Steaua Roşie, octombrie 1971 (Anul 22, nr. 235-260)

1971-10-24 / nr. 254

Cinstire BRAŢULUI ÎNARMAT AL PATRIEI NOASTRE General-maior PAUL CHELER Sărbătorim 27 de ani de la crea­rea armatei socialiste române, de la momentele cruciale petrecute în zilele furtunoase ale lui august 1944, în marea înfruntare cu fiara hitleristă, care arunca în luptă ul­timele rezerve în scopul de a es­tompa procesul revoluţionar, impo­sibil de oprit în loc, armata româ­nă, în totalitatea sa, împreună cu formaţiunile de luptă patriotice, cu clasa muncitoare, cu toţi oamenii muncii s-a unit şi s-a ridicat la luptă ca un singur om, înfăptuind, sub conducerea încercată a Parti­dului Comunist Român, insurecţia naţională antifascistă armată din august 1944. Ura care clocotea de mult în rîndurile armatei faţă de trupele hitleriste, de fascismul care a în­scris cea mai neagra pată în isto­ria omenirii , s-a vărsat ca un şuvoi necruţător în zilele gloriosu­lui august 1944. In decurs de nu­mai 8 zile a fost măturat duşmanul din Capitală şi din celelalte cen­tre ale ţării. Răspunzînd chemării partidului „Totul pentru front, totul pentru victorie", în toată perioada ce a urmat, militarii armatei române au luptat cu abnegaţie şi dăruire, mulţi din ei sacrificîndu-şi viaţa pentru libertatea şi independenţa patriei. În cadrul luptelor pentru elibe­rarea ţării la loc de cinste se în­scriu şi cele purtate pe meleagu­rile judeţului Mureş. în lunile sep­tembrie şi octombrie, în această parte a ţării, unităţi de vînători de munte, motomecanizate şi de in­fanterie, în strînsă cooperare cu unităţi ale armatei sovietice au dat lupte grele pentru eliberarea oraşului Tîrgu-Mureş şi a altor lo­calităţi, în zona dealului Singeor­­giu, punct puternic apărat de tru­pe hitleriste şi hortiste, luptele au durat mai multe săptămini. Inami­cul, avantajat de înălţimi şi obsta­colul natural , râul Mureş, a pro­dus însemnate pierderi în oameni şi materiale unităţilor noastre. Dragostea de patrie, dorinţa de a o vedea cit mai repede liberă, ura faţă de duşman, au fost mai tari decit împotrivirile inamicului, ceea ce a făcut ca în cele din urmă apărarea acestuia să fie înfrintă. Înfrîngînd ultimele rezistenţe inamice în dimineaţa zilei de 25 octombrie 1944 la Cărei şi Satu Mare, trupele armatei noastre, îm­preună cu armata sovietică, au eli­berat ultimul petic de pămint al ţării, participînd în continuare la eliberarea Ungariei şi Cehoslova­ciei. Au rămas în istorie vitejia tru­pelor române în luptele de pe Mu­reş, în zona Aradului, la Oradea şi Cărei, în bătăliile din Ungaria , la Debreţin, pe cursul mijlociu al Tisei sau pe căile de acces spre Budapesta şi în interiorul capita­lei Ungariei — în luptele aprige purtate împotriva hitleriştilor pe pămîntul Cehoslovaciei, pînă a­­proape de Praga. Zecile de mii de morminte ale ostaşilor şi ofiţerilor români, pre­sărate pe aproape întregul teri­toriu al Ungariei şi Cehoslovaciei, vor rămîne pe vecie ca mărturie statornică a solidarităţii poporului român cu celelalte popoare in lup­­ta pentru libertate, independenţă şi progres social. După încheierea victorioasă a războiului antihitlerist, P.C.R. şi-a extins permanent influenţa asupra armatei, determinînd un şir de transformări profunde în organis­mul militar. O dată cu trecerea la etapa construcţiei socialiste, parti­dul — exercitînd nemijlocit condu­cerea armatei, a dirijat construcţia militară în aşa fel încît rolul şi funcţia ei să corespundă noii orîn­­duiri sociale şi de stat. Armata noastră nouă este una din cele mai importante creaţii ale revoluţiei şi construcţiei socialiste. Formarea şi dezvoltarea sa sunt le­gate de întreaga perioadă istorică a luptei poporului