Steaua Roşie, septembrie 1971 (Anul 22, nr. 208-233)

1971-09-03 / nr. 210

Anul XXIII. Nr. 210 (4.183) VINERI, 3 septembrie 1971 4 pagini 30 de bani PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! IN­ ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN red.IeS AL P.C.R. SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN '-------------------— — — — —-----------------' * ’ ’ 7 LA I.U.I.U. TG.-MUREŞ De la începutul acestui an, ni­velul mediu de îndeplinire a nor­melor de muncă la întreprinderea de utilaje pentru industria uşoară Tg.-Mureş se situează între 104— 111 la sută, ceea ce înseamnă că în întreaga sa unitate acest colec­tiv de lucrători obţine rezultate bu­ne. O analiză în adîncime conclu­zionează însă faptul că alături de o serie de muncitori cu rezultate deosebite în muncă există un nu­măr însemnat de lucrători care nu-şi realizează sarcinile de pro­ducţie. Una din explicaţiile de bază ale acestui fenomen este că în dez­voltarea sa continuă întreprinde­rea a asimilat un număr însemnat de cadre tinere pregătite in școli profesionale sau la locul de mun­că — începători în tainele mese­riei. De pildă în prezent, din to­talul lucrătorilor întreprinderii 20 la sută au o vechime sub un an, iar în cursul acestui an vor intra în producţie alţi 500 de tineri mese­riaşi: strungari, frezori, lăcătuşi etc. Firesc ar fi să se depună toate eforturile ca aceşti tineri să-şi în­suşească în timpul cel mai scurt tainele meseriei, dar se constată că procesul de integrare a acestor tineri în cîmpul muncii, de acomo­dare la condiţiile moderne ale producţiei şi de ridicare a califică­rii se realizează destul de greoi. După 6 luni de producţie, numai 28,7 la sută din lucrători reuşesc să-şi îndeplinească normele de muncă. La un an vechime procen­tul se ridică la numai 30,5 la sută, iar după doi ani la 52 la sută, — însuşirea meseriei — ne spu­ne maistrul principal de la secţia prelucrări mecanice, la cel ca Gheorghe — depinde în mare mă­sură de aptitudinile fiecăruia, de seriozitatea cu care munceşte şi se străduieşte să descopere tainele acesteia. Avem mulţi tineri care, dăruindu-se meseriei au reuşit să devină în scurt timp oameni de bază pentru întreprindere, reali­­zînd lucrări de categorii mai înal­te, îndeplinind şi depăşind cu re­gularitate normele de muncă. Să amintim între aceştia pe fraţii Fo­dor Ioan şi Fodor Carol, Nagy Zol­tán, Zöld Carol, Mureşan Ilarie, Adam Emeric. O altă parte de ti­neri însă, puţini la număr, produc mari greutăţi procesului de pro­ducţie. Lipsind sau întîrziind de la programul de lucru, manifestînd indiferenţa sau chiar indolenţa fa­­ţă de propria lor perfecţionare, rămin ani de zile la abecedarul meseriei, nereuşind să se ridice la nivelul cerinţelor. Pentru aceştia, desigur, orice norme de munca sunt greu de îndeplinit. In timp ce mulţi colegi ai strungarului Fodor Iosif au reuşit să stăpineasca bine meseria, el îşi realizează norma abia între 46 şi 82 la sută E­s. fi­resc pentru că nu-i place sa mun­cească lipseşte nemotivat de la lucru (în luna august are deja 20 de ore absenţe), în schimb ştie sa se îmbrace indecent şi să poarte plete De asemenea strungarul Seithe Ladislau, după un an şi jumătate în meserie, n-a reuşit sa se ridice la nivelul strungarului Mureşan Ilarie care lucrează în fabrică de peste o lună. Primul îşi realizează norma între 35 şi 56 la sută, în timp ce al doilea şi-o în­deplineşte din prima lună. Fără îndoială, sarcina primordia­lă în cîştigarea nivelului