Steaua Roşie, octombrie 1971 (Anul 22, nr. 235-260)

1971-10-14 / nr. 245

GAZETELE DE PERETE — nu obiecte de ornament, ci instrumente active pentru educarea şi mobilizarea maselor chemate să imprime în toate colectivele de muncă, în toate sec­toarele de activitate economică şi socială un spirit revoluţionar, combativ, să promoveze ferm prin­cipiile ideologiei şi moralei comu­niste, organele şi organizaţiile de partid trebuie să desfăşoare o in­tensă muncă politico-educativă de masă, făcîmd uz în acest scop de mijloace şi modalităţi variate de influenţare politică şi ideologică. In ansamblul acestor mijloace un loc importanţii ocupă, fără îndoia­lă, gazetele de perete, de stradă sau satirice, capabile să dezbată, să pună în faţa opiniei publice o arie largă de probleme politice, economice, sociale şi moral-cetă­­ţeneşti. Intrucît aceste însemnări se referă doar la activitatea unor gazete de perete (sau de stradă) din mediul rural, observaţiile şi constatările noastre n-au, fireşte, un caracter exhaustiv. Vom încer­ca să relevăm doar unele aspecte (după părerea noastră esenţiale) şi anume: cum reflectă aceste ga­zete de perete realităţile din lu­mea satelor, cum contribuie la în­făptuirea sarcinilor trasate de par­tid privind dezvoltarea agricultu­rii, la dezvăluirea şi lichidarea neajunsurilor din diferite domenii de activitate, la combaterea con­cepţiilor şi practicilor retrograde, înapoiate, care frînează mersul nostru înainte. Să începem cu gazeta de perete din comuna GĂLEŞTI. Un aspect pozitiv, demn de relevat, este fap­tul că această gazetă (cel puţin în conformaţia sa de la sfîrşitul lui septembrie) aborda o arie lar­gă de probleme de larg interes. Astfel două articole erau consa­crate popularizării unor importante evenimente politice, iar alte două articole s-au referit la desfăşura­rea lucrărilor agricole de sezon. N-au lipsit nici luările de poziţie pe teme moral-cetăţeneşti. Astfel, într-un articol semnat de şeful postului de miliţie, erau criticate faptele reprobabile ale unor coo­peratori care şi-au însuşit, fără drept, diferite produse din avutul obştesc al cooperativei agricole. Demn de relevat este şi faptul că aproape toate articolele s-au refe­rit la aspecte concrete, criticînd deschis, fără menajamente dife­rite fenomene negative din viaţa economică şi socială a comunei. Un singur lucru a uitat colectivul de redacţie al gazetei de perete: că toate luările de poziţie sunt in­teresante atît timp cît sînt actuale. Din păcate, cele două articole privind lucrările agricole au fost scrise cu luni în urmă şi s-au re­ferit doar la perioada secerişului şi treierişului. Se pune în mod fi­resc întrebarea: ce rost mai au a­­cum, în perioada recoltării cultu­rilor de toamnă, criticile — chiar bine ţintite, aspre — cu privire la rămînerîle în urmă constatate la... treieratul păioaselor? Gazeta de perete a C.A.P. ACĂ­­ŢARI ni s-a înfăţişat doar cu două articole: un „curier juridic" (pri­vind condiţiile legale pentru obţi­nerea de locuri de casă) şi un material pe tema „Apărarea avu­tului obştesc şi întărirea disciplinei în muncă — datorie patriotică", semnat de Fülöp Antal, contabil la asociaţia pentru creşterea vaci­lor. Acest al doilea articol — con­cret, bine documentat — critică atitudinea lipsită de răspundere a unor îngrijitori-mulgători care au săvîrşit grave abateri, producînd pagube avutului obştesc. Dar, fi­reşte, un singur articol (chiar in­teresant, bine documentat) nu poate aborda problematica vastă, complexă a activităţii C.A.P. (sau a asociaţiei