Steaua Roşie, octombrie 1971 (Anul 22, nr. 235-260)

1971-10-27 / nr. 256

Să recoltăm urgent (Urmare din pag. 1) în această unitate nu s-a cu­les nici un ştiulete. Intensificarea recoltării po­rumbului se impune şi în fer­mele pentru producerea fu­rajelor ale asociaţiilor inter­­cooperatiste. La ferma aso­ciaţiei intercooperatiste din Sărmaşu din cele peste 350 ha cultivate cu porumb, cu­lesul s-a efectuat pe 133 ha.­­ Neajunsul este însă că rit­mul de transport a ştiuleţilor este lent. Pe cîmp se află în grămezi peste 200 tone de porumb! ... In prezent problema prin­cipală ce se pune pe ogoare este intensificarea recoltării porumbului şi eliberarea ope­rativă a terenului, dîndu-se prioritate acelor terenuri unde urmează a se însămin­­ţa griul, pentru ca această lucrare să fie încheiată în timpul cel mai scurt. Pentru realizarea acestui obiectiv de primă importanţă, este necesar a se lua măsuri concrete şi operative. De altfel unele din ele s-au şi luat de către I.M.A. Mureş prin redistribuirea tractoare­lor din unităţile avansate în cele rămase în urmă. Dar a­­ceastă operaţiune nu rezol­vă totul. Se impune ca peste tot conducerile cooperative­lor agricole să ia măsuri de a asigura mecanizatorilor de lucru pentru că numai aşa va fi posibilă încheierea în cel mai scurt timp a însămin- - țării griului.­­ (Urmare din pag. 1) Mihai Horner: Procesul de formare al tinerilor muncitori este deosebit de complex. Acest fapt derivă din complexitatea producţiei, din nivelul înalt de dotare tehnică a întreprinderi­lor, din sarcinile economice me­reu crescînde. Este ştiut că şi oa­menii, fie ei tineri sau mai în vîrstă, au trăsături de caracter diferite. Din propria-mi experi­enţă, integrarea tinerilor în pro­ducţie, forţarea lor în sensul de a le trezi dragostea de muncă, dragostea faţă de colectivitate, înaltul simţ al răspunderii de­pind de felul cum ei sunt pri­miţi în întreprindere, de oamenii sub îndrumarea şi supraveghe­rea cărora se califică şi lucrează. De mai mulţi ani, comuniştii din întreprinderea noastră, pe lîngă sarcinile lor cotidiene de pro­ducţie, au avut-o şi o au în con­tinuare şi pe aceea de a califica la locul de muncă sute de tineri. Evident, marea lor majoritate au devenit muncitori cu înaltă calificare. Dar au fost și tineri care chiar după ce au intrat în mijlocul colectivului nostru sau după ce s-au calificat au dat „semne“ că vor să plece, că nu le place munca productivă... Boca Virginia: Cred că în ase­menea momente cînd un tînăr sau altul îşi manifestă slăbiciu­nile, contrarii intereselor sale şi ale colectivităţii, este nevoie de mult tact, de multă pricepere din partea celor din jurul lui, adică a oamenilor cu experienţă în producţie. Nu este admis, cred, din partea unui maistru, a unor şefi de secţii şi ateliere ca atunci cînd un tînăr, dintr-un motiv sau altul, caută să re­nunţe la calificarea sa, la locul său de muncă, să-i spună „pleacă dacă vrei“ sau „fă ce-ţi con­vine“. Un asemenea „răspuns“, o asemenea atitudine nu are da­rul de a întări convingerea tînă­rului că numai muncind cu sîr­­guinţă şi pasiune poate deveni un om de folos societăţii, îşi poate realiza viitorul. La noi în fabrică, o serie de tinere, în decurs de 4—5 ani, şi-au însuşit temeinic meseria şi, în aceeaşi perioadă, au urmat liceul seral. După ce şi-au luat diploma de bacalaureat şi­ au schimbat oa­recum optica despre muncă. Au insistat nu o dată, să li se