nostru pentru libertate, pentru transformarea de­mocratică a ţării, răsturnarea cla­selor exploatatoare şi instaurarea puterii muncitoreşti-terăneşti, pen­tru făurirea noii orînduiri sociale pe pămîntul României. Reorganizate pe baze noi, for­ţele armate au devenit scut de nădejde al intereselor vitale ale poporului muncitor, liber şi stăpîn pe soarta sa, apărătoare ale măre­ţelor cuceriri socialiste ale oame­nilor muncii, ale independenţei şi suveranităţii patriei. România dispune astăzi de o armată puternică, temeinic instrui­tă, cu un înalt nivel de organizare, bine înzestrată cu armament şi tehnică militară, conştientă de me­nirea sa în societatea noastră, profund devotată cauzei partidului şi poporului, capabilă să apere prezentul şi viitorul luminos al na­ţiunii noastre socialiste. Armata noastră este trup din trupul poporului muncitor, braţul său înarmat, întruchiparea vie a concepţiei marxist-leniniste, cu pri­vire la înarmarea de către revolu­ţie a maselor populare. Comitetul Central al P.C.R. şi guvernul ţării noastre se preocupă permanent de înzestrarea armatei cu mijloace tehnice perfecţionate, de dezvoltarea şi modernizarea producţiei proprii de armament. Aşa cum arată experienţa, factorul hotărîtor continuă să rămină şi în domeniul militar,­­ omul, creato­rul a tot ceea ce este mai valoros în societate, omul conştient de justeţea idealurilor de libertate şi progres. În acest context capătă o mare însemnătate ridicarea conştiinţei (Continuare în pag. a 2-a) Brigada complexă condusă de Mălu­reanu Ion, de la parchetul Sălard (U.E.I.L. Lunca Bradului) 1/4T/4K­/­ In acest an, luna noiembrie a fost declarată „luna calităţii produselor". Acest eveniment vine să pună în lumină preo­cuparea permanentă a partidu­lui şi statului nostru faţă de ca­litatea produselor, să facă tra­diţională grija constantă a tu­turor oamenilor muncii pentru realizarea unor produse care să răspundă tot maai bine exi­genţelor şi cerinţelor econo­­­miei noastre naţionale în plină înflorire şi dezvoltare. De alt­fel, însăşi Legea privind asigu­rarea şi controlul produselor stipulează clar: „Ridicarea con­tinuă a calităţii producţiei con­stituie o chestiune de mindrie patriotică şi de conştiinţă so­cialistă a tuturor oamenilor muncii, care se înfăptuieşte prin participarea activă şi mobiliza­rea largă a iniţiativelor crea­toare ale maselor în procesul de producţie a bunurilor materiale. In fiecare an se va organiza ..Luna calităţii produselor" care va cuprinde acţiuni pentru pro­pagarea largă a cunoştinţelor în domeniul calităţii, va face bilanţul realizărilor obţinute în fiecare întreprindere pe linia ridicării nivelului calitativ al producţiei, se vor acorda dis­tincţii celor care s-au eviden­ţiat şi au adus contribuie deo­sebită în mişcarea de masă pentru ridicarea calităţii produ­selor româneşti la nivelul celor mai bune realizări pe plan mon­dial". In acest cadru legal care fi­xează limitele principalelor ac­ţiuni organizate în întreaga ţa­ră, Inspectoratul general de stat pentru controlul calităţii pro­duselor a declarat încă la în­ceputul anului luna noiembrie ca „Luna calităţii produselor". Iniţiativa a fost primită cu viu interes de toate colectivele u­­nităţilor economice din judeţul Mureş care au răspuns prezent la înfăptuirea acţiunilor prevă­zute. Desigur, în acest an pu­tem vorbi numai de anul inau­gural al „Lunii calităţii produse­lor", din care cauză nu există încă o experienţă. Pentru a veni în sprijinul unităţilor economice vom prezenta succint manifestă­rile preconizate a avea loc. De la bun început trebuie să subliniem că declararea ofici­ală a „Lunii calităţii" nu în­seamnă că activitatea în dome­niul