intercooperatiste). Or­ganizaţia de partid trebuie să în­drume cu mai multă competenţă munca colectivului de redacţie pentru ca gazeta de perete să o­­glindească multilateral viaţa şi ac­tivitatea ţăranilor cooperatori, să abordeze o problematică mai va­riată în funcţie de cerinţele actua­le şi de perspectivă ale dezvoltării cooperativei. Departe de actualitate, de via­ţa economico-socială a comunei sunt şi articolele publicate de ga­zeta de perete din comuna IDE­­CIU DE JOS. In partea centrală a gazetei, sînt doar cîteva afişe, un grafic cu privire la producţia de grîu obţinută în acest an de coo­perativa agricolă din localitate şi două articole cu caracter general, referitoare la unele evenimente politice, scrise cu luni în urmă. Nu excelează prin actualitate şi com­bativitate nici „Colţul circulaţiei", care cuprinde doar articole decu­pate din ziare. Ne-am fi aşteptat ca cel puţin gazeta de perete a C.A.P. să abordeze probleme „la ordinea zilei" într-o perioadă cînd se dă bătălia decisivă pentru re­coltarea culturilor de toamnă şi însămînţarea griului. Intr-adevăr, aici am putut citi un articol intitu­lat „Cîteva măsuri care trebuie în­treprinse pentru buna reuşită a campaniei de însămînţări", semnat de Gheorghe Bălaş, inginerul-şef al C.A.P. Articolul a fost scris, de­sigur, în perioada cînd se făceau doar pregătiri pentru această im­portantă campanie agricolă. Acum, însă, cînd lucrările agricole se des­fășoară din plin, cînd cooperativa este realmente confruntată cu nu­meroase probleme (de pildă rămî­­nerea în urmă a recoltării porum­bului, trifoiului de sămînţă etc.) gazeta de perete nu trebuie să se mărginească doar la... sfaturi a­­grotehnice. — Am luat măsuri pentru îmbu­nătăţirea activităţii gazetelor de perete, ne spunea tovarăşul Mi­­hăilă Pop, l­ocţiitor al secretarului comitetului comunal­ de partid. Recent am reorganizat colectivele de redacţie şi sperăm că munca va merge mai bine. Fireşte, reorganizarea îşi are rostul ei. Dar comitetul de partid trebuie să conducă, să îndrume activitatea acestor colective de redacţie, astfel ca gazetele de pe­rete să devină instrumente active, combative, eficiente de educare și mobilizare a maselor la înfăptui­rea sarcinilor trasate de partid. ȘT. NECANIŢCHI La Fabrica de cărămizi „Mureşeni“ Succese de seamă în Bilanţul realizărilor pe primele trei trimestre ale anului la Fabrica de cărămizi „Mureşeni" Tîrgu-Mu­­reş, reflectă efortul pe care colec­tivul de muncitori, ingineri şi teh­nicieni îl face sub îndrumarea or­ganizaţiei de partid, pentru creş­terea producţiei şi a productivită­ţii muncii, îmbunătăţirea calităţii, reducerea preţului de cost şi ono­rarea la termen a obligaţiilor con­tractuale. Parcurgind indicatorii obţinuţi, se remarcă faptul că planul pro­ducţiei globale a fost realizat în proporţie de 103,2 la sută. Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, realizările obţinute sunt mai mari cu 2.080.000 lei. La produsele de cărămizi, blocuri de zidărie şi gra­nule, prevederile de plan au fost depăşite: la cărămizi cu 1.482 mii bucăţi, la blocuri de zidărie cu 1.804 mii bucăţi iar la granulit cu 2.413 mc. La mijlocul lunii trecute am con­semnat cu justificată bucurie în­deplinirea angajamentelor anuale la producţia globală şi marfă pre­cum şi la sortimentele de cărămizi şi blocuri de zidărie. La producţia globală depăşirea de plan repre­zintă 1.041 mii lei, cu 41 mii lei peste angajamentul anual. Şi de data aceasta în fruntea celor cu planul şi angajamentele realizate producţie înainte de termen se află secţiile de cărămizi şi blocuri de zidăria­­granulit. Succesele remarcabile obţinute de salariaţii fabricii ne vor mobi­liza şi angaja şi mai mult la înde­plinirea sarcinilor de plan pe ulti­mul trimestru al anului. Sîntem convinşi că se vor face noi efor­turi pe linia îmbunătăţirii calităţii producţiei, ridicării eficienţei eco­nomice, onorării în termen a o­­bligaţiilor contractuale etc. ing. KÜRTI OSCAR directorul Fabricii de cărămizi şi ţigle „Mureşeni" Tg.