schim­be locul de muncă, adică doresc să devină funcţionare la un ser­viciu de producţie sau în altă parte. La această schimbare de optică despre munca în produc­ţie contribuie şi unii părinţi care consideră activitatea productivă a copiilor lor ca o „povară“. De­sigur, asemenea părinţi sunt pu­ţini, dar totuşi sunt. Petru Eftimie. Şi cînd fac a­­cest lucru, nu-şi dau seama că fac o greşeală în dauna lor şi a fiilor lor. Organizaţia municipa­lă U.T.C., în colaborare cu con­ducerile întreprinderilor, cu Ofi­ciul de repartizare a braţelor de muncă, de mai mulţi ani, au cău­tat să îndrume elevii care au ter­minat şcoala generală sau liceul şi n-au reuşit la admiteri în şcoli profesionale sau facultăţi să fie încadraţi şi cuprinşi în cursurile de calificare la locurile de muncă. Sute de tineri se ca­lifică în prezent în întreprinde­rea „Nicovala“, Fabrica de con­fecţii, ţesătoriile de bumbac şi mătase, cooperativa meşteşugă­rească „Prestarea“ şi în alte uni­tăţi economice. In acest amplu proces de pregătire a forţei de muncă, a noilor detaşamente de muncitori, evident, sprijinul pă­rinţilor, al familiei, trebuie să fie acordat permanent. Pentru că idealul de viaţă, trăsăturile omului nou, atitudinea sa faţă de muncă şi de societate îşi au în bună măsură izvorul în fami­lie. Cunosc tineri, care cu ani în urmă au terminat liceul. N-au reuşit la prima sau la a doua admitere în facultăţi. Părinţii i-au convins să intre în produc­ţie. Concomitent cu calificarea la locul de muncă ei s-au pregă­tit cu pasiune şi astăzi sunt stu­denţi. Altfel spus, munca, hăr­nicia, înfrîngerea unor greutăţi inerente i-au condus spre idea­lul lor de viaţă, Mircea Purenciu. Revenind la pregătirea tinerilor prin muncă şi pentru muncă, cred că trebuie remarcat faptul că numai o cola­borare strînsă şi permanentă dintre toţi factorii de răspunde­re dintr-o unitate economică poate determina atitudinea fer­mă şi conştientă a tînărului mun­citor, poziţia sa faţă de interese­le colectivităţii. Faptele ne-au demonstrat că pasiunea şi dra­gostea de muncă, interesul tine­rilor de a se perfecţiona conti­nuu într-o meserie sau alta sunt şi pot fi stimulate de modul în care sunt organizate locurile lor de muncă, de dotarea acestora cu scule şi dispozitive, de gra­dul de complexitate a lucrărilor pe care le efectuează. Iată doar cîteva aspecte de care se ocupă fără întrerupere conducerea în­treprinderii, organizaţiile de partid şi de U.T.C., sindicatul. Rezultatul? Majoritatea tinerilor îşi realizează şi chiar depăşesc normele de producţie. Se întîm­­plă ca unii să rebuteze o piesă. Fireşte că în asemenea cazuri es­te folosit ca instrument de edu­caţie şi sancţiunea administrati­vă. Ilie Boitoş. In activitatea pro­ductivă a unui colectiv de mun­că, a tinerilor mai ales, sanc­ţiunile administrative pot fi pre­venite. E nevoie în primul rînd de o muncă prodigioasă în rîn­dul tinerilor din partea maiştri­lor, a şefilor de echipă. La noi ieri ierta în fabrică, atunci cînd se aplică o sancţiune administrativă, în prealabil abaterile de la discipli­na muncii sunt discutate în or­ganizaţiile U.T.C., în grupele sin­dicale­. Cu alte cuvinte, tînărul sancţionat îşi dă seama că este vinovat şi, în acelaşi timp, ca­zul dezbătut are influenţă edu­cativă şi asupra celorlalţi oa­meni, a întregului colectiv. Mihai Web­er, întrebîndu-mă nu o dată de ce unor tineri, la un moment dat, nu le mai place munca, sînt