calităţii se rezumă numai la această lună. A intrat în o­­bişnuinţa colectivelor întreprin­derilor ca problemele calităţii să fie urmărite din prima lună în ultima zi a anului, produselor şi prestaţiilor conferindu-li-se constant noi valenţe calitative. Se ştie că lupta pentru calitate superioară nu poate îmbrăca caracterul unei campanii care durează doar o singură lună. Totuşi in acest caz după ce se va putea recunoaşte că luna noiembrie este o lună a cali­tăţii? Fiind vorba de o lună de vîrf a calităţii, în toate unită­ţile economice va trebui să dom­nească o efervescenţă deose­bită în jurul problemelor de ca­litate. In întreprinderi şi alte u­­nităţi economice, acolo unde pe anul în curs există şi plan de calitate, vor fi prezentate dări de seamă in faţa colectivelor de lucru din care să rezulte modul de realizare a acestor planuri, popularizîndu-se toto­dată toţi acei care au contri­buit în cea mai mare măsură la buna lor realizare. Simpozioanele in cadrul că­rora se vor prezenta realizările colectivelor in domeniul cali­tăţii produselor, prin efectul lor propagandistic trebuie să sen­sibilizeze participanţii la aceste acţiuni in scopul de a-i mo­biliza pentru acţiuni tehnice şi organizatorice hotărîte în ve­derea promovării unei calităţi superioare. Se recomandă ca în materialele prezentate cu o­­cazia diferitelor manifestări in „Luna calităţii" să fie analizate în mod critic rezultatele şi lipsu­rile înregistrate în anul curent în lumină planului de calitate din întreprindere. Aria problemelor, a manifes­tărilor care se vor organiza în „Luna calităţii" poate fi mult lăr­gită prin evidenţierea aspecte­lor proprii, specifice fiecărei uni­tăţi economice privind activita­tea de control tehnic al calităţii. Nu este lipsit de interes nici faptul că în „Luna calităţii pro­duselor" prin grija IGSCCP vor fi decernate diplome tuturor a­­celora care au avut o contri­buţie cu totul deosebită în lup­ta pentru obţinerea unor pro­duse de calitate superioară. ing. MIHAI CIBI inspector şef al IJCCP Mureş Lucrările Conferinţei naţionale * 1 a Organizaţiei pionierilor La Palatul Marii Adunări Na­ţionale au fost reluate, sâmbătă, în şedinţă plenară, lucrările ce­lei de-a doua Conferinţe naţio­nale a Organizaţiei pionierilor. La lucrări iau parte tovarăşii Mihai Gere, membru supleant al Comitetului Executiv, secre­tar al C.C. al P.C.R., Mircea Maliţa, ministrul învăţămintului, conducători ai unor instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, activişti de partid, de stat şi ai U.T.C., muncitori din mari în­treprinderi, oameni de ştiinţă, artă şi cultură. La dezbateri participă coman­danţi de unităţi şi de detaşa­mente pioniereşti, reprezentanţi ai caselor de cultură ale pio­nierilor, cadre didactice, părinţi şi elevi. Sunt prezenţi oaspeţi de peste hotare — soli ai organizaţiilor de pionieri din ţările socia­liste, precum şi delegaţi ai unor organizaţii internaţionale. Forumul naţional al pionieri­lor dezbate problemele funda­mentale ale mişcării pioniereşti. El urmează să stabilească, pe baza programului de educaţie comunistă a poporului adoptat de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R., la propunerea tovarăşu­lui Nicolae Ceauşescu, obiecti­vele activităţii Organizaţiei pe următorii ani, analizînd totoda­tă posibilităţile de intensificare şi adîncire a caracterului politic al muncii desfăşurate în rîndul pionierilor, a îmbogăţirii şi di­versificării formelor şi mijloace­­lor de educare a copiilor, a ti­nerilor, în spiritul măreţelor idei ale socialismului, al dra­gostei fierbinţi faţă de partid, patrie şi popor. Preşedintele Consiliului Na­ţional al Organizaţiei Pionieri­lor, Virgiliu Radulian, a