-Mureș Funcţionarea apara­telor nu se asigură cu... vorbe Din Sărmaşu, Mastan Ioan, str. Dezrobirii, dă un semnal de alarmă în legătură cu defecta­rea continuă a televizoarelor, a­­paratelor de radio, frigiderelor, maşinilor de spălat etc., bunuri ale locuitorilor de pe această stradă. Cineva de la I.R.E. Mu­reş, zice tov. Mastan, a avut „ideea“ ca la linia electrică care alimentează complexul coopera­tivei meşteşugăreşti Sărmaşu să facă şi racordul la casele noas­tre, „scăpînd din vedere“ (?) faptul că pentru acţionarea ma­şinilor cooperativa foloseşte cu­rent de forţă. Dacă mai adăugăm şi faptul că cooperativa îşi înce­tează activitatea zilnică la ora 22,30 nu-i greu de imaginat ce avem de îndurat: televizoarele funcţionează anapoda, radiourile gîfîie, iar becurile cînd abia pîlpîie, cînd plesnesc — în func­ţie de folosirea sau nefolosirea maşinilor de la cooperativă. E oare aşa de greu ca de la trans­formator, care e foarte aproape de complex, să se tragă fire in­dustriale, iar pe noi să ne deser­vească I.R.E. cu tensiunea adec­vată şi constantă aparatelor elec­trotehnice pe care le avem? Cu toate invitaţiile la răbdare şi în­ţelegere aparatele noastre tot nu funcţionează normal. După opinia mea nu e echitabil să plătim, pe de o parte, consumul de curent de care nu beneficiem cum scrie la carte, iar pe de al­tă parte să suportăm fără nici o vină însemnate cheltuieli cu re­paratul şi parareparatul aparate­lor. Chiar dacă I.R.E. şi-ar des­chide aici o secţie de reparat (fabricat) lămpi pentru TV, ra­dio, becuri, pe care să ni le în­locuiască gratuit tot nu am pu­tea accepta starea actuală de lu­cruri ... Noi înţelegem, tov. Mastan, că invitaţiile la răbdare şi înţele­gere nu pot face ... imaginea TV mai bună, nu vă scutesc de nervi şi cheltuieli. Nădăjduim totuşi că aceste rînduri vor con­tribui poate la „dezrobirea" po­sesorilor de aparate electrice ca­re locuiesc pe str. Dezrobirii. A­­şa-i, tovarăşi de la I.R.E. Mureş? Vă pasă de noi? Un grup de tineri, vreo 20 la număr, din comuna Iclănzel ne întreabă: — Ştiţi cum se desfăşoară la noi în comună munca cultural­­educativă? — Nu. Nu ştim, deşi ne-ar in­teresa ... — Vă pasă cum îşi petrec ti­nerii timpul lor liber, cum se culturalizează? — Fireşte... — Vă mulţumim pentru inte­resul manifestat. Şi acum să vă spunem şi ce ne-a determinat să scriem ziarului „Steaua roşie“. — Să auzim... — Nu vrem să părem preten­ţioşi, dar trebuie să o spunem clar şi răspicat: activitatea cămi­nului nostru cultural nu se des­făşoară la nivelul cerinţelor ac­tuale, cu toate că tinerii din co­mună sînt dornici să participe la organizarea de programe ar­tistice, la convorbiri şi întîlniri cu diferite personalităţi, să au­dieze conferinţe, să se distreze, să se destindă după o zi de mun­că pe cîmp sau în fabrică. — Căminul dv. nu are direc­tor? — Are şi nu are! — Adică? — Cînd e vorba să-și ia sala­riul e director, iar cînd e vorba de muncă e inexistent. Ne-am întrebat adesea cum de nu îi e rușine să ia bani pentru care nu a făcut nimic ... După părerea dv. ce ar trebui făcut ca munca culturală să-și ocupe