Steaua Roşie, octombrie 1971 (Anul 22, nr. 235-260)
1971-10-27 / nr. 256
Să recoltăm urgent (Urmare din pag. 1) în această unitate nu s-a cules nici un ştiulete. Intensificarea recoltării porumbului se impune şi în fermele pentru producerea furajelor ale asociaţiilor intercooperatiste. La ferma asociaţiei intercooperatiste din Sărmaşu din cele peste 350 ha cultivate cu porumb, culesul s-a efectuat pe 133 ha. Neajunsul este însă că ritmul de transport a ştiuleţilor este lent. Pe cîmp se află în grămezi peste 200 tone de porumb! ... In prezent problema principală ce se pune pe ogoare este intensificarea recoltării porumbului şi eliberarea operativă a terenului, dîndu-se prioritate acelor terenuri unde urmează a se însăminţa griul, pentru ca această lucrare să fie încheiată în timpul cel mai scurt. Pentru realizarea acestui obiectiv de primă importanţă, este necesar a se lua măsuri concrete şi operative. De altfel unele din ele s-au şi luat de către I.M.A. Mureş prin redistribuirea tractoarelor din unităţile avansate în cele rămase în urmă. Dar această operaţiune nu rezolvă totul. Se impune ca peste tot conducerile cooperativelor agricole să ia măsuri de a asigura mecanizatorilor de lucru pentru că numai aşa va fi posibilă încheierea în cel mai scurt timp a însămin- - țării griului. (Urmare din pag. 1) Mihai Horner: Procesul de formare al tinerilor muncitori este deosebit de complex. Acest fapt derivă din complexitatea producţiei, din nivelul înalt de dotare tehnică a întreprinderilor, din sarcinile economice mereu crescînde. Este ştiut că şi oamenii, fie ei tineri sau mai în vîrstă, au trăsături de caracter diferite. Din propria-mi experienţă, integrarea tinerilor în producţie, forţarea lor în sensul de a le trezi dragostea de muncă, dragostea faţă de colectivitate, înaltul simţ al răspunderii depind de felul cum ei sunt primiţi în întreprindere, de oamenii sub îndrumarea şi supravegherea cărora se califică şi lucrează. De mai mulţi ani, comuniştii din întreprinderea noastră, pe lîngă sarcinile lor cotidiene de producţie, au avut-o şi o au în continuare şi pe aceea de a califica la locul de muncă sute de tineri. Evident, marea lor majoritate au devenit muncitori cu înaltă calificare. Dar au fost și tineri care chiar după ce au intrat în mijlocul colectivului nostru sau după ce s-au calificat au dat „semne“ că vor să plece, că nu le place munca productivă... Boca Virginia: Cred că în asemenea momente cînd un tînăr sau altul îşi manifestă slăbiciunile, contrarii intereselor sale şi ale colectivităţii, este nevoie de mult tact, de multă pricepere din partea celor din jurul lui, adică a oamenilor cu experienţă în producţie. Nu este admis, cred, din partea unui maistru, a unor şefi de secţii şi ateliere ca atunci cînd un tînăr, dintr-un motiv sau altul, caută să renunţe la calificarea sa, la locul său de muncă, să-i spună „pleacă dacă vrei“ sau „fă ce-ţi convine“. Un asemenea „răspuns“, o asemenea atitudine nu are darul de a întări convingerea tînărului că numai muncind cu sîrguinţă şi pasiune poate deveni un om de folos societăţii, îşi poate realiza viitorul. La noi în fabrică, o serie de tinere, în decurs de 4—5 ani, şi-au însuşit temeinic meseria şi, în aceeaşi perioadă, au urmat liceul seral. După ce şi-au luat diploma de bacalaureat şi au schimbat oarecum optica despre muncă. Au insistat nu o dată, să li se