Steaua Roşie, septembrie 1971 (Anul 22, nr. 208-233)
1971-09-03 / nr. 210
Anul XXIII. Nr. 210 (4.183) VINERI, 3 septembrie 1971 4 pagini 30 de bani PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! IN ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN red.IeS AL P.C.R. SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN '-------------------— — — — —-----------------' * ’ ’ 7 LA I.U.I.U. TG.-MUREŞ De la începutul acestui an, nivelul mediu de îndeplinire a normelor de muncă la întreprinderea de utilaje pentru industria uşoară Tg.-Mureş se situează între 104— 111 la sută, ceea ce înseamnă că în întreaga sa unitate acest colectiv de lucrători obţine rezultate bune. O analiză în adîncime concluzionează însă faptul că alături de o serie de muncitori cu rezultate deosebite în muncă există un număr însemnat de lucrători care nu-şi realizează sarcinile de producţie. Una din explicaţiile de bază ale acestui fenomen este că în dezvoltarea sa continuă întreprinderea a asimilat un număr însemnat de cadre tinere pregătite in școli profesionale sau la locul de muncă — începători în tainele meseriei. De pildă în prezent, din totalul lucrătorilor întreprinderii 20 la sută au o vechime sub un an, iar în cursul acestui an vor intra în producţie alţi 500 de tineri meseriaşi: strungari, frezori, lăcătuşi etc. Firesc ar fi să se depună toate eforturile ca aceşti tineri să-şi însuşească în timpul cel mai scurt tainele meseriei, dar se constată că procesul de integrare a acestor tineri în cîmpul muncii, de acomodare la condiţiile moderne ale producţiei şi de ridicare a calificării se realizează destul de greoi. După 6 luni de producţie, numai 28,7 la sută din lucrători reuşesc să-şi îndeplinească normele de muncă. La un an vechime procentul se ridică la numai 30,5 la sută, iar după doi ani la 52 la sută, — însuşirea meseriei — ne spune maistrul principal de la secţia prelucrări mecanice, la cel ca Gheorghe — depinde în mare măsură de aptitudinile fiecăruia, de seriozitatea cu care munceşte şi se străduieşte să descopere tainele acesteia. Avem mulţi tineri care, dăruindu-se meseriei au reuşit să devină în scurt timp oameni de bază pentru întreprindere, realizînd lucrări de categorii mai înalte, îndeplinind şi depăşind cu regularitate normele de muncă. Să amintim între aceştia pe fraţii Fodor Ioan şi Fodor Carol, Nagy Zoltán, Zöld Carol, Mureşan Ilarie, Adam Emeric. O altă parte de tineri însă, puţini la număr, produc mari greutăţi procesului de producţie. Lipsind sau întîrziind de la programul de lucru, manifestînd indiferenţa sau chiar indolenţa faţă de propria lor perfecţionare, rămin ani de zile la abecedarul meseriei, nereuşind să se ridice la nivelul cerinţelor. Pentru aceştia, desigur, orice norme de munca sunt greu de îndeplinit. In timp ce mulţi colegi ai strungarului Fodor Iosif au reuşit să stăpineasca bine meseria, el îşi realizează norma abia între 46 şi 82 la sută Es. firesc pentru că nu-i place sa muncească lipseşte nemotivat de la lucru (în luna august are deja 20 de ore absenţe), în schimb ştie sa se îmbrace indecent şi să poarte plete De asemenea strungarul Seithe Ladislau, după un an şi jumătate în meserie, n-a reuşit sa se ridice la nivelul strungarului Mureşan Ilarie care lucrează în fabrică de peste o lună. Primul îşi realizează norma între 35 şi 56 la sută, în timp ce al doilea şi-o îndeplineşte din prima lună. Fără îndoială, sarcina primordială în cîştigarea nivelului de îndeminare şi calificare care să asigure îndeplinirea în bune condiţii a normelor de producţie revine decaruia în parte prin efortul sau de autoperfecţionare, de a pătrunde cit mai devreme şi mai adines tainele meseriei pe care şi-a ales-o dar, conducerea întreprinderii, organizaţiile de partid, de tineret şi sindicat, întregul colectiv sînt chemate să folosească întregul arsenal de mijloace avute la dispoziţie, începînd de la perfecţionarea continuă a organizării producţiei pînă la folosirea tuturor formelor de educaţie, de influenţare ideologică, politică şi morală, pentru formarea şi ridicarea conştiinţei muncitoreşti. S-ar impune, mai întîi, aplicarea unor forme de organizare a producţiei, de constituire a formaţiilor de lucru în care tinerii muncitori să aibă posibilitatea să colaboreze cu cei pricepuţi în meserie, să muncească