locul cuvenit în comuna noastră? Punem această întreba­re deoarece se apropie toamna cu ploile, îngheţurile şi viforni­ţele ei. Şi noi considerăm că e mai bine, mai folositor să ne pe­trecem serile la cămin decît la bufet. Oare la fel gîndeşte şi tov. director Ioan Scridon? Ca dovadă că ne pasă de dv. dragi tineri din Iclănzel, că ne interesează cum şi în ce fel vă petreceţi timpul liber, vă infor­măm că la sesizarea redacţiei privind starea de lucruri de la căminul cultural, Consiliul ju­deţean de cultură şi educaţie so­cialistă a analizat munca cultu­rală din comună şi pentru inac­tivitatea de care se face vinovat Ioan Scridon va fi sancţionat şi scos din funcţia de director de cămin. Bine aţi făcut adresîndu­­vă redacţiei. Ce bine e să ai maşină... * Aşa se intitulează scrisoarea şi caricatura trimisă redacţiei de cîţiva cooperatori din comuna Pogăceaua. I.M.S.-ul cu nr. I-MS-2.349 cumpărat de C.A.P., citim în scrisoarea cooperatori­lor, e folosit mai mult de şoferul Făgăraş Aurel, decît de coopera­tivă. Cu toate că C.A.P. are un garaj spaţios, maşina nu se par­chează aici ci acasă la şofer. De ce? Ca să-i fie mai la îndemînă cînd pleacă cu ea, în interese personale la Tg.-Mureş cu pur­cei de vînzare, la Rîciu la tîrg, la mama dînsului după lapte, ouă, păsări! Şi ca drumul să fie mai plăcut şoferul îşi instalează pe fotoliul din faţă şi soţia ... Poate aflaţi dv. (nouă ne este imposibil), cu aprobarea cui se plimbă şoferul, şi din ce bani se plătesc benzina, uleiul. Noi cam atît am avut a vă spune: a) Folosirea autoturismului în scopuri personale de către plim­băreţul şofer Făgăraş Aurel se datorează în primul rînd preşe­dintelui C.A.P., care în calitate de naş nu l-a tras la răspunde­re; b) parcarea maşinii în faţa casei şi nu în garaj s-ar fi făcut chipurile din motive tehnice: motorul nu porneşte decît din pantă; c) pentru faptul că a con­siderat maşina C.A.P. ca un bun personal, şoferului i s-au imputat drumurile făcute în sco­puri personale, plus costul com­bustibilului. Atît deocamdată despre şoferul de la C.A.P. Po­găceaua. Rubrică realizată de GH. TOCACIU Satisfacţia muncii Intrarea recentă in funcţiune a primei etape a ţesătoriei de bumbac „Dunăreană" din Giur­giu constituie şi pentru colec­tivul de lucrători de la I.U.I.U. Tg.-Mureş o deosebită satisfac­ţie, un prilej de înaltă mindrie. Bucuriile şi satisfacţiile lor sunt pe deplin justificate intrucît întreaga gamă de utilaje cu ca­re au fost înzestrate secţiile şi atelierele primei etape de dez­voltare şi care au luat de cu­­rînd startul în competiţia pro­ducţiei — cele 1.100 războaie de ţesut, maşinile de bobinat şi dublat — sunt rezultate ale muncii lor perseverente de mai bine de un an de zile. Faptul că la comenzile de punere in funcţiune a acestei capacităţi de producţie au răs­puns cu promptitudine toate u­­tilajele fără nici o excepţie, este o confirmare a spiritului de înaltă responsabilitate in mun­ca de creaţie şi execuţie ce ca­racterizează colectivul de lucră­tori de la I.U.I.U., a capacităţii lor de asimilare a noi utilaje complexe, conferindu-le intr-un timp record caracteristici con­structive şi funcţionale demne de cele mai ridicate perfor­manţe. Succesul începutului constituie pentru acest apreciat colectiv de lucrători un stimu­lent puternic in intensificarea e­­fortului pentru rezultate si mai bune. In vederea asigurării funcţionării ireproşabile in con­tinuare a tuturor utilajelor pri­mei etape, I.U.I.U. a asigurat la beneficiar un depozit de piese de schimb. In ce priveşte executarea celorlalte 