oarecum delăsători şi descurajaţi, am găsit şi „răs­punsul“, mai bine-zis, unele cau­ze. Sînt unii maiştri, şefi de e­­chipă care zile şi chiar săptă­­mîni la rînd îi pun pe tinerii muncitori să lucreze la unele fa­ze care, pe de o parte, nu le ofe­ră posibilitatea de a se perfec­ţiona în meserie, iar pe de altă parte nici nu-şi pot realiza sa­lariul de bază. La sfîrşit de lună asemenea tineri sunt „etichetaţi“ ca nepricepuţi, delăsători şi le­neşi chiar. In alţi termeni spus îşi face loc, pe ici pe colo, dis­preţul faţă de omul care simte nevoia să fie şi el ascultat şi în­ţeles de către cei care conduc şi organizează producţia, Ioan Dordea. Se mai întîmplă şi un alt lucru în procesul de in­tegrare şi formare a muncitoru­lui tînăr. Dacă el nu reuşeşte să se acomodeze din primele zile la un loc de muncă, atunci este mutat dintr-un loc în altul, de la o maşină la alta sau, pur şi simplu, este lăsat să stea ore în­tregi fără să facă nimic. Se plimbă plictisit şi e numit de obicei „plimbăreţ“. Timpul a­­fectat calificării, practicii în producţie trece pe nesimţite şi vine momentul examinării cu­noştinţelor lui, cînd, fireşte, e cotat ca necorespunzător. E. P. Dacă asemenea lucru li se întîmplă unor elevi de la Şcoala profesională „Nicovala“, atunci este de la sine înţeles că de vină sunt şi cadrele didactice. M. H. în general vorbind, ele­vii de la Şcoala profesională „Ni­covala“, după ce termină şcoala sunt muncitori buni, efectuează lucrări de bună calitate, îşi rea­lizează normele. I. B. Este de la sine înţeles că munca pe tărîmul profesional şi tehnic, care condiţionează buna calificare a tinerilor muncitori, a fost şi este dublată permanent de o activitate politico-educati­­vă desfăşurată de organizaţiile de partid şi U.T.C. Nivelul de conştiinţă şi gradul în care tine­rii înţeleg conţinutul şi sensul politicii partidului nostru con­cură la dezvoltarea lor, a simţu­lui lor de răspundere. Aşa cum se subliniază în programul de educaţie comunistă a oamenilor muncii elaborat de conducerea partidului nostru, în etapa ac­tuală, dezvoltarea nivelului poli­tic, ideologic, a cunoştinţelor profesionale ale fiecărui membru al societăţii noastre capătă o im­portanţă deosebită. Formele şi mijloacele de propagare a poli­ticii partidului în rîndul tinere­tului din uzine şi fabrici sunt numeroase. Una pe care o folo­sim noi, cu bune rezultate, este învăţămîntul de partid. Mulţi tineri frecventează cursurile în­­văţămîntului de partid. M. P. învăţămîntul de partid­­şi de U.T.C. îşi are eficienţa spo­rită dacă e strîns legat de preo­cupările tinerilor, de sarcinile actuale şi de perspectivă ale co­lectivului de muncă. Abordarea faptului concret­­ cu această deviză a început învăţămîntul la noi în întreprindere. Şi acest fapt concret va urmări combate­rea inerţiei şi rutinei, a indolen­ţei şi superficialităţii, a concep­ţiilor retrograde. B. V. Există şi alte forme deo­sebit de atractive şi care suscită interesul tinerilor. Intîlnirile pe care le-am organizat în fabrica noastră cu activişti de partid şi de stat, cu jurişti şi medici au captivat, pot spune, atenţia tine­relor noastre muncitoare, ele au pus o serie de întrebări la care au primit răspunsuri competen­te, argumentate cu fapte din viaţă. Nu acelaşi lucru se întîm­plă atunci cînd cineva expune o conferinţă monoton, cu un con­ţinut abstract, nelegînd-o de preocupările zilnice ale oameni­lor. P. E. Tineretul