoare pentru traducerea în viaţă a indicaţiilor date de conduce­rea partidului, de secretarul gene­ral al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu cu privire la pregătirea campaniei din toamna trecută şi la folosirea cît mai bună a condi­ţiilor existente pentru dezvoltarea producţiei agricole. Cu această o­­cazie au fost citate numeroase ferme şi întreprinderi agricole de stat cum sunt cele din Valea Rece, Miheş, Sinpaul, Seuca, Botorca, I. A. S. Tg.-Mureş şi altele care au realizat recolte de griu cuprinse intre 3.887 şi 5.030 kg la hectar. Obţinînd o recoltă medie de a­­proape 3.600 kg grîu la hectar, u­­nitâţile de stat din judeţ se află în fruntea acestui sector pe ţară. S-a apreciat la fel activitatea me­canizatorilor, cooperatorilor şi spe­cialiştilor dintr-o serie de coopera­tive agricole ca Reghin, Tg.-Mureş, Nazna, Acăţari, Zau de Cîmpie, Sîntana, Cuci, Şâulia, Rîciu şi al­tele care au obţinut producţii me­dii de 3.022 — 3.800 kg grîu la hectar. In acelaşi timp, raportul ca şi dezbaterile au subliniat în spirit critic faptul că în unele unităţi producţia nu se ridică încă la ni­velul posibilităţilor pe care le o­­feră agricultura noastră socialistă, condiţiile pedo-climatice şi mijloa­cele tehnice. Un număr însemnat de cooperative agricole şi chiar întreprinderi agricole de stat au realizat recolte sub posibilităţi ca urmare a nerespectării recoman­dărilor şi indicaţiilor date privind pregătirea terenului, seminţele fo­losite şi calitatea lucrărilor de în­­sămînţare. In cadrul dezbaterilor au luat cuvîntul Dumitru Cucui, director tehnic la I.A.S. Seuca, Teofil Te­­chera, preşedintele C.A.P. Apold, Anton Csenged, ing.-şef la C.A.P. Acăţari, Petre Mărginean, director la S.M.A. Tîrnăveni, Zoltán Kar­kassy, inginer şef la C.A.P. Bichiş, Zoltán Henning, şef fermă la Miheş, Dumitru Gliga, inginer şef la C.A.P. Reghin, Ernest Kuti, ingi­ner şef la C.A.P. Dumbrăvioara, Liviu Corla, preşedintele C.A.P. Bogata, inginer Adler Carol, şeful Laboratorului pentru controlul se­minţelor. Victor Coman, inginer şef la C.A.P. Găneşti, inginer Ştefan Tolcer, director I.M.A. Mureş, Emil Truţa, preşedintele C.A.P. Frunzeni. Mihály Iosif, inginer şef la C.A.P. Tirimia, inginer Atanasie Ciorlăuş, director ştiinţific la Staţiunea ex­perimentală Tg.-Mureş, Mircea Botezan, director la întreprinderea judeţeană de aprovizionare teh­­nico-materială Mureş, Mitică Giu­ra, preşedintele U.J.C.A.P.. Dezbaterile din cadrul consfă­tuirii s-au făcut în lumina scrisorii tovarăşului Nicolae Ceauşescu, se­cretar general al partidului, adre­sată comitetelor judeţene de par­tid, organelor şi organizaţiilor de partid din agricultură, consiliilor populare, direcţiilor generale a­­gricole, uniunilor judeţene ale C.A.P., tuturor lucrătorilor şi spe­cialiştilor din unităţile agicole de stat, ţăranilor cooperatori. Scoţînd în evidenţă rezultatele, vorbitorii au insistat asupra principalelor as­pecte caracteristice pentru produc­ţia acestui an, asupra învăţămin­telor ce izvorăsc din experienţa acumulată de cercetare şi de uni­tăţile de producţie fruntaşe, au combătut lipsurile care au cauzat producţiile scăzute din unele uni­tăţi care dispun de condiţii bune. Au fost făcute la fel o serie de propuneri in vederea obţinerii de producţii mari şi cu cheltuieli re­duse în anul viitor. Consfătuirea a apreciat că sunt condiţii pentru realizarea şi depăşirea sarcinilor ce revin