1.332 răz­boaie de ţesut care vor fi li­vrate ţesătoriei din Giurgiu pină la sfîrşitul semestrului I al a­­nului viitor, ele vor purta cu siguranţă pecetea exigenţei şi a măiestriei lor profesionale. Cunoscutul fotbalist Giacinto Faccheti, în virstă de 29 de ani, a stabilit un record în ţara sa. Fotbalistul italian (fundaş stin­gă în echipa Internazionale din Milano) a jucat în meciul cu Suedia pentru a 60-a oară con­secutiv în selecţionata ţării. El şi-a făcut debutul în echipa Ita­liei la 27 martie 1963. •Ar­BERNA 13 (Agerpres). — Un purtător de cuvînt al U­­niunii europene de fotbal a anunţat că echipa Chemie Halle din R.D. Germană s-a re­tras din „Cupa U.E.F.A.". După cum se ştie, în cursul unui in­cendiu mai mulţi jucători ai a­­cestei echipe au fost acciden­taţi, iar un membru al formaţiei a decedat.★ Meciul de şah dintre marii maeştri Tigran Petrosian şi Ro­bert Fischer a continuat la Bue­nos Aires cu partida a 4-a. Ca şi în partida precedentă arbitrii au consemnat remiza, astfel că scorul se menţine egal: 2—2. Următoarea partidă va avea loc la 14 octombrie. * După 4 runde, în turneul in­ternațional de șah de la Tbilisi conduce maestrul Tamaz Geor­gadze cu 3 puncte. In runda a 4-a liderul a remizat cu Gur­­ghenidze, în timp ce Portisch a cîștigat la Gufeld. pis­­ mai multă atenţie­rii construcţiilor zootehnice! Plenara C.C. al P.C.R. din mar­tie 1970 a adoptat programul na­ţional privind dezvoltarea zooteh­niei şi creşterea producţiei anima­liere în ţara noastră pentru anii 1970—1980. Acest program are largi posibilităţi de aplicare în judeţul nostru ţinînd cont de suprafeţele întinse de păşuni şi fîneţe naturale, de tradiţiile existente în creşterea animalelor, cît şi de necesitatea concentrării, specializării şi moder­nizării acestei ramuri de bază a a­­griculturii. Ţinînd cont de aceste posibilităţi şi necesităţi s-a întocmit un pro­gram amplu de dezvoltare a zoo­tehniei în judeţul Mureş — ca par­te integrantă a programului na­ţional — din care voi arăta doar cîteva prevederi: — Efectivele de bovine urmează să crească cu 39 la sută pînă în 1975, faţă de anul 1970, iar catego­ria de vaci şi juninci să reprezinte 50 la sută din totalul bovinelor.­­ La sfîrşitul anului 1975 pro­ducţia de lapte în cooperativele agricole va ajunge la 2.130 litri pe vacă furajată. Pentru atingerea acestor obiecti­ve, încă din anul trecut Comitetul judeţean de partid a stabilit o serie de măsuri la a căror aplicare s-a trecut deja prin organele de spe­cialitate ale Direcţiei generale a­­gricole şi UJCAP. In continuare mă voi referi la cîteva probleme lega­te de modul cum se îndeplinesc sarcinile privind construirea şi a­­menajarea adăposturilor, ca una din primele condiţii ale dezvoltării şi modernizării sectorului zooteh­nic. Programul Comitetului judeţean de partid, al cărui proiect a fost supus dezbaterii masei largi de cooperatori în adunări generale, în organizaţiile de partid, prevede pentru prima etapă construirea a 3 complexe noi cu o capacitate de 650 vaci fiecare, 13 grajduri noi la asociaţii şi C.A.P. şi amenajarea a încă 5 adăposturi cu capacităţi de 122 vaci, iar pentru tineret bo­vin la îngrăşat construirea a două grajduri şi amenajarea a încă două. Lucrările se execută pe baza unor proiecte tip adaptate condiţiilor lo­cale. Ele au început în acest an şi în prezent unele construcţii au fost terminate, iar la altele se lucrează din plin. Astfel, s-au terminat lucrările la grajdurile de la C.A.P. Grebeniş şi Sîntana de Mureş. La asociaţia Gă­­neşti şi Vidrasău, constructorul