Steaua Roşie, septembrie 1971 (Anul 22, nr. 208-233)

1971-09-15 / nr. 220

Anul XXIII Nr. 220 (4.193) PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA ! HMjjOgffî 0RSf^ fl CCPii! iETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. S! AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Miercuri, 15 septembrie 1971. 4 pagini 30 de bani. autoutilarea o acţiune cu multiple implicaţii favorabile In cadrul acţiunii de autoutilare colectivele de întreprinderi din toate ramurile industriale îşi fău­resc, ca urmare a valorificării po­tentelor umane şi materiale de care dispun, maşini, utilaje şi in­stalaţii de înaltă tehnicitate, care concurează cu succes produsele similare din ţările cu tradiţie in­dustrială îndelungată. Referindu-se la faptul că atunci când partidul a pus sarcini în faţa muncitorilor, inginerilor, tehnicie­nilor şi cercetătorilor, au fost re­zolvate multe probleme complica­te, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a arătat, printre altele, la Consfătui­rea de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei şi al acti­vităţii politice şi cultural-educative „Este timpul ca din punct de ve­dere principial, teoretic, ideologic, să luăm o poziţie fermă în aceas­tă privinţă şi a înarma pe toţi ac­tiviştii noştri de partid şi de stat, din toate sectoarele de activitate, cu înţelegerea­ clară a necesităţii de a pune pe primul plan forţele proprii, folosirea muncii şi conştiin­ţei proprii, a priceperii proprii, a forţelor clasei muncitoare proprii — şi numai după aceea să apelăm la import". Realitatea dovedeşte că, în ca­drul acţiunii de autoutilare, îşi gă­seşte un cîmp larg de afirmare fermentul căutărilor, se materiali­zează numeroase idei originale, sînt valorificate creaţii valoroase — rod al gîndirii colectivelor de muncă, că aici, ca şi în alte do­menii de activitate, se cere desfă­şurată o adevărată luptă împotriva rutinei, pentru triumful ideilor no­vatoare puse în slujba progresu­lui societăţii noastre socialiste. Complexul industrial de faianţă şi sticlă din Sighişoara a acumu­lat, în ultimii ani, o bogată expe­rienţă pe linia autoutilării, reuşind să-şi asigure un număr însemnat de maşini şi utilaje pentru dota­rea proprie, iar unele produse să fie chiar premiate la expoziţii in­ternaţionale, licenţa lor fiind cum­părată de alte state. De fapt aici, extinderea acţiunii de autoutilare şi permanentizarea acestei preocupări au început cu întărirea serviciilor de concepţie cu cadre tehnico-m­ainsteşti capa­bile să rezolve multiple probleme pe care le ridică procesul de pro­ducţie. Plecînd de la acest impe­rativ, la Complexul industrial de faianţă şi sticlă Sighişoara au fost create un nucleu de proiectare pentru autoutilare şi un atelier mecanic bine dotat şi încadrat cu personal de înaltă calificare. în acest mod unitatea este pregătită să rezolve toate problemele pe ca­re le ridică autoutilarea. Acest lu­cru este demonstrat şi de activita­tea desfăşurată în perioada anului trecut şi în cele opt luni din acest an Un studiu efectuat de specialiş­tii complexului a evidenţiat exis­tenţa unui plus de capacitate, ne­­utilizată, la sectorul de ardere al produselor de faianţă. Acest plus de capacitate nu era acoperit în­­trucît maşinile de fasonat aveau un randament scăzut. S-a dus pro­blema rezolvării acestui neajuns. Cu forţele proprii ale colectivului au fost executate două maşini de fasonat farfurii cu un înalt randa­ment. Astfel, o dată cu economi­sirea unor importante fonduri va­lutare, a fost posibilă crearea u­­nei noi linii tehnologice de con­fecţionat farfurii. De o bună apre­ciere s-au bucurat cele două in­venţii brevetate — maşina de de­corat obiecte de