schimbe locul de muncă, adică doresc să devină funcţionare la un serviciu de producţie sau în altă parte. La această schimbare de optică despre munca în producţie contribuie şi unii părinţi care consideră activitatea productivă a copiilor lor ca o „povară“. Desigur, asemenea părinţi sunt puţini, dar totuşi sunt. Petru Eftimie. Şi cînd fac acest lucru, nu-şi dau seama că fac o greşeală în dauna lor şi a fiilor lor. Organizaţia municipală U.T.C., în colaborare cu conducerile întreprinderilor, cu Oficiul de repartizare a braţelor de muncă, de mai mulţi ani, au căutat să îndrume elevii care au terminat şcoala generală sau liceul şi n-au reuşit la admiteri în şcoli profesionale sau facultăţi să fie încadraţi şi cuprinşi în cursurile de calificare la locurile de muncă. Sute de tineri se califică în prezent în întreprinderea „Nicovala“, Fabrica de confecţii, ţesătoriile de bumbac şi mătase, cooperativa meşteşugărească „Prestarea“ şi în alte unităţi economice. In acest amplu proces de pregătire a forţei de muncă, a noilor detaşamente de muncitori, evident, sprijinul părinţilor, al familiei, trebuie să fie acordat permanent. Pentru că idealul de viaţă, trăsăturile omului nou, atitudinea sa faţă de muncă şi de societate îşi au în bună măsură izvorul în familie. Cunosc tineri, care cu ani în urmă au terminat liceul. N-au reuşit la prima sau la a doua admitere în facultăţi. Părinţii i-au convins să intre în producţie. Concomitent cu calificarea la locul de muncă ei s-au pregătit cu pasiune şi astăzi sunt studenţi. Altfel spus, munca, hărnicia, înfrîngerea unor greutăţi inerente i-au condus spre idealul lor de viaţă, Mircea Purenciu. Revenind la pregătirea tinerilor prin muncă şi pentru muncă, cred că trebuie remarcat faptul că numai o colaborare strînsă şi permanentă dintre toţi factorii de răspundere dintr-o unitate economică poate determina atitudinea fermă şi conştientă a tînărului muncitor, poziţia sa faţă de interesele colectivităţii. Faptele ne-au demonstrat că pasiunea şi dragostea de muncă, interesul tinerilor de a se perfecţiona continuu într-o meserie sau alta sunt şi pot fi stimulate de modul în care sunt organizate locurile lor de muncă, de dotarea acestora cu scule şi dispozitive, de gradul de complexitate a lucrărilor pe care le efectuează. Iată doar cîteva aspecte de care se ocupă fără întrerupere conducerea întreprinderii, organizaţiile de partid şi de U.T.C., sindicatul. Rezultatul? Majoritatea tinerilor îşi realizează şi chiar depăşesc normele de producţie. Se întîmplă ca unii să rebuteze o piesă. Fireşte că în asemenea cazuri este folosit ca instrument de educaţie şi sancţiunea administrativă. Ilie Boitoş. In activitatea productivă a unui colectiv de muncă, a tinerilor mai ales, sancţiunile administrative pot fi prevenite. E nevoie în primul rînd de o muncă prodigioasă în rîndul tinerilor din partea maiştrilor, a şefilor de echipă. La noi ieri ierta în fabrică, atunci cînd se aplică o sancţiune administrativă, în prealabil abaterile de la disciplina muncii sunt discutate în organizaţiile U.T.C., în grupele sindicale. Cu alte cuvinte, tînărul sancţionat îşi dă seama că este vinovat şi, în acelaşi timp, cazul dezbătut are influenţă educativă şi asupra celorlalţi oameni, a întregului colectiv. Mihai Weber, întrebîndu-mă nu o dată de ce unor tineri, la un moment dat, nu le mai place munca, sînt oarecum