T.C.M. Cluj poate şi trebuie să ter­mine lucrările în cel mai scurt timp. De asemenea, la C.A.P. Re­ghin (constructor I.G.C.L. Reghin) şi la C.A.P. Band (constructor ser­viciul de construcţii al întreprinde­rii de industrializarea cărnii) lu­crările s-au desfăşurat într-un ritm corespunzător, fiind necesare de a­­cuma grăbirea lucrărilor de finisaj şi montarea utilajelor. La alte unităţi însă, lucrările sunt rămase în urmă periclitînd adăpos­­tirea animalelor pe perioada de iarnă. De exemplu, Trustul de con­­strucţii-montaj, cu toate că avea condiţii pentru terminarea celor două grajduri de la asociaţia Al­beşti totuşi datorită întreruperii lucrărilor pe perioade îndelungate, la ora actuală periclitează punerea în funcţiune stabilită pentru 31 oc­tombrie a. c. Acelaşi constructor, din lipsa unor materiale şi de or­ganizare permanentă este rămas în urmă cu lucrările de la fermele de vaci Ghindari (executat 845 mii lei din 4.500 mii lei volum de plan), Găieşti (executat 1.200 mii lei din 4.500 mii lei). Lucrările de construc­ţii repartizate asociaţiei de proiec­tări şi construcţii de pe lîngă UJCAP se desfăşoară de asemenea anevoios (amenajări la asociaţia Pe­tei­ea şi a C.A.P. Sînpaul, grajd nou la C.A.P. Ogra). La CAP. Durabră­­vioara (constructor I.L.P. Tg.-Mu­reş), C.A.P. Vărgata (constructor cooperativa Nirajul Miercurea Ni­­raj) şi asociaţia Zagăr (constructor I.C.P. Tg.-Mureş), datorită tergi­versărilor în începerea lucrărilor cît şi lipsei de răspundere cu care conducătorii celor trei unităţi de construcţii au tratat sarcina primi­tă din partea Comitetului judeţean de partid, construcţiile sunt mult rămase în urmă. La asociaţia Acă­­ţari lucrările de amenajare a unui grajd pentru 200 de vaci se desfă­şoară în ritm de melc, fiind depăşit cu mult termenul de punere în funcţiune. Directorul asociaţiei, ing. Nemeş, nu a putut înţelege încă importanţa acestui program, atît pentru interesele unităţii pe care o conduce cît şi pentru interesele judeţului, ale ţării. Timpul este înaintat, animalele trebuiesc adăpostite, orice întîrziere poate să aducă pagube în loc de cîştig sectorului zootehnic. Fără a diminua importanţa celorlalte lu­crări de construcţii în care sînt an­grenate unităţile ce contribuie la construirea şi amenajarea acestor grajduri trebuie ştiut că aici aşteap­tă să fie adăpostite animale, de la care se scontează nişte producţii care altfel nu se pot obţine, ba dim­potrivă, se aduc prejudicii unităţi­lor agricole cooperatiste. Organizaţiile de partid şi condu­cerile unităţilor agricole cooperatis­te care pînă în prezent nu au a­­cordat atenţia cuvenită acestor lu­crări, trebuie să analizeze şi să sta­bilească grabnic măsuri, să acorde tot sprijinul pentru terminarea con­strucţiilor şi darea lor în folosinţă. Se anunţă o iarnă grea; pregăti­rea adăpostirii animalelor în bune condiţiuni este una din sarcinile primordiale ale acestei perioade. In acelaşi timp, constructorii care au a­­tribuţiuni în asigurarea acestor con­diţii, sunt chemaţi să-şi mobilizeze forţele, să facă totul pentru a-şi respecta angajamentele asumate. E­­xistă şi se pot crea condiţii pen­tru îndeplinirea întocmai a progra­mului de dezvoltare şi modernizare a zootehniei Aceste condiţii însă trebuie să fie mai bine folosite de către toţi factorii care concură la realizarea acestui program, înce­­pînd cu Direcţia generală pentru a­­gricultură şi UJCAP pînă la între­prinderile de construcţii şi C.A.P. - uri. ION FAGARĂŞAN comisia economică a Comitetului judeţean P.C.R. La C.A.P. Goneşti se lucrează