judeţului nostru la cul­tura griului în actualul cincinal. Pe baza experienţei acumulate, a rezultatelor cercetării şi propu­nerilor făcute de participanţi a fost elaborat şi aprobat un program de măsuri în vederea creşterii pro­ducţiei de griu în anul viitor, obli­gatoriu pentru toate unităţile ci­­gricole. In încheierea consfătuirii a luat cuvîntul tovarăşul Ioan Cozma, se­cretar al Comitetului judeţean de partid. Participanţii la consfătuire au a­­doptat în unanimitate o telegramă adresată Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tova­rășului Nicolae Ceaușescu. De hotare VIETNAMUL DE SUD Un violent atac al forţelor patriotice SAIGON 3 (Agepres). şi Deta­şamente ale patrioţilor sud-viet­­namezi au organizat, în zona sep­tentrională a Vietnamului de sud, un violent atac cu rachete şi arti­lerie asupra unui convoi saigonez, format din 20 de transportoare blindate, provocînd inamicului pierderi grele în oameni şi mate­riale. Agenţia Reuter apreciază a­ceastă operaţiune ca cea mai pu­ternică acţiune de artilerie a for­ţelor patriotice din ultima lună. Pe de altă parte, in cursul ulti­melor 24 de ore, două baze mili­tare saigoneze — „Alfa-2" şi „Al­­fa-4" — au fost supuse unor in­tense bombardamente cu rachete şi tunuri fără recul — informează agenţia U.P.I. O altă acţiune ofensivă a pa­trioţilor a fost semnalată la 80 de kilometri de Saigon, în provin­cia Kien Toung. Semnarea acordului cvadripartit asupra Berlinului occidental BERLINUL OCCIDENTAL 3 — Trimisul special Agerpres, Ștefan Deju, transmite, în clădirea fos­tului sediu al Comisiei aliate de control din Berlinul occidental, a fost semnat, la 3 septembrie, un document apreciat unanim drept o contribuţie importantă la destinderea în Europa — acordul asupra Berlinului occidental. E­­laborat de ambasadorii U.R.S.S., S.U.A., Marii Britanii şi Franţei, în tratative care au durat mai mult de 17 luni, acordul a fost salutat de opinia publică mon­dială ca un pas însemnat pe calea păcii şi securităţii pe continentul nostru. Marele interes al opiniei publi­ce mondiale pentru realizarea acordului asupra Berlinului occi­dental a fost exprimat şi prin prezenţa în sala unde s-a semnat convenţia a peste 200 reprezen­tanţi ai celor mai importante a­­genţii de presă, ziare şi posturi de radioteleviziune din întreaga lume, în declaraţiile făcute imediat după semnarea documentului, cei patru ambasadori şi-au exprimat satisfacţia pentru rezultatul po­zitiv obţinut şi convingerea că s-au creat noi condiţii prielnice pentru destinderea pe continentul nostru. După 17 luni de la începerea tratativelor, la iniţiativa U.R.S.S., acordul încheiat vineri 3 septem­brie, reglementează numeroase probleme care au dat loc in ul­timii ani la divergenţe care in­fluenţau asupra climatului poli­tic în Europa. Pentru prima oară, există un text oficial al unui document al celor 4 puteri privind reglementarea probleme­lor Berlinului occidental. Ştirea că s-a ajuns la un acord în problemele Berlinului occiden­tal a fost salutată de opinia pu­blică din ţara noastră ca avînd o semnificaţie pozitivă pentru li­chidarea urmărilor celui de-al doilea război mondial, pentru ne­tezirea drumului în vederea în­sănătoşirii climatului politic pe continentul nostru. Semnarea acestui acord a fost apreciată de oamenii muncii din ţara noastră ca un eveniment ca­re subliniază eficienţa şi impor­tanţa deosebită a promovării me­todei tratativelor