delăsători şi descurajaţi, am găsit şi „răspunsul“, mai bine-zis, unele cauze. Sînt unii maiştri, şefi de echipă care zile şi chiar săptămîni la rînd îi pun pe tinerii muncitori să lucreze la unele faze care, pe de o parte, nu le oferă posibilitatea de a se perfecţiona în meserie, iar pe de altă parte nici nu-şi pot realiza salariul de bază. La sfîrşit de lună asemenea tineri sunt „etichetaţi“ ca nepricepuţi, delăsători şi leneşi chiar. In alţi termeni spus îşi face loc, pe ici pe colo, dispreţul faţă de omul care simte nevoia să fie şi el ascultat şi înţeles de către cei care conduc şi organizează producţia, Ioan Dordea. Se mai întîmplă şi un alt lucru în procesul de integrare şi formare a muncitorului tînăr. Dacă el nu reuşeşte să se acomodeze din primele zile la un loc de muncă, atunci este mutat dintr-un loc în altul, de la o maşină la alta sau, pur şi simplu, este lăsat să stea ore întregi fără să facă nimic. Se plimbă plictisit şi e numit de obicei „plimbăreţ“. Timpul afectat calificării, practicii în producţie trece pe nesimţite şi vine momentul examinării cunoştinţelor lui, cînd, fireşte, e cotat ca necorespunzător. E. P. Dacă asemenea lucru li se întîmplă unor elevi de la Şcoala profesională „Nicovala“, atunci este de la sine înţeles că de vină sunt şi cadrele didactice. M. H. în general vorbind, elevii de la Şcoala profesională „Nicovala“, după ce termină şcoala sunt muncitori buni, efectuează lucrări de bună calitate, îşi realizează normele. I. B. Este de la sine înţeles că munca pe tărîmul profesional şi tehnic, care condiţionează buna calificare a tinerilor muncitori, a fost şi este dublată permanent de o activitate politico-educativă desfăşurată de organizaţiile de partid şi U.T.C. Nivelul de conştiinţă şi gradul în care tinerii înţeleg conţinutul şi sensul politicii partidului nostru concură la dezvoltarea lor, a simţului lor de răspundere. Aşa cum se subliniază în programul de educaţie comunistă a oamenilor muncii elaborat de conducerea partidului nostru, în etapa actuală, dezvoltarea nivelului politic, ideologic, a cunoştinţelor profesionale ale fiecărui membru al societăţii noastre capătă o importanţă deosebită. Formele şi mijloacele de propagare a politicii partidului în rîndul tineretului din uzine şi fabrici sunt numeroase. Una pe care o folosim noi, cu bune rezultate, este învăţămîntul de partid. Mulţi tineri frecventează cursurile învăţămîntului de partid. M. P. învăţămîntul de partidşi de U.T.C. îşi are eficienţa sporită dacă e strîns legat de preocupările tinerilor, de sarcinile actuale şi de perspectivă ale colectivului de muncă. Abordarea faptului concret cu această deviză a început învăţămîntul la noi în întreprindere. Şi acest fapt concret va urmări combaterea inerţiei şi rutinei, a indolenţei şi superficialităţii, a concepţiilor retrograde. B. V. Există şi alte forme deosebit de atractive şi care suscită interesul tinerilor. Intîlnirile pe care le-am organizat în fabrica noastră cu activişti de partid şi de stat, cu jurişti şi medici au captivat, pot spune, atenţia tinerelor noastre muncitoare, ele au pus o serie de întrebări la care au primit răspunsuri competente, argumentate cu fapte din viaţă. Nu acelaşi lucru se întîmplă atunci cînd cineva expune o conferinţă monoton, cu un conţinut abstract, nelegînd-o de preocupările zilnice ale oamenilor. P. E. Tineretul din