prezen­tat Raportul Consiliului Naţional al Organizaţiei Pionierilor pri­vind activitatea desfăşurată în perioada noiembrie 1966 — oc­tombrie 1971. Participanţii au ascultat, a­­poi, o informare asupra lucră­rilor Secţiunii pentru pionieri, care a avut loc, în aceste zile. S-a dat citire mesajului adresat conducerii partidului, tovarăşu­lui Nicolae Ceauşescu, de dele­gaţii la Conferinţa acestei Sec­ţiuni. în continuare, Silvestru Pati­­ţa, vicepreşedinte al Consiliului Naţional al Organizaţiei Pio­nierilor, a expus Raportul pri­vind îmbunătăţirile ce se pro­pun a fi aduse Statutului uni­tăţilor şi detaşamentelor de pionieri şi Regulamentului con­siliilor Organizaţiei pionierilor din Republica Socialistă Româ­nia. Au început, apoi, discuţiile, la care au participat numeroşi delegaţi şi invitaţi. Participanţii la Conferinţă au fost salutaţi de numeroşi oas­peţi de peste hotare. Lucrările conferinţei continuă. (Agerpres) Caravana muncii politice şi cultural-educative de masă — un răspuns la cerinţele vieţii Despre ce să vorbim mai întîi? Despre faptul că în urmă cu cîteva zile, pe baza planului de măsuri elaborat de plenara cu activul a Comitetului judeţean de partid din 17 septembrie a. c., s-au constituit două caravane ale muncii politice şi cultural-educative de masă? Des­pre componenţa lor? Despre pri­mele deplasări făcute la sate şi programul acestora? Despre intere­sul cu care au fost primite? Fiecare din aceste momente poate, însă, re­prezenta tema unui articol, amplu şi documentat... Una din caravane a poposit timp de o zi, zi lumină, pe frumoasele meleaguri ale comunei Aţîntiş. 9 oa­meni, componenţii acesteia, inimoşi şi competenţi activişti politici, au analizat atent unele aspecte ale desfăşurării activităţii politice şi cultural-educative de masă, au su­gerat modalităţi pentru îmbunătă­ţirea ei, ridicarea la nivelul sarci­nilor desprinse din nobilul program al educării comuniste, revoluţio­nare­a întregului nostru popor mun­citor, elaborat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu. In acelaşi timp, ei au iniţiat 4 acţiuni, asupra cărora ne vom opri în rîndurile care ur­mează. Ora 13. In sala căminului cultu­ral se găsea o mulţime de şcolari şi pionieri, sosiţi să participe la ora cinematografică „Frumoasă eşti, pa­tria mea“, filmele documentare fiind aduse de caravană. O oră ci­nematografică care şi-a propus „să surprindă doar o parte din această ţară de frumuseţi, cu oameni har­nici şi talentaţi - cum sublinia în comentariul său tovarăşa Maria Mureşan, profesoară la Şcoala ge­nerală din Aţîntiş. Doar o parte din imensul şi dinamicul tablou al patriei. Doar o parte din marile realizări pe drumul socialismului, obţinute sub conducerea încercată a marelui nostru arhitect — Parti­dul Comunist Român“. Cîteva ore mai tîrziu, cadrele di­dactice de pe raza comunei erau prezente într-o sală de clasă a Şco­lii generale din Aţîntiş, la o con­sultaţie. Organizată de caravană şi susţinută de profesorul Ioan Kapus, secretarul Comisiei judeţene de di­fuzare a culturii şi ştiinţei, ea a a­vut ca temăi „Conştiinţa socialistă — la nivelul exigenţei noii etape is­torice“. Au fost aduse în faţa audi­toriului, între altele, probleme lega­te de conştiinţa socialistă ca forţă motrice a dezvoltării societăţii noas­tre, necesitatea intensificării activi­tăţii politico-ideologice şi cultural­­educative de masă pentru formarea omului nou, rolul cadrelor didacti­ce în formarea şi dezvoltarea con­ştiinţei socialiste. A urmat o întîlnire a colectivelor redacţionale ale gazetelor de pere­te „înfrăţirea“, organ al Comitetu­lui comunal de partid şi al Consi­liului popular comunal Aţîntiş, „Re­colta“, organ al Comitetului