în soluţionarea problemelor divergente pentru crearea unui climat în care po­poarele să poată colabora în spi­ritul stimei reciproce, respectării independenţei şi suveranităţii naţionale, neamestecului în tre­burile interne. Acest eveniment este conside­rat, totodată, ca un nou pas în normalizarea relaţiilor între sta­tele europene — inclusiv între cele două state germane, pentru primirea lor în O.N.U. şi parti­ciparea­ lor cu drepturi egale la viaţa internaţională — pentru promovarea cauzei destinderii în Europa și în întreaga lume. Vizita preşedintelui Allende în Peru LIMA 3 (Agerpres). — Preşedin­tele Republicii Chile, Salvador Al­­lende, care se află într-o vizită o­­ficială în Peru, a conferit vineri cu preşedintele Jauan Valesco Al­varado în legătură cu extinderea relaţiilor dintre cele două ţări. Comentatorii agenţiilor interna­ţionale de presă relatează că în discursurile pronunţate zilele a­­cestea de cei doi şefi de stat s-a evidenţiat comunitatea de păreri privind necesitatea dezvoltării li­nei economii independente şi folo­sirii, în interesul propriilor popoa­re, a resurselor naţionale. San Marino Cel de-al treilea „Festival inter­naţional de teatru al popoarelor“ SAN MARINO — Corespon­dentul Agerpres, Nicolae Pui­­cea, transmite : Joi după-amia­­ză, în decorul natural unic de pe Muntele Titano, pe care îl oferă Republica San Marino, a început cel de-al treilea „Fes­tival internaţional de teatru al popoarelor", dedicat în acest an Republicii Socialiste Româ­nia. Organizat din doi în doi ani, la San Marino, capitala re­publicii, şi în cîteva localităţi ale acestui mic stat, festivalul este conceput în ideea cunoaş­terii şi a dezvoltării colaborării între popoarele lumii, şi îşi pro­pune să facă cunoscută Româ­nia şi poporul său, arta şi cul­tura românească, să aducă o contribuţie la înţelegere şi pace în Europa. Programul acestei importante manifestări, ce durează patru zile, cuprinde conferinţe, mese rotunde şi dezbateri pe teme referitoare la viaţa cultural-ar­­tistică, dezvoltarea ştiinţei, turis­mului, spectacole de teatru şi muzicale, proiecţii de filme, ex­poziţii cu caracter turistic şi de artizanat, de grafică şi de carte. In cadrul acestui bogat pro­gram îşi dau concursul „Teatrul tineretului" din Piatra Neamţ, corul „Madrigal", ansamblul folcloric „Rapsodia" din Bucu­reşti , vor fi prezentate filmele „Mihai Viteazul", „Dacii" şi al­tele. Festivalul a început prin pri­mirea la „Palazzo del Governo" a delegaţiei române conduse de Ion Cosma, ministrul turis­mului şi a ambasadorului ţării noastre la Roma, Iacob Ionaşcu, de către căpitanii regenţi (care îndeplinesc funcţia de şefi de stat) Luigi Lonfernini şi Atillio Montanari. După ce au relevat semnificaţi­­ actualelor manifes­tări, căpitanii regenţi au rugat pe oaspeţii români să transmită preşedintelui Republicii Socia­liste România, Nicolae Ceau­şescu, şi poporului român, sen­timentelor lor de deosebită sti­mă şi prietenie. Răspunzînd, Ion Cosma a mulţumit gazdelor pentru pri­mirea deosebit de călduroasă şi a transmis, la rîndul său, u­­rările preşedintelui Nicolae Ceauşescu, către căpitanii re­genţi, guvernul şi poporul san­­marinez, de prosperitate şi feri­cire. In continuarea manifestărilor oficiale la „Palazzo del Con­­gressi",­ a avut loc deschiderea Festivalului de Teatru, la care au luat cuvîntul Giuseppe Mi­­cheloni, ministrul turismului, spectacolelor şi