întreprinderile sighişorene a fost deosebit de receptiv şi a participat cu mult entuziasm la olimpiada strungarului, lăcătuşului, frezorului şi desenatorului, la concursul „mîini maestre“ organizat pentru tinerele din fabricile de confecţii, bumbac, mătase etc. In organizarea acestor concursuri, prezenţa unor conducători de întreprinderi, a unor ingineri, maiştri şi tehnicieni, oameni cu multă experienţă în producţie a stimulat participarea tineretului, pregătirea lui pentru concursuri. M. P. Asemănător se întîmplă şi în cadrul unor acţiuni cu caracter politico-educativ. Dacă la organizarea şi desfăşurarea lor participă inginerul care conduce o secţie, cu un cuvînt toţi cei care conduc şi răspund de înfăptuirea sarcinilor de producţie, atunci munca politico-educativă capătă un caracter larg şi cuprinzător, oamenii sînt cointeresaţi în a dezbate o serie de probleme ce-i frămîntă, spiritul de iniţiativă îşi face loc acolo unde se simte nevoia de el. Participanţii la „masa rotundă“, pe lîngă cele consemnate mai sus, au subliniat că drumul cel mai bun în educaţia comunistă a tineretului este răspunderea organizaţiilor de partid, a fiecărui comunist. Principalul este ca organizaţiile de partid şi U.T.C., în general colectivele de muncă, prin diferite mijloace şi forme, să fie preocupate de formarea tinerilor muncitori, să le cultive entuziasmul şi pasiunea în muncă, devotamentul faţă de patrie, popor şi partid. C. CROITORU DESFACERI PESTE PLAN Bilanţul întocmit pe 9 luni ale anului la Direcţia comercială a judeţului Mureş arată că în această perioadă colectivele de lucrători din sectorul comercial de stat au obţinut realizări însemnate. Astfel s-au realizat desfaceri peste plan în valoare de peste 35 milioane lei, s-au obţinut beneficii peste plan în valoare de 3.032.000 lei. In aceeaşi perioadă s-au efectuat vînzări de mărfuri şi produse în valoare de peste 151 milioane lei în plus, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. La obţinerea acestor realizări au contribuit, între altele, colectivele lucrătorilor din cadrul O.C.L. ,,Alimentara" Tg.-Mureş care, cu realizarea unui beneficiu peste plan în valoare de 765.000 lei şi cu reducerea cheltuielilor de circulaţie cu 204.000 lei, a obţinut locul I. O.C.L. Comerţ Mixt Sighişoara cu realizarea unui beneficiu peste plan în valoare de 345.000 lei şi cu reducerea cheltuielilor de circulaţie cu 148.000 lei a obţinut locul II, iar O.C.L. Comerţ Mixt Tîrnăveni cu realizarea unui beneficiu peste plan în valoare de 330.000 lei şi cu reducerea cheltuielilor de circulaţie cu 137.000 lei a obţinut locul III. RIES ALBERT Calculatorul electronic în agricultură Un colectiv de specialişti de la Centrul de informare şi documentare pentru agricultură şi silvicultură (CIDAS), din cadrul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice şi de la Centrul de calcul al catedrei de cibernetică economică al Academiei de studii economice a proiectat şi realizat un sistem modern de înmagazinare, regăsire şi prezentare automată a informaţiei cu ajutorul calculatorului electronic. Sistemul, denumit Sirpi, poate fi folosit pentru informare, in orice domenii de activitate, atît în limba română, cit şi într-o limbă străină. Utilizarea lui permite informarea selectivă la cerere şi, totodată, elaborarea revistelor de referate pentru cercetare, proiectare, învăţămînt şi producţie, la un