de par­tid şi al Consiliului de conducere de la C.A.P. Cecălaca, şi „Ogorul nou“, organ al Comitetului de par­tid şi al Consiliului de conducere de la C.A.P. Aţîntiş. Din partea Co­mitetului judeţean Mureş al P.C.R., s-a făcut un instructaj asupra or­ganizării şi planificării activităţii redacţionale, genurile publicistice în gazetele de perete, conţinutul arti­colelor publicate, corespondenţii voluntari şi altele. Ultima acţiune din aceeaşi zi, o zi lucrătoare, o masă rotundă, „înaltele trăsături ale tînărului de tip nou“, organizată pentru utecişti. La dezbaterile de la masa rotundă, conduse de tovarăşul Teodor Pur­­cariu, inspector al Comitetului ju­deţean de cultură şi educaţie socia­listă, au participat: Petru Puni, ac­tivist al Comitetului judeţean Mu­reş al U.T.C., Pompei Belciug, in­spector al Comitetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă, Du­mitru Poptămaş, şef de serviciu la Biblioteca municipală Tîrgu-Mureş, Victor Kapas, instructor al Casei judeţene a creaţiei populare. Caravana muncii politice şi cul­tural-educative de masă — ne-a de­clarat tovarăşul Traian Dancu, ac­tivist al Comitetului judeţean Mu­reş al P.C.R. — reprezintă un răs­puns la cerinţele vieţii. Activitatea sa mi s-a părut deosebit de intere­santă, în această zi, aici la Aţîntiş. Acţiunile organizate s-au dovedit vii, cu un valoros şi dens conţinut“. „Iniţiativa e valoroasă, e bine venită. Sperăm ca deplasările ei să fie cît mai dese, să ne ajute la con­tinua îmbunătăţire a muncii poli­tice şi cultural-educative de masă“ — preciza profesorul Aurel Iacob Octavian. AUREL LUPU activist al Comitetului judeţean de partid PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! TEMA ROŞIE ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN * * 1 | Anul XXIII. Nr. 254 (4.227) Duminică, 24 octombrie 1971 4 pagini, 30 de bani Brigada artistică de agitaţie în mijlocul muncitorilor Vineri seara, brigada artisti­că de agitaţie a U.E.L. Reghin s-a deplasat la sectorul Lăpuş­­na in mijlocul muncitorilor fo­restieri. Reuşitul program pre­zentat de brigadă s-a bucurat de succes in faţa forestieri­lor din parchetele Meşteriţa, Secuieu, Valea Citii şi a lucră­torilor din Lăpuşna. Seară distractivă pentru fruntaşi Simbătă seara, la Clubul I.R.U.M. Reghin a avut loc o seară distractivă dedicată frun­taşilor in producţie de la în­treprinderea Republica. Progra­mul prezentat a fost apreciat de muncitorii prezenţi la spec­tacol. FLOREA MIHAI U.E.L. Reghin vIsIs\ SIsIs, NIsIsk Chimia, ramură în plină dezvol­tare a industriei noastre socia­liste. sIsIsI\IsIsI\Is CD PLANUL | PE 10 LUNI | REALIZAT­­ La data de 20 octombrie,­ I.P.M. Sport Reghin a rapor­tat realizarea planului pro­ducţiei globale şi marfă, la care, cumulat pe 10 luni se prelimină o depăşire de 4.500.000 lei. Această depă­şire reprezintă 75 la sută din angajamentul anual. Folo­sind raţional timpul de lu­cru, maşinile şi utilajele, ma­teriile prime, colectivul de muncitori, tehnicieni şi ingi­neri de la această întreprin­dere, pînă la sfîrşitul lunii octombrie va produce peste prevederi 40.000 bucăţi arti­cole de marochinărie, 4.000 perechi de încălţăminte spor­tivă şi alte produse. De la începutul anului şî pînă în prezent s-au remar­cat în mod deosebit în acti­vitatea de zi cu zi, muncitori ca: losif Fabian, Simion Su­­ciu, Ioan Pataki, Vasile Go­­rea, Ion Macarie, Aneta Mi­ron, Margareta Ujică şi mulţi alţii. V . Oameni care împiedică însămînţările Conform situaţiei centralizate de Direcţia generală a agriculturii la 22 octombrie, deci după două zile de la expirarea epocii optime, în­­sămînţarea griului s-a realizat doar în proporţie de 71,7 la sută. Si­tuaţia