Steaua Roşie, octombrie 1971 (Anul 22, nr. 235-260)
1971-10-24 / nr. 254
Cinstire BRAŢULUI ÎNARMAT AL PATRIEI NOASTRE General-maior PAUL CHELER Sărbătorim 27 de ani de la crearea armatei socialiste române, de la momentele cruciale petrecute în zilele furtunoase ale lui august 1944, în marea înfruntare cu fiara hitleristă, care arunca în luptă ultimele rezerve în scopul de a estompa procesul revoluţionar, imposibil de oprit în loc, armata română, în totalitatea sa, împreună cu formaţiunile de luptă patriotice, cu clasa muncitoare, cu toţi oamenii muncii s-a unit şi s-a ridicat la luptă ca un singur om, înfăptuind, sub conducerea încercată a Partidului Comunist Român, insurecţia naţională antifascistă armată din august 1944. Ura care clocotea de mult în rîndurile armatei faţă de trupele hitleriste, de fascismul care a înscris cea mai neagra pată în istoria omenirii , s-a vărsat ca un şuvoi necruţător în zilele gloriosului august 1944. In decurs de numai 8 zile a fost măturat duşmanul din Capitală şi din celelalte centre ale ţării. Răspunzînd chemării partidului „Totul pentru front, totul pentru victorie", în toată perioada ce a urmat, militarii armatei române au luptat cu abnegaţie şi dăruire, mulţi din ei sacrificîndu-şi viaţa pentru libertatea şi independenţa patriei. În cadrul luptelor pentru eliberarea ţării la loc de cinste se înscriu şi cele purtate pe meleagurile judeţului Mureş. în lunile septembrie şi octombrie, în această parte a ţării, unităţi de vînători de munte, motomecanizate şi de infanterie, în strînsă cooperare cu unităţi ale armatei sovietice au dat lupte grele pentru eliberarea oraşului Tîrgu-Mureş şi a altor localităţi, în zona dealului Singeorgiu, punct puternic apărat de trupe hitleriste şi hortiste, luptele au durat mai multe săptămini. Inamicul, avantajat de înălţimi şi obstacolul natural , râul Mureş, a produs însemnate pierderi în oameni şi materiale unităţilor noastre. Dragostea de patrie, dorinţa de a o vedea cit mai repede liberă, ura faţă de duşman, au fost mai tari decit împotrivirile inamicului, ceea ce a făcut ca în cele din urmă apărarea acestuia să fie înfrintă. Înfrîngînd ultimele rezistenţe inamice în dimineaţa zilei de 25 octombrie 1944 la Cărei şi Satu Mare, trupele armatei noastre, împreună cu armata sovietică, au eliberat ultimul petic de pămint al ţării, participînd în continuare la eliberarea Ungariei şi Cehoslovaciei. Au rămas în istorie vitejia trupelor române în luptele de pe Mureş, în zona Aradului, la Oradea şi Cărei, în bătăliile din Ungaria , la Debreţin, pe cursul mijlociu al Tisei sau pe căile de acces spre Budapesta şi în interiorul capitalei Ungariei — în luptele aprige purtate împotriva hitleriştilor pe pămîntul Cehoslovaciei, pînă aproape de Praga. Zecile de mii de morminte ale ostaşilor şi ofiţerilor români, presărate pe aproape întregul teritoriu al Ungariei şi Cehoslovaciei, vor rămîne pe vecie ca mărturie statornică a solidarităţii poporului român cu celelalte popoare in lupta pentru libertate, independenţă şi progres social. După încheierea victorioasă a războiului antihitlerist, P.C.R. şi-a extins permanent influenţa asupra armatei, determinînd un şir de transformări profunde în organismul militar. O dată cu trecerea la etapa construcţiei socialiste, partidul — exercitînd nemijlocit conducerea armatei, a dirijat construcţia militară în aşa fel încît rolul şi funcţia ei să corespundă noii orînduiri sociale şi de stat. Armata noastră nouă este una din cele mai importante creaţii ale revoluţiei şi construcţiei socialiste. Formarea şi dezvoltarea sa sunt legate de întreaga perioadă istorică a luptei