cot la cot cu aceştia pentru a învăţa de la ei. — Acordul colectiv, dar îndeosebi cel global cu contract-angajament ar fi o formă adecvată de impulsionare a ridicării calificării lucrătorilor — ne spune Fabian Arpad, şeful serviciului salarizare. Constituiţi în formaţii de lucru pentru realizarea în comun a unui anumit volum de lucrări, alături de muncitorii cu experienţă tinerii s-ar preocupa mai îndeaproape de propria lor perfecţionare, iar ridicarea calificării acestora ar constitui în acelaşi timp o coordonată esenţială a întregii formaţii de lucru interesată în ridicarea nivelului productivităţii muncii fiecăruia şi a întregului colectiv Acordul global este un bun de preţ recunoscut unanim, numai că în cazul de faţă conducerea între I. CISMAS (Continuare in pag. a 3-a) Premierele noii stagiuni teatrale Pentru actorii Teatrului de stat din Tg.-Mureş vacanţa estivală s-a încheiat. Pregătirile pentru stagiunea teatrală 1971- 1972 se află în plină desfăşurare. La secţia română a teatrului se desfăşoară repetiţiile la piesa „Săptămîna patimilor” de Paul Anghel, în regia lui Ivan Helmer, asistent la Institutul de artă teatrală şi cinematografică, Bucureşti. „Săptămîna patimilor" este o piesă istorică despre bătălia de la Valea Albă (1476) a lui Ştefan cel Mare. Rolul domnitorului moldovean va fi interpretat de Ion Fiscuteanu. Secţia maghiară pregăteşte „Jocul ielelor", de Camil Petrescu, în traducerea lui Jánoshoz György. Regia aparţine lui Emil Mândrie, iar rolul principal, Gelu Ruscan, va fi interpretat de Bács Ferenc. „Scuza", o piesă istorică a dramaturgului tipograf maghiar din Transilvania, Misztothfalusi Kis Miklós. Regia este semnată de Harag György. In rolul principal Csorba András Toate aceste trei premiere vor fi prezentate, la începutul lunii octombrie, în cinstea aniversării a 25 de ani de la înfiinţarea teatrului din localitate. In pregătire la secţia română se mai află piesa „Unchiul Vanea" de Cehov, regia Ivan Helmer. In distribuţie Victor Ştrengaru, Ştefan Sileanu, Ana Nagy Scarlat, Lucia Boga. Actori ai aceleiaşi secţii pregătesc, în regia lui Dan Micu, student în anul V la secţia de regie a I.A.T.C., un spectacol de divertisment pe versuri de Miron Radu Paraschivescu. La Fabrica de zahăr din Tg.-Mureș, campania de prelucrare a sfeclei e in toi. Activitatea politico-educativă este eficientă dacă i se imprimă un caracter concret Dezbaterile care au avut loc in plenara lărgită a Comitetului comunal de partid Band au prilejuit o analiză multilaterală a mijloacelor şi căilor menite să determine ridicarea calitativă a muncii politice şi educative, în lumina programului de acţiune al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., adoptat pe baza propunerilor secretarului general al partidului. Din darea de seamă prezentată, precum şi din cuvintul participanţilor s-a degajat o poziţie combativă, de analiză exigentă a experienţei acumulate de organizaţiile de partid, dar mai cu seamă de evidenţiere a modalităţilor de a acţiona in viitor în aşa fel incît, organizaţiile de partid să fie angajate permanent, cu toate forţele lor în îndeplinirea sarcinilor economice, politice şi social-culturale. Vorbind despre forţa de înmurire a muncii politice de pînă acum, desfăşurată de organizaţiile de bază şi comitetele de partid din cooperativele agricole de producţie, despre eficienţa ei, trebuie puse în relaţie directă cu rezultatele economice, cu nivelul producţiei obţinute de cooperatori în fiecare brigadă. Spre deosebire de anii precedenţi, în anul acesta în toate cooperativele agricole de producţie de pe raza comunei lucrările din campaniile agricole au fost organizate mai bine, participarea oamenilor la muncă a fost mai largă şi constantă. Ca urmare şi producţia din sectorul vegetal este şi va fi evident superioară anilor pre partid cedenţi. Ritmul corespunzător lucrărilor din fiecare campanie, precum şi nivelul calitativ al muncilor agricole s-a datorat în bună parte organizaţiilor de partid care au reuşit să coreleze mai bine activitatea cooperatorilor cu cea a mecanizatorilor, să-i mobilizeze mai operativ în locurile şi zilele cînd se cerea operativitate în efectuarea unor lucrări rămase în urme din cauza factorilor naturali. In cuvîntul lor, loan Vajda, loan Szántó, Iacob Mononfolean au subliniat