necorespunzătoare se dato­­reşte unor unităţi printre care amintim C.A.P. Iernut, Valea Lar­gă, Archita, Viişoara, Ceuaş, Oroi, Panet, Chindari, Livezeni şi altele care au realizări la semănat sub media judeţului. Rămînerea in ur­mă la semănat se datoreşte în spe­cial neeliberării la timp a terenu­lui, lipsei de răspundere cu care acţionează unele consilii de con­ducere şi unii cooperatori pentru efectuarea grabnică a acestor lu­crări. Concretizînd afirmaţia de mai sus cu exemple din C.A.P. Live­zeni, rezultă că în această uni­tate însămînţările au fost împie­dicate din cauza unor cooperatori care n-au eliberat la timp supra­feţele încredinţate. In satul Poe­­niţa de pildă, o suprafaţă de 12 ha n-a putut fi arată la timp din cauza cooperatorului Alexandru Ignaţi care pînă zilele trecute nu a cules încă porumbul repartizat. O însemnată suprafaţă de trifoi­­sămînţă, care putea fi însămînţată cu săptămîni în urmă, n-a fost e­­liberată nici pînă la data de 20 octombrie. Cooperatori ca Szabó Alexandru, Palotas Ferenc, Nagy Benjamin, Erdős Lajos, Gergely Gerö şi alţii, lipsiţi de orice răs­pundere faţă de soarta viitoarei re­colte, n-au găsit timp să cosească pînă acum trifoiul de săminţă re­partizat, cu toate că la prima re­coltă au beneficiat din plin de cota parte de nutreţ. lată, deci că, a­­semenea oameni pun interesele personale mai presus decit pe cele ale obştei fără a se gindi că minu­surile ce se vor înregistra prin în­­tîrzierea semănatului îi privesc la anul şi pe ei. Legile în vigoare permit să se ia măsuri asupra u­­nor astfel de cooperatori. De ce In această perioadă, alături de celelalte lucrări, pe prim plan se situează şi recoltarea strugurilor. Orice întîrziere poate aduce uni­tăţilor mari pagube prin dijmuirea recoltei de către stolurile de pă­sări ce se abat în aceste zile prin vii, pierderi cantitative din cauza extinderii mucegaiului, sau stafi­­direa boabelor. La ora actuală întîrzie oare aplicarea lor la C.A.P. Livezeni? Însămînţările la Livezeni sînt împiedicate şi din cauza lipsei mij­loacelor de transport. Cu toate că aici sunt de transportat din cîmp circa 60 de vagoane de sfeclă (unde urmează a se însămînţa griul) autocamioanele repartizate de comandament şi cele ale Fabri­cii de zahăr sosesc cu întîrziere şi în unele zile lipsesc cu desăvîrşire. Şi în munca mijloacelor de trans­port ale S.M.A. se manifestă lip­suri. Remorcile acestei unităţi stau de cîteva zile din lipsa unor curele de la compresoare. T. GABOR strugurii au un conţinut corespun­zător de zahăr. Dacă se întîrzie culesul, cîştigul la calitate prin creşterea concentraţiei de zahăr nu compensează pierderile canti­tative. Avînd în vedere aceste con­siderente se impune deci mobili­zarea tuturor forţelor pentru înche­ierea grabnică a recoltării strugu­rilor. Paralel cu impulsionarea recol­tărilor este necesar să se valorifi­ce producţia în condiţii cît mai bune. în această privinţă regle­mentările în vigoare asigură pro­ducătorilor mari avantaje prin ca­tegorisirea judeţelor după poten­ţialul de producţie şi calitatea strugurilor obţinuţi. Desigur, reali­zarea unui preţ bun este influen­ţată şi de îndeplinirea sarcinilor contractuale faţă de întreprinde­rea viei şi vinului, chiar şi în cazul unei producţii scăzute la ha. Dacă producătorul valorifică producţia cel puţin la nivelul realizării pla­nului, întreprinderea îi acordă pre­ţuri de contractare, iar în caz con­trar se achită numai preţuri de SZASZ IOSIF inginer-şef la întreprinderea judeţeană a viei şi vinului (Continuare în pag. a 2-a) Să fie grabnic terminat culesul strugurilor! I,a C.A.P. Senereuş, unde culesul este pe sfîrşite, s-a obţinut o recol­tă bună de struguri.

Next