faianţă prin pul­verizare şi maşina de confecţionat rigle ceramice. Desigur, nu s-a pornit de la început de la ideea conceperii unei invenţii, ci de la necesitatea rezolvării unor proble­me importante ale producţiei. Ideea ingenioasă şi căutările no­vatoare au dus în final la realiza­rea unei invenţii. Tot necesităţile producţiei au pus în faţa colectivului de concep­ţie rezolvarea unei alte probleme: eliminarea operaţiei manuale, greoaie şi costisitoare a verificării şi ungerii vagoneţilor Dressier. Şi această problemă a fost soluţiona­tă prin concepere şi execuţia unei instalaţii corespunzătoare de ridi­cat, cu un înalt randament. Așa cum ne relata inginerul Constantin Matei, în acest an pla­nul de autoutilare cuprinde o serie de lucrări deosebit de importante, pină in prezent utilizîndu-se în a­­cest scop peste 400.000 lei. Este vorba, printre altele, de executa­rea unei platforme de depozitare şi transport al produselor (în va­loare de 212.000 lei), construcţia a 5 containere pentru transportul ipsosului, bandă de descărcare a caolinului şi altele care vor contri­bui la accelerarea desfăşurării o­­peraţiunilor procesului tehnologic şi, implicit, la creşterea producti­vităţii muncii. Desigur, activitatea fructuoasă desfăşurată aici în domeniul auto­utilării se bucură de sprijinul co­mitetului de direcţie şi al comite­tului de partid care au analizat rezultatele obţinute în acest sector al activităţii economice. De altfel, încă de pe acum, întreprinderea are un plan concret privind lucră­rile de autoutilare ce se vor exe­cuta în perspectiva actualului cin­cinal. Dintre acestea se detașează cîteva deosebit de importante pentru eliminarea importului pie­selor de schimb la mașinile auto­mate de fasonat sticle se prevede execuţia acestora pe plen local in acest scop a fost creat deja un birou denumit „piese de schimb , care are rolul să execute proiec­tele şi documentaţiile tuturor pie­selor de schimb mai importante a­le acestor maşini. După aceste proiecte, sectorul mecanic al com­­plexului va executa apoi reperele necesare. Totodată, se lucrează in­tens la proiectele a două maşini de fasonat ceşti din faienţă, în scopul înlocuirii utilajului existent, cu un grad de uzură accentuat Dar, aşa cum ne relatau interlo­cutorii noştri, execuţia unor ne­­maşini de acest gen are in vedere deopotrivă obţinerea unui randa­ment sporit pe linia de fasonat, precum şi îmbunătăţirea calităţii produselor fabricate. Pe lingă a­cestea, în perspectiva anilor viitori sunt prevăzute şi alte lucrări ca: confecţionarea a trei bazine pen­tru depozitarea barbotinei de torţi şi turnarea torţilor, dispozitiv de dezaerare a barbotinei de ipsos, instalaţie de omogenizare a ipso­sului, cuptor pentru tratarea ter­mică a pieselor de schimb, dispo­zitiv de decorare prin sitografiere a farfuriilor, construirea unor us­­cătoare suspendate pentru folosi­rea spaţiilor pe verticală etc. La toate aceste lucrări, pe lingă faptul că se elimină importul ma­şinilor şi dispozitivelor respective, se constată că costurile, în situaţia realizării cu forţe proprii, sunt mult sub preţurile de achiziţie din alte ţări. M. BARDAŞANU Un fnim®­ bilanţ al lucrărilor edilitare executate cu sprijinul cetăţenilor Valoarea lucrărilor edilitare executate pînă acum la Tg.­­Mureş cu sprijinul voluntar al cetăţenilor se ridică la peste 38 milioane lei, depăşindu-se ast­fel angajamentul asumat pe în­tregul an cu 4 milioane lei. Printre altele au fost făcute re­paraţii şi întreţineri pe 112 străzi, au fost plantaţi peste 30.000 copaci şi arbuşti orna­mentali şi au fost amenajate şi întreţinute 18 terenuri de joacă pentru copii. Locuitorii au con­tribuit de asemenea, la efec­tuarea noilor amenajări de la baza nautică şi de agrement a oraşului, precum şi la alte o­­biective gospodăreşti. (Agerpres) ŞEDINŢA COMITETULUI EXECUTIV AL C.C. In ziua de 14 septembrie 1971 a avut loc şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român. Au participat miniştri, şefi de secţii la C.C. al P.C.R., conducători ai unor instituţii centrale. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a dezbătut şi aprobat : proiectul legii cu privire la organizarea şi conducerea unităţilor socialiste de stat , îmbunătăţit în urma dezbaterii publice ; proiectul legii cu pri­vire la gospodărirea fondurilor fixe, resurselor ma­teriale şi aprovizionarea tehnico-materială; proiectul decretului privind siguranţa în funcţionare a maşini­lor, utilajelor, instalaţiilor, aparaturii de măsură, con­trol şi automatizare din unităţile socialiste de stat; proiectul decretului privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Ministerului Aprovizionării Tehnico-Ma­­teriale şi Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe , proiectul decretului privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Culturii şi Educaţiei So­cialiste. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a hotărît ca proiectele de legi să fie supuse spre dezbatere şi a­­doptare Marii Adunări Naţionale, iar proiectele de decret să fie înaintate spre adoptare Consiliului de Stat a! Republicii Socialiste România. In continuare au fost adoptate măsuri privind perfecţionarea învăţămîntului de cultură generală, precum şi îmbunătăţirea structurii şi conţinutului în­­văţâmintului superior. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a mai adoptat hotărîri cu privire la principalii indicatori tehnico­­economici ai unor lucrări de investiţii prevăzute în planul cincinal şi a soluţionat alte probleme ale acti­vităţii curente. si * | »îs* i Şir de blocuri pe Aleea Carpaţi din Tg.-Mureş. Anotimpul rece se apropie, dar N­HIII PREGĂTIRII ADĂPOS­TURILOR PENTRU ANIMATE ESTE NESATISFINATOR! Axat pe Programul naţional pri­vind dezvoltarea zootehniei şi creş­terea producţiei animale, în prima jumătate a anului în curs comi­tetul judeţean de partid a adoptat un program concret de măsuri pri­vind dezvoltarea şi modernizarea creşterii vacilor în asociaţii inter­­cooperatiste şi cooperative agri­cole, prin concentrarea efectivelor în unităţi puternice, bine organi­zate, în care să fie create condiţii pentru introducerea tehnologiei moderne cu un înalt grad de me­canizare. Pe judeţ, acest pro­gram cuprinde modernizarea a 50 de grajduri, construirea a 35 de adăposturi noi, şi a două com­plexe, terminarea adăposturilor în­cepute, lucrări a căror valoare se ridică la cîteva zeci de milioane de lei. Pînă în 1972, în prima etapă se prevede aşezarea în ferme moder­nizate şi complexe a circa 50 la sută din efectivele matcă existente în cooperativele agricole din ju­deţul nostru. Paralel cu ridicarea acestor construcţii, multe din ele cu termen de dare în folosinţă încă în toamna acestui an, accent deosebit trebuie pus şi pe între­ţinerea şi pregătirea pentru iarnă a grajdurilor existente. In prezent in cooperativele agricole din ju­deţul nostru sunt 72 de şantiere care cuprind ridicarea de construc­ţii noi, refaceri de grajduri, repa­raţia unor adăposturi mai vechi. Deşi timpul este destul de inaintat, stadiul de execuţie a acestor lu­crări este realizat în proporţie de numai 66 la sută. Prin Direcţia ge­nerală judeţeană a agriculturii în majoritatea cazurilor, ne-a infor­mat Ioan Milaş de la serviciul de investiţii , construcţii, materialele necesare sunt asigurate, aşa că normal ar fi ca totul să se desfă­şoare în graficul