de înde­minare şi calificare care să asigu­re îndeplinirea în bune condiţii a normelor de producţie revine deca­­ruia în parte prin efortul sau de autoperfecţionare, de a pătrunde cit mai devreme şi mai adine­s tainele meseriei pe care şi-a a­­les-o dar, conducerea întreprinde­rii, organizaţiile de partid, de ti­neret şi sindicat, întregul colectiv sînt chemate să folosească întregul arsenal de mijloace avute la dis­poziţie, începînd de la perfecţiona­rea continuă a organizării produc­ţiei pînă la folosirea tuturor for­melor de educaţie, de influenţare ideologică, politică şi morală, pen­tru formarea şi ridicarea conştiinţei muncitoreşti. S-ar impune, mai în­­tîi, aplicarea unor forme de orga­nizare a producţiei, de constituire a formaţiilor de lucru în care tine­rii muncitori să aibă posibilitatea să colaboreze cu cei pricepuţi în meserie, să muncească cot la cot cu aceştia pentru a învăţa de la ei. — Acordul colectiv, dar îndeo­sebi cel global cu contract-anga­­jament ar fi o formă adecvată de impulsionare a ridicării calificării lucrătorilor — ne spune Fabian Arpad, şeful serviciului salarizare. Constituiţi în formaţii de lucru pentru realizarea în comun a unui anumit volum de lucrări, alături de muncitorii cu experienţă tinerii s-ar preocupa mai îndeaproape de propria lor perfecţionare, iar ridi­carea calificării acestora ar con­stitui în acelaşi timp o coordonată esenţială a întregii formaţii de lu­cru interesată în ridicarea nivelu­lui productivităţii muncii fiecăruia şi a întregului colectiv Acordul global este un bun de preţ recunoscut unanim, numai că în cazul de faţă conducerea între­ I. CISMAS (Continuare in pag. a 3-a) Premierele noii stagiuni teatrale Pentru actorii Teatrului de stat din Tg.-Mureş vacanţa es­tivală s-a încheiat. Pregătirile pentru stagiunea teatrală 1971- 1972 se află în plină desfăşu­rare. La secţia română a teatrului se desfăşoară repetiţiile la pie­sa „Săptămîna patimilor” de Paul Anghel, în regia lui Ivan Helmer, asistent la Institutul de artă teatrală şi cinematografi­că, Bucureşti. „Săptămîna pati­milor" este o piesă istorică des­pre bătălia de la Valea Albă (1476) a lui Ştefan cel Mare. Rolul domnitorului moldovean va fi interpretat de Ion Fiscu­tea­nu. Secţia maghiară pregăteşte „Jocul ielelor", de Camil Pe­­trescu, în traducerea lui János­hoz­ György. Regia aparţine lui Emil Mândrie, iar rolul princi­pal, Gelu Ruscan, va fi inter­pretat de Bács Ferenc. „Scuza", o piesă istorică a dramaturgului tipograf maghiar din Transilvania, Misztothfalusi Kis Miklós. Regia este semnată de Harag György. In rolul prin­cipal Csorba András Toate aceste trei premiere vor fi prezentate, la începutul lunii octombrie, în cinstea ani­versării a 25 de ani de la înfiin­ţarea teatrului din localitate. In pregătire la secţia româ­nă se mai află piesa „Unchiul Vanea" de Cehov, regia Ivan Helmer. In distribuţie Victor Ştrengaru, Ştefan Sileanu, Ana Nagy Scarlat, Lucia Boga. Actori ai aceleiaşi secţii pre­gătesc, în regia lui Dan Micu, student în anul V la secţia de regie a I.A.T.C., un spectacol de divertisment pe versuri de Miron Radu Paraschivescu. La Fabrica de zahăr din Tg.