poporului nostru pentru libertate, pentru transformarea democratică a ţării, răsturnarea claselor exploatatoare şi instaurarea puterii muncitoreşti-terăneşti, pentru făurirea noii orînduiri sociale pe pămîntul României. Reorganizate pe baze noi, forţele armate au devenit scut de nădejde al intereselor vitale ale poporului muncitor, liber şi stăpîn pe soarta sa, apărătoare ale măreţelor cuceriri socialiste ale oamenilor muncii, ale independenţei şi suveranităţii patriei. România dispune astăzi de o armată puternică, temeinic instruită, cu un înalt nivel de organizare, bine înzestrată cu armament şi tehnică militară, conştientă de menirea sa în societatea noastră, profund devotată cauzei partidului şi poporului, capabilă să apere prezentul şi viitorul luminos al naţiunii noastre socialiste. Armata noastră este trup din trupul poporului muncitor, braţul său înarmat, întruchiparea vie a concepţiei marxist-leniniste, cu privire la înarmarea de către revoluţie a maselor populare. Comitetul Central al P.C.R. şi guvernul ţării noastre se preocupă permanent de înzestrarea armatei cu mijloace tehnice perfecţionate, de dezvoltarea şi modernizarea producţiei proprii de armament. Aşa cum arată experienţa, factorul hotărîtor continuă să rămină şi în domeniul militar, omul, creatorul a tot ceea ce este mai valoros în societate, omul conştient de justeţea idealurilor de libertate şi progres. În acest context capătă o mare însemnătate ridicarea conştiinţei (Continuare în pag. a 2-a) Brigada complexă condusă de Mălureanu Ion, de la parchetul Sălard (U.E.I.L. Lunca Bradului) 1/4T/4K/ In acest an, luna noiembrie a fost declarată „luna calităţii produselor". Acest eveniment vine să pună în lumină preocuparea permanentă a partidului şi statului nostru faţă de calitatea produselor, să facă tradiţională grija constantă a tuturor oamenilor muncii pentru realizarea unor produse care să răspundă tot maai bine exigenţelor şi cerinţelor economiei noastre naţionale în plină înflorire şi dezvoltare. De altfel, însăşi Legea privind asigurarea şi controlul produselor stipulează clar: „Ridicarea continuă a calităţii producţiei constituie o chestiune de mindrie patriotică şi de conştiinţă socialistă a tuturor oamenilor muncii, care se înfăptuieşte prin participarea activă şi mobilizarea largă a iniţiativelor creatoare ale maselor în procesul de producţie a bunurilor materiale. In fiecare an se va organiza ..Luna calităţii produselor" care va cuprinde acţiuni pentru propagarea largă a cunoştinţelor în domeniul calităţii, va face bilanţul realizărilor obţinute în fiecare întreprindere pe linia ridicării nivelului calitativ al producţiei, se vor acorda distincţii celor care s-au evidenţiat şi au adus contribuie deosebită în mişcarea de masă pentru ridicarea calităţii produselor româneşti la nivelul celor mai bune realizări pe plan mondial". In acest cadru legal care fixează limitele principalelor acţiuni organizate în întreaga ţară, Inspectoratul general de stat pentru controlul calităţii produselor a declarat încă la începutul anului luna noiembrie ca „Luna calităţii produselor". Iniţiativa a fost primită cu viu interes de toate colectivele unităţilor economice din judeţul Mureş care au răspuns prezent la înfăptuirea acţiunilor prevăzute. Desigur, în acest an putem vorbi numai de anul inaugural al „Lunii calităţii produselor", din care cauză nu există încă o experienţă. Pentru a veni în sprijinul unităţilor economice vom prezenta succint manifestările preconizate a avea loc. De la bun început trebuie să subliniem că declararea oficială a „Lunii calităţii" nu înseamnă că activitatea în domeniul