din întreprin­derile sighişorene a fost deose­bit de receptiv şi a participat cu mult entuziasm la olimpiada strungarului, lăcătuşului, frezoru­lui şi desenatorului, la concursul „mîini maestre“ organizat pentru tinerele din fabricile de confec­ţii, bumbac, mătase etc. In orga­nizarea acestor concursuri, pre­zenţa unor conducători de între­prinderi, a unor ingineri, maiş­tri şi tehnicieni, oameni cu mul­tă experienţă în producţie a sti­mulat participarea tineretului, pregătirea lui pentru concursuri. M. P. Asemănător se întîmplă şi în cadrul unor acţiuni cu ca­racter politico-educativ. Dacă la organizarea şi desfăşurarea lor participă inginerul care conduce o secţie, cu un cuvînt toţi cei care conduc şi răspund de în­făptuirea sarcinilor de producţie, atunci munca politico-educativă capătă un caracter larg şi cuprin­zător, oamenii sînt cointeresaţi în a dezbate o serie de proble­me ce-i frămîntă, spiritul de ini­ţiativă îşi face loc acolo unde se simte nevoia de el. Participanţii la „masa rotun­dă“, pe lîngă cele consemnate mai sus, au subliniat că drumul cel mai bun în educaţia comu­nistă a tineretului este răspun­derea organizaţiilor de partid, a fiecărui comunist. Principalul este ca organizaţiile de partid şi U.T.C., în general colectivele de muncă, prin diferite mijloace şi forme, să fie preocupate de for­marea tinerilor muncitori, să le cultive entuziasmul şi pasiunea în muncă, devotamentul faţă de patrie, popor şi partid. C. CROITORU DESFACERI PESTE PLAN Bilanţul întocmit pe 9 luni ale anului la Direcţia comercială a judeţului Mureş arată că în aceas­tă perioadă colectivele de lucră­tori din sectorul comercial de stat au obţinut realizări însemnate. Astfel s-au realizat desfaceri pes­te plan în valoare de peste 35 mi­lioane lei, s-au obţinut beneficii peste plan în valoare de 3.032.000 lei. In aceeaşi perioadă s-au efec­tuat vînzări de mărfuri şi produse în valoare de peste 151 milioane lei în plus, faţă de aceeaşi perioa­dă a anului precedent. La obţinerea acestor realizări au contribuit, între altele, colectivele lucrătorilor din cadrul O.C.L. ,,A­­limentara" Tg.-Mureş care, cu rea­lizarea unui beneficiu peste plan în valoare de 765.000 lei şi cu re­ducerea cheltuielilor de circulaţie cu 204.000 lei, a obţinut locul I. O.C.L. Comerţ Mixt Sighişoara cu realizarea unui beneficiu peste plan­ în valoare de 345.000 lei şi cu reducerea cheltuielilor de cir­culaţie cu 148.000 lei a obţinut lo­cul II, iar O.C.L. Comerţ Mixt Tîr­­năveni cu realizarea unui benefi­ciu peste plan în valoare de 330.000 lei şi cu reducerea cheltu­ielilor de circulaţie cu 137.000 lei a obţinut locul III. RIES ALBERT Calculatorul electronic în agricultură Un colectiv de specialişti de la Centrul de informare şi documen­tare pentru agricultură şi silvicul­tură (CIDAS), din cadrul Acade­miei de Ştiinţe Agricole şi Silvice şi de la Centrul de calcul al cate­drei de cibernetică economică al Academiei de studii economice a proiectat şi realizat un sistem mo­dern de înmagazinare, regăsire şi prezentare automată a informaţiei cu ajutorul calculatorului electro­nic. Sistemul, denumit Sirpi, poate fi folosit pentru informare, in orice domenii de activitate, atît în limba română, cit şi într-o limbă străină. Utilizarea lui permite informarea selectivă la cerere şi, totodată, elaborarea revistelor de referate pentru cercetare, proiectare, învă­­ţămînt şi producţie, la un nivel