faptul că, într-adevăr, există indiscutabile progrese pe tărâm economic în fiecare cooperativă agricolă, însă cind este vorba de sfera de cuprindere a muncii politico-educative, de eficienţa şi diversitatea acesteia, în raport cu preocupările şi vîrstele cetăţenilor, ea a fost şi este încă îngustă, munca politică a avut un caracter sporadic, „de campanie", fără a contribui permanent la dezvoltarea conştiinţei oamenilor muncii, la mobilizarea acestora pentru înfăptuirea sarcinilor economice şi social-culturale izvorîte din documentele de partid. Existenţa unor asemenea deficienţe în activitatea organizaţiilor de bază din C.A.P. Oroi, Band, Fînaţe, din satul Ţiptelnic se datoresc unor membri din birourile acestora, comitetului comunal de partid chiar, care nu în toate cazurile au avut un contact nemijlocit cu toţi comuniştii, cu masa întreagă de oameni ai muncii Abordînd cu exigenţă problemele perfecţionării muncii politice şi cultural-educative de masă participanţii la plenară au subliniat faptul că întreaga activitate a organizaţiilor de partid trebuie să cuprindă o varietate de mijloace prin care să se facă informarea promptă a comuniştilor, a tuturor oamenilor muncii asupra politicii partidului nostru, să se explice caracterul novator, ştiinţific al acesteia. Deschizînd muncii de partid un fertil cîmp de perfecţionare, recentele documente de partid subliniază sarcinile privind creşterea rolului adunării generale a organizaţiilor de partid, ca principal cadru şi instrument de dezvoltare a conştiinţei, de întărire a combativităţii revoluţionare, de cunoaştere a politicii partidului, de educare marxist-leninistă a membrilor de partid. Din dezbaterile care au avut loc în organizaţiile de bază din unităţile agricole, din instituţii, precum şi din cele din cadrul plenarei lărgite a comitetului comunal de partid a reieşit că mai există încă manifestări de încălcare a normelor vieţii de partid, abateri de la disciplină, cazuri de individualism şi egoism, lipsă de grijă faţă de avutul obştesc, pe lîngă care unele adunări de partid, unii comunişti cu funcţii de răspundere au „trecut" cu uşurinţă sau de-a dreptul cu nepăsare. Referindu-se la apărarea şi gospodărirea avutului obştesc în cooperativele agricole de producţie, Viorel Fărăgău a arătat printre altele că „spre deosebire de anul trecut sustragerile din avutul obştesc s-au restrîns simţitor şi, mai ales, acolo unde organizaţiile de partid conducătorii de brigăzi şi echipe au o atitudine fermă şi intransigentă faţă de cei care încearcă sau săvîrşesc furturi din avutul obştesc. Dar se întimplă şi altfel în C.A.P. din Fînaţe, de pildă, în anul precedent au avut loc destule sustrageri din avutul obştesc, dar care n-au fost obiectul unor C. CROITORU (Continuare în pag. a 3-a) II Pagina a 4-a ACTUALITATEA INTERNATIONALA NII . 1 Recepţia oferită de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU în onoarea participanţilor la cel de-al IV-lea Congres internaţional de logică, metodologie şi filozofia ştiinţei Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a oferit joi seara, în saloanele Consiliului de Miniştri, o recepţie în onoarea participanţilor la cel de-al IV-lea Congres internaţional de logică, metodologie şi filozofia ştiinţei, care are loc în aceste zile în capitala ţării noastre. Au luat parte tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, Manea Mănescu, Paul Niculescu-Mizil, Janos Fazekas, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Miron Constantinescu, Miu Dobrescu, precum şi Corneliu Mănescu, Gheorghe Cioară, Mircea Maliţa, membri ai guvernului, acad. Miron Nicolescu, preşedintele Academiei Republicii Socialiste România, şi alte personalităţi ale vieţii noastre ştiinţifice. Au participat savanţii P. Suppes, preşedintele Comitetului de program al Congresului, A. Mostowski, J. Hintikka, N. Rescher, J. F. Staal, M. Hesse, W. Stegmuller, M. V. Popovici, H. Takeda, Y. Bar-Hillel, L. Henkin, Athanase Joja, S. Korner, A. A. Markov, Grigore Moisil, şi alţi reputaţi oameni de ştiinţă, specialişti şi experţi din 40 de ţări, prezenţi la dezbaterile acestui forum al gindirii filozofice contemporane. In timpul recepţiei, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători s-au întreţinut cu participanţii la Congres într-o atmosferă cordială. In