la finisarea unui nou adăpost pentru animale. întregul colectiv se pregăteşte (Urmare din pag. 1) furii; mărirea gamei de sortimente şi a cantităţilor de produse din fa­ianţă decorate prin sitografiere; aprovizionarea ritmică cu materii prime şi materiale; îmbunătăţirea coeficientului de schimb prin intro­ducerea schimbului III la echipele care confecţionează ceşti şi schim­bul II la banda de turnare a arti­colelor din faianţă, îmbunătăţirea parametrilor de ardere etc. Preocuparea actuală a organiza­ţiilor de partid este de a îmbună­tăţi tot mai mult calitatea produ­selor, iar prin comisia economică de pe lîngă comitetul de partid se urmăreşte decadal realizarea tuturor indicatorilor sintetici şi uti­lizarea la maximum a capacităţilor de producţie — ne spunea secre­tarul comitetului de partid, Al. Cîn­­can. Interlocutorul nostru ne-a vor­bit şi despre acţiunile educative desfăşurate în rindul salariaţilor cum sunt expunerile ţinute cu pri­lejul şedinţelor de grupă sindica­lă, pe teme ca: respectarea disci­plinei muncii, păstrarea avutului obştesc, cunoaşterea şi respecta­rea legilor ţării şi altele care au influenţat şi influenţează pozitiv formarea conştiinţei socialiste a oamenilor şi activitatea lor de zi cu zi. Strădania comitetului de di­recţie în organizarea cît mai judi­cioasă a producţiei, conjugată cu larga întrecere socialistă organi­zată între secţii şi cu entuziasmul întregului colectiv din care se re­marcă în mod deosebit Nicolae Lascu, Gh. Marinescu, Ioan Cul­­cer, Irina Ban, Gertner Otto, Ni­colae Suciu de la Fabrica de fa­ianţă şi Schafranek Alfred, Rozalia Bachmiler, Crista Wolf, Stela Haf­ner, Elena Boitoş, Lucia Corduban, Alexe Paven, Aurel Pod, Viorica Rusu de la Fabrica de sticlă şi mulţi alţii constituie cea mai bună şi convingătoare dovadă în privin­ţa susţinerii afirmaţiei făcute la începutul materialului cu privire la realizarea sarcinilor de plan pe anul 1971. — Despre pregătirea şi lansarea in fabricaţie a producţiei anului viitor ce ne puteţi spune? — In primul rînd trebuie să ară­tăm că problema numărul unu, de care depinde buna desfăşurare a producţiei în perioada de iarnă, a fost rezolvată — asigurarea can­tităţilor necesare de nisip cuarţos, sodă şi caolin. De asemenea s-au pregătit formele de fasonare şi turnare necesare producţiei tri­mestrului IV şi noilor sortimente ce vor intra în fabricaţie începînd din anul 1972 cum sînt: servicii pentru ceai, cafea, dulceaţă, far­furii, ceşti, bibelouri. Producţia anului viitor a fost deja contrac­tată cu beneficiarii interni, urmînd ca în scurt timp să se termine în­cheierea contractelor şi la export. In pregătirile producţiei anului vii­tor se încadrează şi reviziile teh­nice şi reparaţiile făcute la liniile tehnologice, asigurarea materialu­lui refractar pentru repararea cup­toarelor de topit sticlă. La acest capitol mai amintim larga acţiune de popularizare, la fiecare loc de muncă, a cifrelor de plan pe anul 1972, împrospătarea agitaţiei vi­zuale, care vizează direct sarcinile noului an de muncă. In prezent comisia economică de pe lîngă comitetul de partid, împreună cu organizaţiile de bază studiază a­­tent toate resursele interne şi ex­terne ale complexului în vederea stabilirii şi luării angajamentelor pe anul viitor. In rîndurile de fa­ţă am inserat doar cîteva din pre­ocupările cotidiene ale sticlarilor şi faianţarilor sighişoreni, preocu­pări care converg spre acelaşi ţel — realizarea în bune condiţii a sarcinilor de plan pe anul curent şi pregătirea exemplară a produc­ţiei anului 1972.

Next