nivel cantitativ şi calitativ corespunzător actualelor cerinţe. CIDAS elaborează lunar, automat, cu ajutorul calculatorului electronic, reviste de referate pentru 11 profile agricole, totalizind 3.500 de referate. . Aşa, nu e echitabil! E din nou toamnă. Fiecare cetăţean, fiecare familie face pregătiri pentru sezonul rece. Se face aprovizionare cu produse agro-alimentare, se repară îmbrăcămintea şi încălţămintea necesară pentru anotimpul friguros. Şi pentru că atelierele de reparat încălţăminte sunt foarte solicitate in această perioadă, majoritatea lucrătorilor acestora se străduiesc să facă faţă cerinţelor, reparind la timp încălţămintea ce le-a fost adusă in acest scop. Cei mai grijulii şi-au făcut mai din timp pregătirile pentru sezonul rece, alţii însă le fac acum. Dar nu la aceste pregătiri vreau să mă refer, ci la felul cum înţeleg lucrătorii de la unele ateliere să facă reparaţiile la încălţămintea adusă şi mai ales despre felul cum ştiu să încaseze banii pentru munca efectuată. Este vorba de atelierul de reparat incalţăminte din Piaţa Eroilor Sovietici, responsabil Koszta Balázs, aparţinător cooperativei invalizilor „Mureşul". Cu citva timp in urmă mi-am dus o pereche de pantofi la reparat. Am solicitat să fie pingeliţi, pe tocuri să se pună un rind de talpă din material plastic, plachiuri, iar in interior, în partea din spate a pantofilor să se pună o mică căptuşeală. — Se poate — mi s-a răspuns — şi vă costă 54 de lei. Am plătit suma, mi s-a dat chitanţa (în chitanţă nu era trecut felul lucrărilor ce urmau a se efectua, doar suma totală) am plecat, revenind după 4 zile pentru a-mi lua pantofii. Am constatat că s-a făcut o reparaţie bună, dar plachiurile lipseau, la fel şi căptuşeala la partea interioară din spate a pantofilor. Am pretins să mi se facă toate lucrările pentru care am plătit. Dar cu pretenţia am rămas. După alte cîteva zile am adus la acelaşi atelier, o pereche de pantofi ai soţiei. Era vorba de o reparaţie mai mică in valoare de 14 lei. Dar şi de astă dată nu au fost executate lucrările conform celor cerute şi plătite de mine. Pe ■ tocuri,, în loc de talpă din material plastic au fost puse nişte resturi de talpă debovină, care in 3 zile s-a şi tocit. Cred că nu e echitabil din partea celor care încasează anumite sume, pentru lucrări care de fapt nu le execută, sau nu le execută conform cerinţelor clienţilor. Ar fi de dorit ca pe viitor asemenea lucruri să nu se mai intîmple, cu atît mai mult cu cit pină acum la acest atelier în general se respectau întocmai comenzile, făcîndu-se muncă de calitate. Sperăm că cele întimplate au fost o intimplare și nu vor deveni o practică. I. PETRAȘCU Perfecţionarea continuă (Urmare din pag. 1) tese în cadrul I.G.S. S-a organizat un curs de perfecţionare în domeniul metrologiei, la care iau parte 74 de cursanţi de la U.M.T.F. Reghin, U.E.I.L. Lunca Bradului şi U.E.I.L. Sovata. — Cum apreciaţi conţinutul programului, răspunde el cerinţelor conducerii moderne a producţiei? — Cursurile se desfăşoară pe cicluri tematice care conţin numeroase noutăţi. Maiştrilor le sunt prezentate cunoştinţe despre: relaţiile, condiţiile de muncă şi productivitatea muncii, atribuţiile conducătorilor, funcţiile maistrului în întreprinderi şi cadru legal psihologic al activităţii. In ciclul trei se efectuează studii cu privire la simplificarea muncii la un loc de