cursul discuţiilor, desfăşurate cu acest prilej, preşedintele Consiliului de Stat a subliniat înalta responsabilitate a oamenilor de ştiinţă, care, prin însăşi misiunea lor de pionieri ai cunoaşterii, sunt chemaţi să se situeze tot mai mult de partea noului, în lupta împotriva a tot ce este învechit şi retrograd, de partea uriaşelor forţe sociale ce militează pentru progres, pentru accelerarea transformărilor revoluţionare din lumea contemporană. A fost relevat rolul important al logicii, filozofiei şi altor ştiinţe sociale în cunoaşterea şi organizarea, pe baze mai raţionale, mai echitabile a societăţii omeneşti, a relaţiilor dintre state, în ridicarea gradului de civilizaţie, în înfăptuirea năzuinţelor de libertate, pace şi prosperitate ale popoarelor. Preşedintele Consiliului de Stat a accentuat că concluziile cercetărilor ştiinţifice din diferite domenii, inclusiv ale ştiinţelor sociale, pot şi trebuie să exercite o influenţă pozitivă asupra proceselor înnoitoare din societate, asupra activităţii oamenilor politici in sensul ca aceştia să ţină seama de cerinţele legilor obiective, ale logicii dialectice a vieţii. Preşedintele Nicolae Ceauşescu s-a referit, de asemenea, la importanţa Congresului pe care îl găzduieşte ţara noastră, menţionînd necesitatea extinderii continue a colaborării şi conlucrării oamenilor de ştiinţă de pretutindeni ca o condiţie a progresului ştiinţei în fiecare ţară, al ştiinţei în general. In timpul discuţiilor, participanţii au exprimat călduroase mulţumiri pentru importantul mesaj adresat Congresului de preşedintele Nicolae Ceauşescu, pentru atenţia pe care o acordă acestei reuniuni, care se desfăşoară sub înaltul patronaj al domniei sale. Ei au apreciat condiţiile create pentru buna desfăşurare a Congresului şi au relevat însemnătatea faptului că în cursul lucrărilor are loc un schimb deschis, constructiv, de idei, în probleme de mare interes pentru dezvoltarea ştiinţei. Participanţii au subliniat aportul savanţilor şi cercetătorilor români la progresul ştiinţei contemporane, la extinderea şi diversificarea cooperării internaţionale pe tărâm ştiinţific, mijloc de cunoaştere şi apropiere între popoare, de conjugare a eforturilor pentru progresul general. (Agerpres). LA I.A.S. REGHIN La întreprinderea agricolă de stat din Reghin — director ing. Titus Habor — se înregistrează rezultate tot mai semnificative în întrecerea socialistă. Astfel, în 8 luni, din fermele zootehnice au fost livrate 25 vagoane de lapte peste plan. Cele mai bune rezultate în întrecerea socialistă le-a obţinut ferma zootehnică de la Mocsar (şef de fermă dr. Altzner Gheorghe) care pe perioada amintită a livrat peste plan 11,5 vagoane de lapte, urmată de ferma din Voivodeni (ing. Adalbert Biro) cu 7 vagoane etc. Aceste rezultate bune sunt obţinute ca urmare a unei furajări raţionale a efectivelor de vaci, a stării fiziologice corespunzătoare a animalelor, a bunei organizări a muncii etc. Menţionăm că asemenea rezultate se obţin nu de la un efectiv mic ci de la peste 2.100 de vaci cu lapte De asemenea, un alt aspect semnificativ este că I.A.S. are deja asigurat necesarul de furaje pentru efectivele de animale pe întreaga perioadă de stabulaţie. In 8 luni — 25 vagoane lapte peste plan Pentru muncitorii forestieri an de an lucrătorii pădurilor beneficiază de condiţii de muncă şi de viaţă mereu mai bune. Pe această linie se înscrie şi asigurarea de locuinţe mai bune şi crearea de posibilităţi mai largi pentru petrecerea in mod plăcut şi instructiv a timpului liber. In prezent se află in construcţie la Lapuşna două clădiri destinate locuinţelor muncitoreşti. La parterul uneia urmează să funcţioneze şi magazinul de aprovizionare a lucrătorilor de la pădure, iar o altă incăpere va fi amenajată pentru club, care in momentul de fată işi are sediul intr-un local necorespunzător. Noul club va fi dotat cu tot ceea ce este necesar desfăşurării unor activitaţi complexe, atractive. Din materiale provenind din recuperări şi sumele acordate de sindicat, cu sprijinul muncitorilor forestieri s-a construit şi o frumoasă popicărie, care îndată ce va fi turnată pista, va sta la dispoziția doritorilor. '.’•Cc -f- ■' arrx'"1 O IO V* ,4- f v.v, ■, ‘ -i 4 & . i-«tf • W . i . I m O șarjă de piine la noua fabrică din Tg.-Mureș, tehnologice