sportului, şi Ion Cosma. Apoi, dramaturgul Paul Everac a vorbit despre „Dezvoltarea teatrului în viaţa culturală românească". Seara, la teatrul „Cara dei Balestrieri", corul „Madrigal" a prezentat un reuşit program, a­­plaudat cu multă căldură de numeroşi spectatori prezenţi, iar apoi, cunoscuţii actori ita­lieni Giorgio Albertazzi şi Bianca Toccafondi au susţinut un recital în cinstea României,, intitulat „Ovidiu". Tot joi seara, ansamblul folcloric „Rapsodia" din Bucureşti a dat un specta­col în localitatea Serravalle, trezind entuziasmul celor pre­zenți ; la Borgo Maggiore a fost prezentat filmul „Columna" Evoluţia staţiei automate „Luna-18“ MOSCOVA 3 (Agerpres).­­ După cum relatează agenţia TASS, observatoarele astrofizice sovietice din Caucaz au efectuat, in noaptea de 2 spre 3 septem­brie, observaţii asupra zborului staţiei automate ,,Luna-18“, lan­sată joi spre Lună. Pe ecranul de televiziune instalat in sistemul te­lescopului optic de la observato­rul AbaSiuman, din Gruzia, au pu­tut fi văzute cu claritate imagini ale staţiei şi rachetei­ purtătoare. Astfel, s-au putut stabili coordo­natele aparatului, fixindu-se po­ziţiile consecutive in zborul către astrul nopţii. Peste 200 de fotografii aile sta­ţiei au fost făcute de astronomii de la observatorul Semahin, din Azerbaidjan. Observaţiile au fost efectuate cu ajutorul unor utilaje de televiziune de mare sensibili­tate. La ora 5 dimineaţa, tele­scopul a fotografiat „Luna-18" , distanța de 100.000 kilometri de Pămint. O nouă concluzie a oamenilor de stiicta: LUNA ESTE CALDĂ WASHINGTON 3 (Agerpres). — Analiza experienţelor ştiinţifice întreprinse pe suprafaţa Lunii cu prilejul ultimei misiuni selenare „Apollo-15" a permis oamenilor de ştiinţă americani să ajungă la concluzia că satelitul natural al Pămîntului este cald şi s-a format în aceeaşi epocă cu acesta, avînd în compoziţia sa elemente mine­rale cunoscute. Sursa de căldură detectată pare să difere însă de cea a Pămîntului, ea datorîndu-se mai multor pungi de minerale ra­dioactive situate la o adîncime va­riind între 160 şi 480 km. Confirmarea ipotezei că Luna este caldă a fost posibilă graţie a două sonde termometrice intro­duse in scoarţa selenară de astro­nautul David Scott, comandantul echipajului navei ,,Apollo-15". S-a constatat că temperatura creşte în medie cu 1 grad Fahrenheit la fiecare 30,5 cm adîncime. Aceasta demonstrează, a declarat profeso­rul Marcus Langseth de la Uni­versitatea Columbia, că abundenţa mineralelor radioactive de pe Lu­nă este cel puţin comparabilă cu cea existentă pe Terra. Datele ştiinţifice obţinute pînă in prezent în cercetarea Lunii nu permit însă nici o explicaţie în ce priveşte ab­senţa vieţii pe satelitul natural al Pămîntului. Unii savanţi americani care caută să dezlege aceast­ă problemă emit ipoteza că in mo­mentul formării lui Pămintul a fost o masă incandescentă, in timp ce Luna ar fi fost glacială. Un alt profesor de la Universi­tatea Columbia, Garry Lathal, a­­preciază că evenimentul cel mai marcant detectat pe Lună l-a con­stituit înregistrarea unei mișcări seismice produsă săptâmina aceas­ta într-o regiune situată la circa 640 km vest de craterul Tycho. A­­cest „cutremur lunar" a început dintr-un punct situat la aproxima­tiv 800 km adîncime, cu mult mai in profunzime decit cutremurele cunoscute pe Terra. TELEGRAME tăi TELEGRAME » TELEGRAME 0 Confederaţia naţională a muncitorilor uruguayeni (C.N.T.) a cerut preşedintelui Pacheco Areco abrogarea decretului care interzi­ce orice întruniri politice după ora 19:30. Totodată, muncitorii au cerut suspendarea măsurilor de securi­tate, care echivalează cu o virtua­lă stare de asediu .