stabilit. Aseme­nea aspecte se şi intîlnesc, mai ales pe şantierele asociaţiilor inter­­cooperatiste. Exemplu de execuţie rapidă întîlnim la Complexul de îngrăşare a tineretului bovin de la Cuci, sau la cel pentru îngrăşa­­rea mieilor de la Mocear. Situaţie cu totul nesatisfăcătoare se află însă pe şantierul de con­strucţie a grajdurilor tip cu o ca­pacitate de 120 de bovine. Desi­gur de data aceasta este vorba de ridicarea unor grajduri moder­ne, cu alimentare cu apă, pardo­seală din grătar etc., care cer şi antrenarea unor specialişti price­puţi. Acolo unde conducerile C.A.P., întreprinderea construc­toare, au luat munca în serios, lucrările sunt avansate, exemplul şantierului de la C.A.P. Reghin sau al Asociaţiei intercooperatiste pentru creşterea vacilor de la Al­beşti — Sighişoara. La alte şan­tiere unde nu s-a acţionat hotărît, stadiul lucrărilor abia se află la trasarea fundaţiei. Exemplu, la co­operativele agricole din Gorneşti şi Dumbrăvioara. La Gorneşti, uni­tate cu oameni pricepuţi în creş­terea animalelor care şi în pre­zent, în cele opt luni care au tre­cut, au livrat peste plan 5 vagoa­ne de lapte, preocuparea pentru ridicarea unui nou grajd este în mod neînţeles minimă. Nici con­structorii aparţinînd Şantierului C.F.R. Braşov şi nici conducerea cooperativei agricole nu depun e­­forturi pentru a antrena un număr corespunzător de muncitori pe şan­tier. Raidul-anchetă a găsit la trasarea fundaţiei şi săparea şan­ţurilor doar opt lucrători, cu totul insuficienţi. La fel şi pe şantierul vecin al C.A.P. Dumbrăvioara, întreprinde­rea locativă şi prestări Tg.-Mureş care execută construcţia n-a de­păşit faza de lucru a fundaţiei. Pe lingă faptul că se acţionează cu un număr restrîns de muncitori, constructorul încă nu ştie de unde şi cum va procura cărămida, nu s-a precizat încă modalitatea de confecţionare a elementelor pre­fabricate etc. Deocamdată nimeni nu se prea grăbeşte, în timp ce 70—80 de animale sunt lipsite pen­tru iarnă de un adăpost călduros. La prima vedere s-ar părea că lucrările la construcţia unui grajd nou de la ferma C.A.P. Ogra s-ar desfăşura mai bine. La lucru — după cum se vede şi în fotografie — se află o formaţie compusă din şase constructori din C.A.P. care s-au constituit într-o echipă. Ca ajutoare şi-au adus soţiile. Lu­crarea se află în faza de zidărie, urmînd să fie încheiată în jurul datei de 15 septembrie. Aceasta bineînţeles în situaţia cînd le sunt asigurate materialele. Noi am vă­zut însă pe constructorii din a­­ceastă echipă, cînd aveau asigu­rat atît nisipul cit şi varul doar pentru ziua respectivă ... Continu­area lucrării depindea de opera­tivitatea cu care constructorul, res­pectiv Atelierul intercooperatist de reparaţie şi prestări al C.A.P. va asigura materialul în con­tinuare. Acum pe planşeta de proiecţie a tovarăşului Ioan Solomon, diri­ginte pe Şantierul complexului din localitate, se afla şi refacerea unui grajd cu o capacitate de 100 bo­vine al C.A.P. Cuci, satul Crosia. Din punctul său de vedere, el face totul ca proiectul să fie gata la timp. Dat fiind că C.A.P. în această perioadă nu dispune de forţa ne­cesară de lucru, şi lucrarea este foarte urgentă, Direcţia generală agricolă judeţeană, prin tovarăşul Milaş, a intervenit şi a convenit cu C.A.P. Luduş, care are echipă de constructori, să execute ea lu­crarea. Deocamdată animalele sunt adăpostite sub un şopron... Lucrări de pregătire a adă­posturilor pentru vaci pentru pe­rioada de iarnă mai sunt de e­­fectuat şi la alte cooperative a­­gricole, printre care Sinpetru, Sin­­mărtin etc. Din cele văzute la faţa locului, mai ales pe şantierele de la Gorneşti şi Dumbrăvioara, şi din alte părţi, se constată