calităţii se rezumă numai la această lună. A intrat în obişnuinţa colectivelor întreprinderilor ca problemele calităţii să fie urmărite din prima lună în ultima zi a anului, produselor şi prestaţiilor conferindu-li-se constant noi valenţe calitative. Se ştie că lupta pentru calitate superioară nu poate îmbrăca caracterul unei campanii care durează doar o singură lună. Totuşi in acest caz după ce se va putea recunoaşte că luna noiembrie este o lună a calităţii? Fiind vorba de o lună de vîrf a calităţii, în toate unităţile economice va trebui să domnească o efervescenţă deosebită în jurul problemelor de calitate. In întreprinderi şi alte unităţi economice, acolo unde pe anul în curs există şi plan de calitate, vor fi prezentate dări de seamă in faţa colectivelor de lucru din care să rezulte modul de realizare a acestor planuri, popularizîndu-se totodată toţi acei care au contribuit în cea mai mare măsură la buna lor realizare. Simpozioanele in cadrul cărora se vor prezenta realizările colectivelor in domeniul calităţii produselor, prin efectul lor propagandistic trebuie să sensibilizeze participanţii la aceste acţiuni in scopul de a-i mobiliza pentru acţiuni tehnice şi organizatorice hotărîte în vederea promovării unei calităţi superioare. Se recomandă ca în materialele prezentate cu ocazia diferitelor manifestări in „Luna calităţii" să fie analizate în mod critic rezultatele şi lipsurile înregistrate în anul curent în lumină planului de calitate din întreprindere. Aria problemelor, a manifestărilor care se vor organiza în „Luna calităţii" poate fi mult lărgită prin evidenţierea aspectelor proprii, specifice fiecărei unităţi economice privind activitatea de control tehnic al calităţii. Nu este lipsit de interes nici faptul că în „Luna calităţii produselor" prin grija IGSCCP vor fi decernate diplome tuturor acelora care au avut o contribuţie cu totul deosebită în lupta pentru obţinerea unor produse de calitate superioară. ing. MIHAI CIBI inspector şef al IJCCP Mureş Lucrările Conferinţei naţionale * 1 a Organizaţiei pionierilor La Palatul Marii Adunări Naţionale au fost reluate, sâmbătă, în şedinţă plenară, lucrările celei de-a doua Conferinţe naţionale a Organizaţiei pionierilor. La lucrări iau parte tovarăşii Mihai Gere, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Mircea Maliţa, ministrul învăţămintului, conducători ai unor instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, activişti de partid, de stat şi ai U.T.C., muncitori din mari întreprinderi, oameni de ştiinţă, artă şi cultură. La dezbateri participă comandanţi de unităţi şi de detaşamente pioniereşti, reprezentanţi ai caselor de cultură ale pionierilor, cadre didactice, părinţi şi elevi. Sunt prezenţi oaspeţi de peste hotare — soli ai organizaţiilor de pionieri din ţările socialiste, precum şi delegaţi ai unor organizaţii internaţionale. Forumul naţional al pionierilor dezbate problemele fundamentale ale mişcării pioniereşti. El urmează să stabilească, pe baza programului de educaţie comunistă a poporului adoptat de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R., la propunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, obiectivele activităţii Organizaţiei pe următorii ani, analizînd totodată posibilităţile de intensificare şi adîncire a caracterului politic al muncii desfăşurate în rîndul pionierilor, a îmbogăţirii şi diversificării formelor şi mijloacelor de educare a copiilor, a tinerilor, în spiritul măreţelor idei ale socialismului, al dragostei fierbinţi faţă de partid, patrie şi popor. Preşedintele Consiliului Naţional al Organizaţiei Pionierilor, Virgiliu Radulian, a