-Mureș, campania de prelucrare a sfeclei e in toi. Activitatea politico-educativă este eficientă dacă i se imprimă un caracter concret Dezbaterile care au avut loc in plenara lărgită a Comitetului co­munal de partid Band au prilejuit o analiză multilaterală a mijloace­lor şi căilor menite să determine ridicarea calitativă a muncii poli­tice şi educative, în lumina pro­gramului de acţiune al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., adoptat pe baza propunerilor secretarului general al partidului. Din darea de seamă prezentată, precum şi din cuvintul participanţilor s-a de­gajat o poziţie combativă, de a­na­­liză exigentă a experienţei acumu­late de organizaţiile de partid, dar mai cu seamă de evidenţiere a modalităţilor de a acţiona in vii­tor în aşa fel incît, organizaţiile de partid să fie angajate permanent, cu toate forţele lor în îndeplinirea sarcinilor economice, politice şi social-culturale. Vorbind despre forţa de înm­urire a muncii politice de pînă acum, desfăşurată de organizaţiile de bază şi comitetele de partid din cooperativele agricole de produc­ţie, despre eficienţa ei, trebuie pu­se în relaţie directă cu rezultatele economice, cu nivelul producţiei obţinute de cooperatori în fiecare brigadă. Spre deosebire de anii precedenţi, în anul acesta în toate cooperativele agricole de produc­ţie de pe raza comunei lucrările din campaniile agricole au fost organizate mai bine, participarea oamenilor la muncă a fost mai lar­gă şi constantă. Ca urmare şi pro­ducţia din sectorul vegetal este şi va fi evident superioară anilor pre partid cedenţi. Ritmul corespunzător lu­crărilor din fiecare campanie, pre­cum şi nivelul calitativ al muncilor agricole s-a datorat în bună parte organizaţiilor de partid care au reuşit să coreleze mai bine activi­tatea cooperatorilor cu cea a me­canizatorilor, să-i mobilizeze mai operativ în locurile şi zilele cînd se cerea operativitate în efectua­rea unor lucrări rămase în urme din cauza factorilor naturali. In cuvîntul lor, loan Vajda, loan Szántó, Iacob Mononfolean au subliniat faptul că, într-adevăr, e­xistă indiscutabile progrese pe tă­­râm economic în fiecare cooperati­vă agricolă, însă cind este vorba de sfera de cuprindere a muncii politico-educative, de eficienţa şi diversitatea acesteia, în raport cu preocupările şi vîrstele cetăţenilor, ea a fost şi este încă îngustă, munca politică a avut un caracter sporadic, „de campanie", fără a contribui permanent la dezvoltarea conştiinţei oamenilor muncii, la mobilizarea acestora pentru înfăp­tuirea sarcinilor economice şi so­cial-culturale izvorîte din docu­mentele de partid. Existenţa unor asemenea deficienţe în activitatea organizaţiilor de bază din C.A.P. Oroi, Band, Fînaţe, din satul Ţip­­telnic se datoresc unor membri din birourile acestora, comite­tului comunal de partid chiar, ca­re nu în toate cazurile au avut un contact nemijlocit cu toţi comuniş­tii, cu masa întreagă de oameni ai muncii Abordînd cu exigenţă pro­blemele perfecţionării muncii poli­tice şi cultural-educative de masă participanţii la plenară au subli­niat faptul că întreaga activitate a organizaţiilor de partid trebuie să cuprindă o varietate de mijloa­ce prin care să se facă informarea promptă a comuniştilor, a tuturor oamenilor muncii asupra politicii partidului nostru, să se explice ca­racterul novator, ştiinţific al aces­teia. Deschizînd muncii de partid un fertil cîmp de perfecţionare, recen­tele documente de partid subli­niază sarcinile privind creşterea rolului adunării generale a orga­nizaţiilor de partid, ca principal cadru şi instrument de dezvoltare a conştiinţei, de întărire a comba­tivităţii revoluţionare, de cunoaşte­re a politicii partidului, de educa­re marxist-leninistă a membrilor de partid. Din dezbaterile care au a­­vut loc în organizaţiile de bază din