cantitativ şi calitativ corespunzător actualelor cerinţe. CIDAS elaborează lunar, auto­mat, cu ajutorul calculatorului e­­lectronic, reviste de referate pen­tru 11 profile agricole, totalizind 3.500 de referate. . Aşa, nu e echitabil! E din nou toamnă. Fiecare cetăţean, fiecare familie face pregătiri pentru sezonul rece. Se face aprovizionare cu pro­duse agro-alimentare, se repa­ră îmbrăcămintea şi încălţămin­tea necesară pentru anotimpul friguros. Şi pentru că atelierele de reparat încălţăminte sunt foarte solicitate in această pe­rioadă, majoritatea lucrătorilor acestora se străduiesc să facă faţă cerinţelor, reparind la timp încălţămintea ce le-a fost adusă in acest scop. Cei mai grijulii şi-au făcut mai din timp pregătirile pentru sezonul rece, alţii însă le fac acum. Dar nu la aceste pregă­tiri vreau să mă refer, ci la felul cum înţeleg lucrătorii de la unele ateliere să facă repa­raţiile la încălţămintea adusă şi mai ales despre felul cum ştiu să încaseze banii pentru mun­ca efectuată. Este vorba de atelierul de re­parat incalţăminte din Piaţa E­­roilor Sovietici, responsabil Koszta Balázs, aparţinător co­operativei invalizilor „Mureşul". Cu citva timp in urmă mi-am dus o pereche de pantofi la re­parat. Am solicitat să fie pin­geliţi, pe tocuri să se pună un rind de talpă din material plas­tic, plachiuri, iar in interior, în partea din spate a pantofi­lor să se pună o mică căptu­şeală. — Se poate — mi s-a răs­puns — şi vă costă 54 de lei. Am plătit suma, mi s-a dat chitanţa (în chitanţă nu era trecut felul lucrărilor ce urmau a se efectua, doar suma to­tală) am plecat, revenind după 4 zile pentru a-mi lua pantofii. Am constatat că s-a făcut o reparaţie bună, dar plachiurile lipseau, la fel şi căptuşeala la partea interioară din spate a pantofilor. Am pretins să mi se facă toate lucrările pentru care am plătit. Dar cu pretenţia am rămas. După alte cîteva zile am adus la acelaşi atelier, o pereche de pantofi ai soţiei. Era vorba de o reparaţie mai mică in valoare de 14 lei. Dar şi de astă dată nu au fost executate lucrările conform celor cerute şi plătite de­ mine. Pe ■ tocuri,, în loc de talpă din material plastic au fost puse nişte resturi de talpă de­­bovină, care in 3 zile s-a şi tocit. Cred că nu e echitabil din partea celor care încasează a­­numite sume, pentru lucrări care de fapt nu le execută, sau nu le execută conform cerinţe­lor clienţilor. Ar fi de dorit ca pe viitor asemenea lucruri să nu se mai intîmple, cu atît mai mult cu cit pină acum la acest atelier în general se res­pectau întocmai comenzile, fă­­cîndu-se muncă de calitate. Sperăm că cele întimplate au fost o intimplare și nu vor de­veni o practică. I. PETRAȘCU Perfecţionarea continuă (Urmare din pag. 1) tese în cadrul I.G.S. S-a organizat un curs de perfecţionare în dome­niul metrologiei, la care iau parte 74 de cursanţi de la U.M.T.F. Re­ghin, U.E.I.L. Lunca Bradului şi U.E.I.L. Sovata. — Cum apreciaţi conţinutul pro­gramului, răspunde el cerinţelor conducerii moderne a producţiei? — Cursurile se desfăşoară pe ci­cluri tematice care conţin numeroa­se noutăţi. Maiştrilor le sunt prezen­tate cunoştinţe despre: relaţiile, condiţiile de muncă şi productivita­tea muncii, atribuţiile conducători­lor, funcţiile maistrului în între­prinderi şi cadru legal psihologic al activităţii. In ciclul trei se efectuea­ză studii cu privire la simplificarea muncii la un loc de producţie, or­donarea