prezentat Raportul Consiliului Naţional al Organizaţiei Pionierilor privind activitatea desfăşurată în perioada noiembrie 1966 — octombrie 1971. Participanţii au ascultat, apoi, o informare asupra lucrărilor Secţiunii pentru pionieri, care a avut loc, în aceste zile. S-a dat citire mesajului adresat conducerii partidului, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, de delegaţii la Conferinţa acestei Secţiuni. în continuare, Silvestru Patiţa, vicepreşedinte al Consiliului Naţional al Organizaţiei Pionierilor, a expus Raportul privind îmbunătăţirile ce se propun a fi aduse Statutului unităţilor şi detaşamentelor de pionieri şi Regulamentului consiliilor Organizaţiei pionierilor din Republica Socialistă România. Au început, apoi, discuţiile, la care au participat numeroşi delegaţi şi invitaţi. Participanţii la Conferinţă au fost salutaţi de numeroşi oaspeţi de peste hotare. Lucrările conferinţei continuă. (Agerpres) Caravana muncii politice şi cultural-educative de masă — un răspuns la cerinţele vieţii Despre ce să vorbim mai întîi? Despre faptul că în urmă cu cîteva zile, pe baza planului de măsuri elaborat de plenara cu activul a Comitetului judeţean de partid din 17 septembrie a. c., s-au constituit două caravane ale muncii politice şi cultural-educative de masă? Despre componenţa lor? Despre primele deplasări făcute la sate şi programul acestora? Despre interesul cu care au fost primite? Fiecare din aceste momente poate, însă, reprezenta tema unui articol, amplu şi documentat... Una din caravane a poposit timp de o zi, zi lumină, pe frumoasele meleaguri ale comunei Aţîntiş. 9 oameni, componenţii acesteia, inimoşi şi competenţi activişti politici, au analizat atent unele aspecte ale desfăşurării activităţii politice şi cultural-educative de masă, au sugerat modalităţi pentru îmbunătăţirea ei, ridicarea la nivelul sarcinilor desprinse din nobilul program al educării comuniste, revoluţionarea întregului nostru popor muncitor, elaborat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu. In acelaşi timp, ei au iniţiat 4 acţiuni, asupra cărora ne vom opri în rîndurile care urmează. Ora 13. In sala căminului cultural se găsea o mulţime de şcolari şi pionieri, sosiţi să participe la ora cinematografică „Frumoasă eşti, patria mea“, filmele documentare fiind aduse de caravană. O oră cinematografică care şi-a propus „să surprindă doar o parte din această ţară de frumuseţi, cu oameni harnici şi talentaţi - cum sublinia în comentariul său tovarăşa Maria Mureşan, profesoară la Şcoala generală din Aţîntiş. Doar o parte din imensul şi dinamicul tablou al patriei. Doar o parte din marile realizări pe drumul socialismului, obţinute sub conducerea încercată a marelui nostru arhitect — Partidul Comunist Român“. Cîteva ore mai tîrziu, cadrele didactice de pe raza comunei erau prezente într-o sală de clasă a Şcolii generale din Aţîntiş, la o consultaţie. Organizată de caravană şi susţinută de profesorul Ioan Kapus, secretarul Comisiei judeţene de difuzare a culturii şi ştiinţei, ea a avut ca temăi „Conştiinţa socialistă — la nivelul exigenţei noii etape istorice“. Au fost aduse în faţa auditoriului, între altele, probleme legate de conştiinţa socialistă ca forţă motrice a dezvoltării societăţii noastre, necesitatea intensificării activităţii politico-ideologice şi culturaleducative de masă pentru formarea omului nou, rolul cadrelor didactice în formarea şi dezvoltarea conştiinţei socialiste. A urmat o întîlnire a colectivelor redacţionale ale gazetelor de perete „înfrăţirea“, organ al Comitetului comunal de partid şi al Consiliului popular comunal Aţîntiş, „Recolta“, organ al Comitetului de partid şi al Consiliului de conducere de la C.A.P. Cecălaca, şi „Ogorul nou“, organ al Comitetului de partid şi al Consiliului de conducere de la C.A.P. Aţîntiş. Din partea Comitetului judeţean Mureş al P.C.R., s-a făcut un instructaj asupra organizării şi planificării activităţii redacţionale, genurile publicistice în gazetele de perete, conţinutul articolelor publicate, corespondenţii voluntari şi altele. Ultima acţiune din aceeaşi zi, o zi lucrătoare, o masă rotundă, „înaltele trăsături ale tînărului de tip nou“, organizată pentru utecişti. La dezbaterile de la masa rotundă, conduse de tovarăşul Teodor Purcariu, inspector al Comitetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă, au participat: Petru Puni, activist al Comitetului judeţean Mureş al U.T.C., Pompei Belciug, inspector al Comitetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă, Dumitru Poptămaş, şef de serviciu la Biblioteca municipală Tîrgu-Mureş, Victor Kapas, instructor al Casei judeţene a creaţiei populare. Caravana muncii politice şi cultural-educative de masă — ne-a declarat tovarăşul Traian Dancu, activist al Comitetului judeţean Mureş al P.C.R. — reprezintă un răspuns la cerinţele vieţii. Activitatea sa mi s-a părut deosebit de interesantă, în această zi, aici la Aţîntiş. Acţiunile organizate s-au dovedit vii, cu un valoros şi dens conţinut“. „Iniţiativa e valoroasă, e bine venită. Sperăm ca deplasările ei să fie cît mai dese, să ne ajute la continua îmbunătăţire a muncii politice şi cultural-educative de masă“ — preciza profesorul Aurel Iacob Octavian. AUREL LUPU activist al Comitetului judeţean de partid PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! TEMA ROŞIE ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN * * 1 | Anul XXIII. Nr. 254 (4.227) Duminică, 24 octombrie 1971 4 pagini, 30 de bani Brigada artistică de agitaţie în mijlocul muncitorilor Vineri seara, brigada artistică de agitaţie a U.E.L. Reghin s-a deplasat la sectorul Lăpuşna in mijlocul muncitorilor forestieri. Reuşitul program prezentat de brigadă s-a bucurat de succes in faţa forestierilor din parchetele Meşteriţa, Secuieu, Valea Citii şi a lucrătorilor din Lăpuşna. Seară distractivă pentru fruntaşi Simbătă seara, la Clubul I.R.U.M. Reghin a avut loc o seară distractivă dedicată fruntaşilor in producţie de la întreprinderea Republica. Programul prezentat a fost apreciat de muncitorii prezenţi la spectacol. FLOREA MIHAI U.E.L. Reghin vIsIs\ SIsIs, NIsIsk Chimia, ramură în plină dezvoltare a industriei noastre socialiste. sIsIsI\IsIsI\Is CD PLANUL | PE 10 LUNI | REALIZAT La data de 20 octombrie, I.P.M. Sport Reghin a raportat realizarea planului producţiei globale şi marfă, la care, cumulat pe 10 luni se prelimină o depăşire de 4.500.000 lei. Această depăşire reprezintă 75 la sută din angajamentul anual. Folosind raţional timpul de lucru, maşinile şi utilajele, materiile prime, colectivul de muncitori, tehnicieni şi ingineri de la această întreprindere, pînă la sfîrşitul lunii octombrie va produce peste prevederi 40.000 bucăţi articole de marochinărie, 4.000 perechi de încălţăminte sportivă şi alte produse. De la începutul anului şî pînă în prezent s-au remarcat în mod deosebit în activitatea de zi cu zi, muncitori ca: losif Fabian, Simion Suciu, Ioan Pataki, Vasile Gorea, Ion Macarie, Aneta Miron, Margareta Ujică şi mulţi alţii. V . Oameni care împiedică însămînţările Conform situaţiei centralizate de Direcţia generală a agriculturii la 22 octombrie, deci după două zile de la expirarea epocii optime, însămînţarea griului s-a realizat doar în proporţie de 71,7 la sută. Situaţia