producţie, ordonarea tuturor lucrărilor pe care le-au executat muncitorii. De asemenea, ei vor trece în ultima perioadă de pregătire la „tratarea unui caz“. In analiza cazului maistrul vede cum şi-a primit muncitorul sarcina, care este calitatea muncii, cum se comportă la locul de muncă. Din cele relatate şi verificate atît în complex cît şi la C.E.I.L., se desprinde faptul că maiştri învaţă cu răspundere, dovedesc receptivitate faţă de problemele conducerii moderne. Din, program lipsesc însă temele cu caracter politico-ideologic. In programul de perfecţionare a activităţii politico-ideologice elaborat de conducerea partidului se subliniază necesitatea creşterii rolului politic al conducătorului de unitate. Ar fi deci util ca, ţinînd seamă de faptul că fiecare maistru este şi un conducător politic la locul său de muncă, să li se predea şi cunoştinţe care să le ridice, atît pregătirea politică, cît şi profesională. In acest fel ei se vor forma, se vor pregăti temeinic spre a conduce cu competență colectivele de salariaţi, spre a putea la rîndul lor să instruiască muncitorii, să-i formeze ca conducători politici. POIT JUDO Etapa de zonă a campionatului republican de juniori Sala de sport a Şcolii profesionale Metalotehnica din Tg.-Mureş a găzduit etapa de zonă a campionatului republican de judo pe echipe juniori. La etapa de zonă de la Tg.-Mureş s-au prezentat campionii a cinci judeţe. Formaţiile „Sănătatea" Tg.-Mureş au obţinut următoarele rezultate pe echipe: la juniori mari cu: Universitatea Cluj 3—2, cu Dacia Orăştie 5—0, cu Vagonul Arad 0—3; la juniori mici: Sănătatea Tg.-Mureş cu Dacia Orăştie 4—1, cu Vagonul Arad 1—4, cu Politehnica Timişoara 2—3. Popice, divizia A Echipele tîrgumureşene învingătoare In cadrul etapei a IV-a a campionatului diviziei naţionale A la popice toate cele patru echipe tîrgumureşene au avut o comportare bună, cîştigind atît pe teren propriu cit şi în deplasare. Astfel, la fete Dermagant Tg.Mureş a întrecut pe Voinţa Craiova cu rezultatul de 2.230—2.149 p. d. Echipa campioană Voinţa Tg.Mureş a învins pe Voinţa Timişoara cu rezultatul de 2.318—2.208 p. d. La băieţi, C.F.R. Tg.-Mureş a întrecut pe Voinţa Lugoj cu rezultatul de 4.856—4.812 p. d. Evoluînd în deplasare formaţia campioană Voinţa Tg.-Mureş a întrecut pe Gaz-Metan Mediaş cu rezultatul d© 5.270—5.019 p. d. Atletism Fără echipă completă nu poţi cîştiga! Sîmbătă şi duminică pe stadionul 23 August din Tg.-Mureş s-a disputat întilnirea de atletism din cadrul ultimei etape a concursului republican interjudeţean dintre reprezentativele judeţelor Argeş, Maramureş şi Mureş. Spre surprindere, mureşenii au avut în această etapă nu mai puţin de cinci probe (înălţime fete, 110 m gi 800 m băieţi, 3.000 m obstacole şi 5.000 m) descoperite, iar la alte zece probe au fost prezenţi doar cite un concurent în loc de doi cît prevede regulamentul acestui concurs!?! In astfel de condiţii gazdele au pierdut ambele întîlniri: 60—167 cu reprezentativa judeţului Argeş şi 85—87 cu reprezentativa judeţului Maramureş. Din cele opt partide susţinute în acest concurs republican, reprezentativa judeţului Mureş a cîştigat patru întîlniri acumulînd 8 puncte. Acest bilanţ nu poate mulţumi antrenorii şi nici pe cei ce se ocupă de soarta atletismului nostru judeţean. C. ALBU Cazuri de gripă Datele furnizate de Ministerul Sănătăţii arată că, în ultimul timp, în