tuturor lucrărilor pe care le-au executat muncitorii. De aseme­nea, ei vor trece în ultima perioa­dă de pregătire la „tratarea unui caz“. In analiza cazului maistrul vede cum şi-a primit muncitorul sarcina, care este calitatea muncii, cum se comportă la locul de muncă. Din cele relatate şi verificate a­­tît în complex cît şi la C.E.I.L., se desprinde faptul că maiştri învaţă cu răspundere, dovedesc receptivi­tate faţă de problemele conducerii moderne. Din, program lipsesc însă temele cu caracter politico-ideolo­gic. In programul de perfecţionare a activităţii politico-ideologice elabo­rat de conducerea partidului se sub­liniază necesitatea creşterii rolului politic al conducătorului de unita­te. Ar fi deci util ca, ţinînd seamă de faptul că fiecare maistru este şi un conducător politic la locul său de muncă, să li se predea şi cunoştinţe care să le ridice, atît pregătirea politică, cît şi profesională. In acest fel ei se vor forma, se vor pregăti temeinic spre a conduce cu compe­tență colectivele de salariaţi, spre a putea la rîndul lor să instruiască muncitorii, să-i formeze ca condu­cători politici. P­O­I­­T JUDO Etapa de zonă a campionatului republican de juniori Sala de sport a Şcolii profesio­nale Metalotehnica din Tg.-Mureş a găzduit etapa de zonă a cam­pionatului republican de judo pe echipe juniori. La etapa de zonă de la Tg.-Mureş s-au prezentat campionii a cinci judeţe. Formaţiile „Sănătatea" Tg.-Mu­reş au obţinut următoarele rezul­tate pe echipe: la juniori mari cu: Universitatea Cluj 3—2, cu Dacia Orăştie 5—0, cu Vagonul Arad 0—3; la juniori mici: Sănătatea Tg.-Mureş cu Dacia Orăştie 4—1, cu Vagonul Arad 1—4, cu Politeh­nica Timişoara 2—3. Popice, divizia A Echipele tîrgumureşene învingătoare In cadrul etapei a IV-a a cam­pionatului diviziei naţionale A la popice toate cele patru echipe tîrgumureşene au avut o comporta­re bună, cîştigind atît pe teren propriu cit şi în deplasare. Astfel, la fete Dermagant Tg.­­Mureş a întrecut pe Voinţa Craio­va cu rezultatul de 2.230—2.149 p. d. Echipa campioană Voinţa Tg.­­Mureş a învins pe Voinţa Timişoa­ra cu rezultatul de 2.318—2.208 p. d. La băieţi, C.F.R. Tg.-Mureş a în­trecut pe Voinţa Lugoj cu rezulta­tul de 4.856—4.812 p. d. Evoluînd în deplasare formaţia campioană Voinţa Tg.-Mureş a în­trecut pe Gaz-Metan Mediaş cu rezultatul d© 5.270—5.019 p. d. Atletism Fără echipă completă nu poţi cîştiga! Sîmbătă şi duminică pe stadio­nul 23 August din Tg.-Mureş s-a disputat întilnirea de atletism din cadrul ultimei etape a concursului republican interjudeţean dintre re­prezentativele judeţelor Argeş, Maramureş şi Mureş. Spre surprindere, mureşenii au avut în această etapă nu mai pu­ţin de cinci probe (înălţime fete, 110 m gi 800 m băieţi, 3.000 m ob­stacole şi 5.000 m) descoperite, iar la alte zece probe au fost prezenţi doar cite un concurent în loc de doi cît prevede regulamentul aces­tui concurs!?! In astfel de condiţii gazdele au pierdut ambele întîl­­niri: 60—167 cu reprezentativa ju­deţului Argeş şi 85—87 cu repre­zentativa judeţului Maramureş. Din cele opt partide susţinute în acest concurs republican, repre­zentativa judeţului Mureş a cîşti­­gat patru întîlniri acumulînd 8 puncte. Acest bilanţ nu poate mul­ţumi antrenorii şi nici pe cei ce se ocupă de soarta atletismului nostru judeţean. C. ALBU Cazuri de gripă Datele furnizate de Ministerul Sănătăţii arată că, în ultimul timp, în cîteva judeţe