necorespunzătoare se datoreşte unor unităţi printre care amintim C.A.P. Iernut, Valea Largă, Archita, Viişoara, Ceuaş, Oroi, Panet, Chindari, Livezeni şi altele care au realizări la semănat sub media judeţului. Rămînerea in urmă la semănat se datoreşte în special neeliberării la timp a terenului, lipsei de răspundere cu care acţionează unele consilii de conducere şi unii cooperatori pentru efectuarea grabnică a acestor lucrări. Concretizînd afirmaţia de mai sus cu exemple din C.A.P. Livezeni, rezultă că în această unitate însămînţările au fost împiedicate din cauza unor cooperatori care n-au eliberat la timp suprafeţele încredinţate. In satul Poeniţa de pildă, o suprafaţă de 12 ha n-a putut fi arată la timp din cauza cooperatorului Alexandru Ignaţi care pînă zilele trecute nu a cules încă porumbul repartizat. O însemnată suprafaţă de trifoisămînţă, care putea fi însămînţată cu săptămîni în urmă, n-a fost eliberată nici pînă la data de 20 octombrie. Cooperatori ca Szabó Alexandru, Palotas Ferenc, Nagy Benjamin, Erdős Lajos, Gergely Gerö şi alţii, lipsiţi de orice răspundere faţă de soarta viitoarei recolte, n-au găsit timp să cosească pînă acum trifoiul de săminţă repartizat, cu toate că la prima recoltă au beneficiat din plin de cota parte de nutreţ. lată, deci că, asemenea oameni pun interesele personale mai presus decit pe cele ale obştei fără a se gindi că minusurile ce se vor înregistra prin întîrzierea semănatului îi privesc la anul şi pe ei. Legile în vigoare permit să se ia măsuri asupra unor astfel de cooperatori. De ce In această perioadă, alături de celelalte lucrări, pe prim plan se situează şi recoltarea strugurilor. Orice întîrziere poate aduce unităţilor mari pagube prin dijmuirea recoltei de către stolurile de păsări ce se abat în aceste zile prin vii, pierderi cantitative din cauza extinderii mucegaiului, sau stafidirea boabelor. La ora actuală întîrzie oare aplicarea lor la C.A.P. Livezeni? Însămînţările la Livezeni sînt împiedicate şi din cauza lipsei mijloacelor de transport. Cu toate că aici sunt de transportat din cîmp circa 60 de vagoane de sfeclă (unde urmează a se însămînţa griul) autocamioanele repartizate de comandament şi cele ale Fabricii de zahăr sosesc cu întîrziere şi în unele zile lipsesc cu desăvîrşire. Şi în munca mijloacelor de transport ale S.M.A. se manifestă lipsuri. Remorcile acestei unităţi stau de cîteva zile din lipsa unor curele de la compresoare. T. GABOR strugurii au un conţinut corespunzător de zahăr. Dacă se întîrzie culesul, cîştigul la calitate prin creşterea concentraţiei de zahăr nu compensează pierderile cantitative. Avînd în vedere aceste considerente se impune deci mobilizarea tuturor forţelor pentru încheierea grabnică a recoltării strugurilor. Paralel cu impulsionarea recoltărilor este necesar să se valorifice producţia în condiţii cît mai bune. în această privinţă reglementările în vigoare asigură producătorilor mari avantaje prin categorisirea judeţelor după potenţialul de producţie şi calitatea strugurilor obţinuţi. Desigur, realizarea unui preţ bun este influenţată şi de îndeplinirea sarcinilor contractuale faţă de întreprinderea viei şi vinului, chiar şi în cazul unei producţii scăzute la ha. Dacă producătorul valorifică producţia cel puţin la nivelul realizării planului, întreprinderea îi acordă preţuri de contractare, iar în caz contrar se achită numai preţuri de SZASZ IOSIF inginer-şef la întreprinderea judeţeană a viei şi vinului (Continuare în pag. a 2-a) Să fie grabnic terminat culesul strugurilor! I,a C.A.P. Senereuş, unde culesul este pe sfîrşite, s-a obţinut o recoltă bună de struguri.