cîteva judeţe din centrul Transilvaniei au apărut precoce îmbolnăviri de gripă, caracteristice sezonului rece. Pină în prezent nu se remarcă o contagiozitate deosebită a bolii. Au fost afectate în special persoanele adulte şi adolescenţii. În ultima săptămină, asemenea cazuri au fost înregistrate şi în Capitală. Tulpinile de virus gripal recoltat de la unii bolnavi şi izolate de laboratoare sunt asemănătoare celor din anii trecuţi. Ministerul Sănătăţii, prin unităţile medico-sanitare din ţară, a luat măsurile corespunzătoare asigurării asistenţei medicale ambulatorii şi spitaliceşti a cazurilor. Pentru unele grupe de populaţie mai expuse, prin specificul muncii lor, se va face vaccinarea antigripală. Totodată, s-a pus la dispoziţia reţelei de farmacii şi puncte farmaceutice medicamente antigripale în cantităţi suficiente. (Agerpres) STEAUA ROȘIE PAGINA 3 Văzute şi auzite BANUL E OCHIUL DRACULUI De ce sînt în stare unii oameni cînd e vorba de bani! Işi vînd ce au mai scump, conştiinţa, demnitatea şi chiar libertatea. Aşa a procedat şi Despina Anghelache. Ea este asistentă medicală, angajată la Casa copilului din Tg.-Mureş. Ocupindu-se cu copii, asistenta a fost pusă pe lucruri mari. In ziua de 24 septembrie a. c., la ea s-a prezentat o gravidă. In cîteva clipe, prin metode bine cunoscute, asistenta medicală a provocat avortul, lăsîndu-și pacienta fără sarcină. O dată cu aceasta, și fără 1.500 lei. Să fie oare prima încercare? Greu de crezut, în orice caz, după cum se pare, aceasta, pentru care a încasat 1.500 lei, va fi ultima. Descoperită de organele în drept, asistenta medicală a fost reţinută, urmînd să dea socoteală în faţa legii pentru îndeletnicirea ei ilegală. SE CAUTĂ UN PĂGUBAŞ In noaptea de 12/13 octombrie a. c., pe raza municipiului Tg.-Mureş s-au spart, de către autori necunoscuţi, 3 autoturisme, cele cu numerele 1-MS- 4.431 (in strada Lăpuşna 27), 1-MS-2.775 (in strada Rodnei nr. 32), şi 1-MS-3.146 (în strada N. Bălcescu nr. 4). Spărgînd autoturismele, din care au luat pardesie, umbrele, mănuşi, ochelari, ţigări şi alte lucruri, hoţii au dispărut. Dimineaţa însă au fost prinşi tocmai la Cluj, încercînd să vîndă obiectele furate. Aşa că, deşi drumul Clujului e destul de lung, într-un timp scurt autorii spargerilor au devenit cunoscuţi. Ei sînt Ioan Anghel, în vîrstă de 25 ani din oraşul Gheorghe Gheorghiu- Dej, şi Matei Dima, în vîrstă de 17 ani din comuna Balaciu, judeţul Ialomiţa. Aduşi la Tg.-Mureş, în stare de arest, ei au recunoscut furturile. Atît cele din Bucureşti, Braşov şi Sibiu, cît şi cele din Tg.-Mureş. Ei declară că în noaptea de 12/13 octombrie la Tg.-Mureş au spart 4 autoturisme. Reclamanţi însă există numai trei. Cine este al patrulea păgubaş? Organele de miliţie ar dori să-l ştie. Nu de alta, dar pentru a-i restitui obiectele. UN TATĂ ... DISPĂRUŢI Recent, o soţie şi mamă s-a prezentat la evidenţa populaţiei pentru a se interesa de domiciliul soţului. Dar n-a găsit decit fişa şi două fotografii. Gheorghe Palaghie, născut la 2 aprilie 1926 în Sîntioana de Mureş a dispărut de mai bine de un an, fără urmă, uitînd de soţie şi de cei doi copii minori. Undeva totuşi trebuie să fie, avînd domiciliu ilegal. Căutaţi-l şi „ajutaţi-l” a intra în legalitate! Şi amintiţi-i, nu numai de obligaţiile cetăţeneşti în privinţa domiciliului, ci şi de cele părinteşti. Rubrică realizată de P. POPSOR