din centrul Tran­silvaniei au apărut precoce îmbol­năviri de gripă, caracteristice se­zonului rece. Pină în prezent nu se remarcă o contagiozitate deosebită a bolii. Au fost afectate în special per­soanele adulte şi adolescenţii. În ultima săptămină, asemenea cazuri au fost înregistrate şi în Ca­pitală. Tulpinile de virus gripal recoltat de la unii bolnavi şi izolate de la­boratoare sunt asemănătoare celor din anii trecuţi. Ministerul Sănătăţii, prin unită­ţile medico-sanitare din ţară, a luat măsurile corespunzătoare asi­gurării asistenţei medicale ambu­latorii şi spitaliceşti a cazurilor. Pentru unele grupe de populaţie mai expuse, prin specificul muncii lor, se va face vaccinarea anti­­gripală. Totodată, s-a pus la dis­poziţia reţelei de farmacii şi puncte farmaceutice medicamente anti­­gripale în cantităţi suficiente. (Agerpres) STEAUA ROȘIE PAGINA 3 Văzute şi auzite BANUL E OCHIUL DRACULUI De ce sînt în stare unii oa­meni cînd e vorba de bani! Işi vînd ce au mai scump, conştiin­ţa, demnitatea şi chiar liberta­tea. Aşa a procedat şi Despina Anghelache. Ea este asistentă medicală, angajată la Casa co­pilului din Tg.-Mureş. Ocupin­­du-se cu copii, asistenta a fost pusă pe lucruri mari. In ziua de 24 septembrie a. c., la ea s-a prezentat o gravidă. In cîteva clipe, prin metode bine cunos­cute, asistenta medicală a pro­vocat avortul, lăsîndu­-și pacien­ta fără sarcină. O dată cu a­­ceasta, și fără 1.500 lei. Să fie oare prima încercare? Greu de crezut, în orice caz, după cum se pare, aceasta, pentru care a încasat 1.500 lei, va fi ultima. Descoperită de organele în drept, asistenta medicală a fost reţinută, urmînd să dea soco­teală în faţa legii pentru înde­letnicirea ei ilegală. SE CAUTĂ UN PĂGUBAŞ In noaptea de 12/13 octom­brie a. c., pe raza municipiului Tg.-Mureş s-au spart, de către autori necunoscuţi, 3 autoturis­me, cele cu numerele 1-MS- 4.431 (in strada Lăpuşna 27), 1-MS-2.775 (in strada Rodnei nr. 32), şi 1-MS-3.146 (în strada N. Bălcescu nr. 4). Spărgînd au­toturismele, din care au luat pardesie, umbrele, mănuşi, o­­chelari, ţigări şi alte lucruri, ho­ţii au dispărut. Dimineaţa însă au fost prinşi tocmai la Cluj, încercînd să vîndă obiectele fu­rate. Aşa că, deşi drumul Clu­jului e destul de lung, într-un timp scurt autorii spargerilor au devenit cunoscuţi. Ei sînt Ioan Anghel, în vîrstă de 25 ani din oraşul Gheorghe Gheorghiu- Dej, şi Matei Dima, în vîrstă de 17 ani din comuna Balaciu, ju­deţul Ialomiţa. Aduşi la Tg.-Mu­reş, în stare de arest, ei au re­cunoscut furturile. Atît cele din Bucureşti, Braşov şi Sibiu, cît şi cele din Tg.-Mureş. Ei declară că în noaptea de 12/13 octom­brie la Tg.-Mureş au spart 4 autoturisme. Reclamanţi însă e­­xistă numai trei. Cine este al patrulea păgubaş? Organele de miliţie ar dori să-l ştie. Nu de alta, dar pentru a-i restitui obiectele. UN TATĂ ... DISPĂRUŢI Recent, o soţie şi mamă s-a prezentat la evidenţa populaţiei pentru a se interesa de domi­ciliul soţului. Dar n-a găsit de­cit fişa şi două fotografii. Gheorghe Palaghie, născut la 2 aprilie 1926 în Sîntioana de Mureş a dispărut de mai bine de un an, fără urmă, uitînd de soţie şi de cei doi copii minori. Undeva totuşi trebuie să fie, a­­vînd domiciliu ilegal. Căutaţi-l şi „ajutaţi-l” a intra în legalita­te! Şi amintiţi-i, nu numai de obligaţiile cetăţeneşti în privin­ţa domiciliului, ci şi de cele pă­rinteşti. Rubrică realizată de P. POPSOR

Next