lipsa unui dispecerat activ la nivel de judeţ, care să coordoneze mai operativ aprovizionarea cu materiale, îndru­marea oamenilor, rezolvarea ce­rerilor de materiale, punerea la dispoziţie a unor informaţii mai temeinice in privinţa modalităţii de procurare a prefabricatelor sau chiar de confecţionare a acestora. Dacă pe şantierul de la C.A.P. Gorneşti, constructorul are deja o viziune, un plan concret de ac­ţiune, în privinţa executării supra­structurii grajdului, în vecini la C.A.P. Dumbrăvioara nu-i nimic precizat. Aici ar fi nevoie de o conlucrare mai strinsă cu specia­lişti de la T.C.M. Mureş, care au experienţă în construirea unor complexe moderne. Deşi încă lu­crările de recoltare a produselor de toamnă nu au început din plin, totuşi în majoritatea cooperative­lor agricole consiliile de condu­cere nu depun eforturi susţinute pentru a încheia în timpul cel mai scurt reparaţiile la toate adăpos­turile şi încă în cursul acestei luni, cu toate că anotimpul frigu­ros se apropie pe nesimţite. REMUS CÂMPEAN pE ȘANTIERUL de la c.a.p. ogra­­ vei „ ... Ăi ... ~ IA PRIMUL CLINCHET­EL CLOPOŢEL O dată cu primele frunze în­gălbenite ale toamnei s-a des­prins ieri din calendar şi fila ultimei zile a vacanţei mari. Vacanţa mare în care şcola­rii patriei şi-au refăcut forţele colindînd potecile Carpaţilor vizitînd oraşele şi admirînd con­strucţiile socialismului, cunos­­cînd munca plină de abnegaţie şi dăruire a constructorilor so­cietăţii noastre, a întregului po­por, s-a încheiat. Astăzi toate aşezămintele ţă­rii dragi trăiesc o emoţie uni­că, reeditată cu aceeaşi fină nuanţă şi plenitudine de fie­care dată. Minunatele fiori ale acestei bogate toamne umplu braţele şcolarilor care, la orele calme ale dimineţii, au cucerit străzile, uliţele, curţile şcolilor. Peste o sută de mii de şcolari şi peste şase mii de cadre di­dactice, din judeţul nostru, la primul clinchet al clopoţelului pornesc în această zi într-un nou asalt în munca nobilă pe care o desfăşoară şcoala­­— cea mai importantă instituţie de instruire şi educare în societa­tea modernă. «■Începem prima zi de şcoală în condiţiile în care anul aces­ta în faţa şcolii româneşti stă sarcina de a transpune cu ho­­tărîre în practică amplul pro­gram de măsuri adoptat de conducerea partidului pentru îmbunătăţirea muncii politico­­ideologice de educare mar­­xist-leninistă a tinerii generaţii, în acelaşi consens şi cadrele didactice, chemate să pregă­tească tînăra generaţie, vor tre­bui să desfăşoare o muncă permanentă pentru ridicarea propriului nivel politico-ideolo­gic, în judeţul nostru primul clin­chet de clopoţel găseşte şcolile pregătite pentru a-şi începe cursurile în condiţii dintre ce­le mai bune. O atenţie deosebi­tă a fost acordată asigurării bazei materiale a şcolilor (crea­rea de laboratoare şi ateliere­­şcoale) pentru asigurarea in­struirii şi educării tinerei gene­raţii prin muncă şi pentru mun­că în această primă zi de şcoa­lă, copiii se prezintă cu un fru­mos bilanţ de realizări obţinute în acţiunile de muncă patriotică şi social-obşteşti desfăşurate în ultima săptămînă de vacanţă. Urăm, aşadar, în această pri­mă zi a anului şcolar, succes deplin slujitorilor şcolii în înde­plinirea misiunii nobile ce o au de pregătire a tinerei genera­ţii, în lumina coordonatelor po­liticii Partidului Comunist Ro­mân. Şcolarilor le dorim succes în însuşirea ştiinţei şi culturii în spiritul înaltei ideologii marxist­­leniniste, al politicii partidului nostru, pentru a deveni cetăţeni destoinici, capabili să înlocuias­că mîine cu cinste pe construc­torii de astăzi ai socialismului. fW“/ 'W & : SS PBHLi»!, 1Â#S Mîini harnice împodobesc școala in ajunul deschiderii.

Next