unităţile agricole, din instituţii, precum şi din cele din cadrul ple­narei lărgite a comitetului comu­nal de partid a reieşit că mai exis­tă încă manifestări de încălcare a normelor vieţii de partid, abateri de la disciplină, cazuri de indivi­dualism şi egoism, lipsă de grijă faţă de avutul obştesc, pe lîngă care unele adunări de partid, unii comunişti cu funcţii de răspunde­re au „trecut" cu uşurinţă sau de-a dreptul cu nepăsare. Referin­­du-se la apărarea şi gospodărirea avutului obştesc în cooperativele agricole de producţie, Viorel Fă­­răgău a arătat printre altele că „spre deosebire de anul trecut sustragerile din avutul obştesc s-au restrîns simţitor şi, mai ales, acolo unde organizaţiile de partid conducătorii de brigăzi şi echipe au o atitudine fermă şi intransi­gentă faţă de cei care încearcă sau săvîrşesc furturi din avutul obştesc. Dar se întimplă şi altfel în C.A.P. din Fînaţe, de pildă, în anul precedent au avut loc destu­le sustrageri din avutul obştesc, dar care n-au fost obiectul unor C. CROITORU (Continuare în pag. a 3-a) II Pagina a 4-a ACTUALITATEA INTERNATIONALA NII . 1 Recepţia oferită de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU în onoarea participanţilor la cel de-al IV-lea Congres internaţional de logică, metodologie şi filozofia ştiinţei Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a oferit joi seara, în saloanele Consiliului de Miniştri, o recepţie în onoarea participanţilor la cel de-al IV-lea Congres internaţional de logică, metodologie şi filozofia ştiinţei, care are loc în aceste zile în ca­pitala ţării noastre. Au luat parte tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, Manea Mă­­nescu, Paul Niculescu-Mizil, Janos Fazekas, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Miron Constantinescu, Miu Dobrescu, precum şi Corneliu Mă­­nescu, Gheorghe Cioară, Mircea Maliţa, membri ai guvernului, a­­cad. Miron Nicolescu, preşedinte­le Academiei Republicii Socialiste România, şi alte personalităţi ale vieţii noastre ştiinţifice. Au participat savanţii P. Suppes, preşedintele Comitetului de pro­gram al Congresului, A. Mostowski, J. Hintikka, N. Rescher, J. F. Staal, M. Hesse, W. Stegmul­­ler, M. V. Popovici, H. Takeda, Y. Bar-Hillel, L. Henkin, Athanase Joja, S. Korner, A. A. Markov, Grigore Moisil, şi alţi reputaţi oa­meni de ştiinţă, specialişti şi ex­perţi din 40 de ţări, prezenţi la dezbaterile acestui forum al gin­­dirii filozofice contemporane. In timpul recepţiei, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi con­ducători s-au întreţinut cu parti­cipanţii la Congres într-o atmosfe­ră cordială. In cursul discuţiilor, desfăşurate cu acest prilej, preşedintele Consi­liului de Stat a subliniat înalta responsabilitate a oamenilor de ştiinţă, care, prin însăşi misiunea lor de pionieri ai cunoaşterii, sunt chemaţi să se situeze tot mai mult de partea noului, în lupta împotri­va a tot ce este învechit şi retro­grad, de partea uriaşelor forţe so­ciale ce militează pentru progres, pentru accelerarea transformărilor revoluţionare din lumea contempo­rană. A fost relevat rolul important al logicii, filozofiei şi altor ştiinţe sociale în cunoaşterea şi organi­zarea, pe baze mai raţionale, mai echitabile a societăţii omeneşti, a relaţiilor dintre state, în ridicarea gradului de civilizaţie, în înfăptui­rea năzuinţelor de libertate, pace şi prosperitate ale popoarelor. Pre­şedintele Consiliului de Stat a ac­centuat că concluziile cercetărilor ştiinţifice din diferite domenii, in­clusiv ale ştiinţelor sociale, pot şi trebuie să exercite o influenţă po­zitivă asupra proceselor înnoitoare din societate, asupra activităţii oa­menilor politici in sensul ca aceş­tia să ţină seama de cerinţele le­gilor obiective, ale logicii dialecti­ce a vieţii. Preşedintele Nicolae Ceauşescu s-a referit, de aseme­nea, la importanţa Congresului pe care îl găzduieşte ţara noastră, menţionînd necesitatea extinderii continue a colaborării şi conlucrării oamenilor de ştiinţă de pretutin­deni ca o condiţie a progresului ştiinţei în fiecare ţară, al ştiinţei în general. In timpul discuţiilor, participanţii au exprimat călduroase mulţumiri pentru importantul mesaj adresat Congresului de preşedintele Nicolae Ceauşescu, pentru atenţia pe care o acordă acestei reuniuni, care se desfăşoară sub înaltul pa­tronaj al domniei sale. Ei au apre­ciat condiţiile create pentru buna desfăşurare a Congresului şi au relevat însemnătatea faptului că în cursul lucrărilor are loc un schimb deschis, constructiv, de idei, în probleme de mare interes pentru dezvoltarea ştiinţei. Parti­cipanţii au subliniat aportul sa­vanţilor şi cercetătorilor români la progresul ştiinţei contemporane, la extinderea şi diversificarea co­operării internaţionale pe tărâm ştiinţific, mijloc de cunoaştere şi apropiere între popoare, de con­jugare a eforturilor pentru pro­gresul general. (Agerpres). LA I.A.S. REGHIN La întreprinderea agricolă de stat din Reghin — director ing. Titus Habor — se înregistrează rezultate tot mai semnificative în întrecerea socialistă. Astfel, în 8 luni, din fermele zootehnice au fost livrate 25 vagoane de lapte peste plan. Cele mai bune rezultate în în­trecerea socialistă le-a obţinut ferma zootehnică de la Mocsar (şef de fermă dr. Altzner Gheor­ghe) care pe perioada amintită a livrat peste plan 11,5 vagoane de lapte, urmată de ferma din Voivo­deni (ing. Adalbert Biro) cu 7 va­goane etc. Aceste rezultate bune sunt obţinute ca urmare a unei furajări raţionale a efectivelor de vaci, a stării fiziologice corespun­zătoare a animalelor, a bunei or­ganizări a muncii etc. Menţionăm că asemenea rezul­tate se obţin nu de la un efectiv mic ci de la peste 2.100 de vaci cu lapte De asemenea, un alt aspect semnificativ este că I.A.S. are deja asigurat necesarul de furaje pen­tru efectivele de animale pe în­treaga perioadă de stabulaţie. In 8 luni — 25 vagoane lapte peste plan Pentru muncitorii forestieri an de an lucrătorii pădurilor beneficiază de condiţii de mun­că şi de viaţă mereu mai bune. Pe această linie se înscrie şi asigurarea de locuinţe mai bu­ne şi crearea de posibilităţi mai largi pentru petrecerea in mod plăcut şi instructiv a timpului liber. In prezent se află in con­strucţie la Lapuşna două clă­diri destinate locuinţelor mun­citoreşti. La parterul uneia ur­mează să funcţioneze şi maga­zinul de aprovizionare a lucră­torilor de la pădure, iar o altă incăpere va fi amenajată pen­tru club, care in momentul de fată işi are sediul intr-un lo­cal necorespunzător. Noul club va fi dotat cu tot ceea ce este necesar desfăşurării unor acti­­vitaţi complexe, atractive. Din materiale provenind din recu­perări şi sumele acordate de sindicat, cu sprijinul muncito­rilor forestieri s-a construit şi o frumoasă po­picărie, care în­dată ce va fi turnată pista, va sta la dispoziția doritorilor. '.’•Cc -f- ■' arrx'­"1 O IO V* ,4- f v.v, ■, ‘ -i 4 & . i-«tf • W . i . I m O șarjă de piine la noua fabrică din Tg.-Mureș, tehnologice

Next