­ Ministrul apărării al Statelor Unite, Melvin Laird, a declarat în cadrul unei conferinţe de presă că, între Statele Unite şi Republi­ca Federală a Germaniei a fost încheiat un acord privind livrarea către R.F.G. a 175 avioane de vî­­nătoare americane „Phantom-F-4" anunţă agenţiile U.P.I. şi Associa­ted Press. Valoarea acestei tran­zacţii se ridică la 750 milioane do­lari . La Rieka a avut loc o şedin­ţă extraordinară a subcomisiei pentru transporturi şi comunicaţii a Comisiei iugoslavo-ungare pen­tru colaborare economică şi teh­­nico-ştiintificâ. 9 Miniştrii de finanţe ai Marii Britanii şi Italiei vor sosi la înce­putul săptămînii viitoare la Paris, pentru a conferi cu colegul lor francez Valery Giscard d'Estaing, asupra actualei crize monetare in­­teroccidentale­ 9 In capitala Austriei au luat sfîrşit lucrările colocviului ştiin­ţific pe tema „Teoria instinctului agresiv al războiului şi proble­mele apărării păcii". La această reuniune au luat parte oameni de ştiinţă din 11 ţări. Din Ro­mânia a participat prof. Con­stantin Botez, şef de sector la Institutul de psihologie al Aca­demiei de Ştiinţe Sociale si Politice.­­ Guvernul peruan a declarat zonă a reformei agrare întreaga suprafaţă de teren agricol a pro­vinciei Leoncio Prado. In decretul guvernamental adoptat în acest sens, se arată că „această hotă­rîre a fost determinată de realiza­rea unor transformări structurale în sectorul agrar al districtelor din această provincie" . Frantisek Homoui, vicepreșe­dinte al guvernului R.S. Ceho­slovace, a primit pe Li Man Sok, adjunct al ministrului afacerilor externe al R.P.D Coreene, care face o vizită în Cehoslovacia. A­­gentia C.T.R. relatează că, in cursul întrevederii, au fost discu­tate probleme referitoare la rela­ţiile dintre cele două ţari, ca si unele probleme internationale de interes comun.­­ Banca Angliei a anunţat joi reducerea taxei de scont de la 6 la 5 la sută, cel mai scăzut procent din ultimii şapte ani şi jumătate . Comisia naţională a teleco­municaţiilor din Chite a recoman­dat guvernului naţionalizarea com­paniei telefoanelor din Chite, filia■ lă a concernului nord-american „International Telephone and Tele­graph Co (I.I.T.)". 9 Pe scena cunoscutului tea­tru din Copenhaga „Boldhus­­teatret" a avut loc premiera piesei „Magia Roşie" de Ghel­­derode în regia lui Dinu Cer­nescu. Scenografia a fost sem­nată de Dan Nemţeanu, iar co­regrafia a aparţinut Adrianei Dumitrescu. 9 Federaţia columbiană a e­­ducatorilor a hotărît declararea li­nei greve naţionale de 72 de ore. Ea a trecut la această acţiune in semn de solidaritate cu acţiunea grevistă a cadrelor didactice din Bogota care durează de la 17 august a. c. Banca centrală a Republicii Chi­le a aprobat un credit de 10 mi­lioane escudos, care vor fi inves­tiţi in lucrările de reparare a mi­nelor, ale căror instalaţii au fost deteriorate de cutremurul plin­­ iulie a. c. Redacţia şi administraţia: Tg.-Mureş, Piaţa Eroilor Sovietici nr. Telefoane: 11688, 11689. Abonamentele se fac la oficiile poştale factorii poştali şi difuzorii voluntari din întreprinderi şi instituţii. riparu­: întreprinderea Poligrafică Tg.-Mureş, Comanda nr. 644. * 40 372

Next