Steaua Roşie, noiembrie 1971 (Anul 22, nr. 261-285)
1971-11-06 / nr. 265
PAGINA 6 STEAUA ROȘIE 60 de modele de articole de marochinărie care funcţionează în vechiul sediu al întreprinderii. în vara acestui an la secţia de marochinărie au avut loc importante transformări, care împreună cu noua înzestrare tehnică şi buna organizare a procesului de fabricaţie — introducerea schimbului NS au dus la dublarea producţiei. Astfel, anul viitor, în secţia de marochinărie se vor produce 350.000 de articole, într-o sortimentaţie foarte largă. Ca urmare a înfiinţării unui atelier de creaţie, gama de sortimente noi a crescut foarte mult, şi anume, de la 42 la 60 de modele. Majoritatea acestor modele au fost expuse la al V-lea pavilion de mostre de bunuri de consum din Bucureşti, unde s-au bucurat de o apreciere deosebită din partea federaţiilor sportive şi a publicului vizitator. Cu aceste modele, care sunt deja contractate cu comerţul interior (urmează contractările pentru export), s-a amenajat o expoziţie în secţie, care cuprinde în special noile creaţii ce vor intra în fabricaţie începînd cu 1 ianuarie 1972. In fotografia de sus vă prezentăm modelele noi ale secţiei de marochinărie, încălţămintea sportivă fabricată la I.P.M. Sport Reghin nu mai are nevoie de prezentare. Ea este binecunoscută şi apreciată în întreaga ţară. în rîndurile de faţă intenţionăm să vă prezentăm pe scurt activitatea şi produsele secţiei de marochinărie Recoltarea porumbului cît mai repede, pînă la ultimul hectar Ultimele zile cu timp nefavorabil au constituit unnou avertisment pentru cei rămaşi in urmă cu lucrările agricole de toamnă. Cu toate acestea forţele existente nu au fost folosite in măsura posibilităţilor la recoltarea porumbului şi transportul produselor de pe cîmp, lucrări care puteau continua chiar şi în „ferestrele" dintre ploi. Din datele centralizate la Direcţia generală a agriculturii rezultă că la data de 4 noiembrie au mai rămas de recoltat peste 4.000 ha cu porumb, reprezentind 10 la sută din suprafaţă. La Luieriu, Vînători, Mureni şi în alte cooperative mai sunt de recoltat suprafeţe destul de însemnate cu porumb. La C.A.P. Mureni, de pildă, în ultimele 5 zile au fost recoltate doar 3 ha cu porumb, deşi unitatea este mult rămasă în urmă cu această lucrare (din 55 ha cultivate, porumbul s-a cules numai de pe 8 ha). O situaţie critică, cu totul inadmisibilă se manifestă la culesul porumbului în asociaţiile intercooperatiste din Iernut, Gheja, Archita, Vidrasău unde practic lucrarea abia s-a realizat pe 50 la sută din suprafaţă. In prezent, cînd multe unităţi agricole consideră recoltatul terminat, se constată că există pe cîmp însemnate cantităţi de produse netransportate, fără a mai vorbi de cocenii de porumb care, în majoritate se află încă „în picioare". La C.A.P. Bogata, de pildă, deşi recoltarea este într-un stadiu final, jumătate din recolta de ştiuleţi se află încă în grămezi pe cîmp. Asemenea situaţii există şi în cooperativele din Cuci, Miheş şi în multe altele. lată de ce se impune ca în zilele ce urmează să se organizeze temeinic munca pentru a asigura transportul şi depozitarea în condiţii corespunzătoare a întregii recolte, inclusiv a produselor secundare. Atragem din nou atenţia asupra faptului că porumbul se consideră recoltat numai atunci cînd întreaga cantitate de ştiuleţi şi coceni a ajuns la locul de depozitare. Vremea Ieri, la ora 12, temperatura aerului la Tg.-Mureș a fost de 9 grade. Timpul probabil. Vreme relativ călduroasă, cu cerul variabil. Vînt slab pînă la potrivit din nord-vest. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 2—4 grade, maximele între 10—12 grade. Manifestări închinate zilei de 7 Noiembrie In aceste zile premergătoare celei de-a 54-a aniversări a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, în judeţul nostru, ca şi în întreaga ţară, au loc interesante manifestări culturale. Astfel, în organizarea Casei prieteniei româno-sovietice, în sala de conferinţe de pe strada Bartók Bela din Tg.-Mureş a avut loc o seară de filme sovietice. Filmele documentare prezentate au înfăţişat asistenţei succesele remarcabile obţinute de popoarele Uniunii Sovietice în construcţia societăţii comuniste. ★ In colaborare cu Universitatea populară din oraş, Casa prieteniei româno-sovietice din Tg.-Mureş a organizat, la Casa de cultură a sindicatelor, o interesantă conferinţă. În impresiile de călătorie, lectorul universitar Oliviu Marcu de la Institutul pedagogic a vorbit despre „Litoralul nordic (sovietic) al Mării Negre". Expunerea a fost însoţită de proiectări de imagini fotografice.★ Ieri după-amiază, la Tg.-Mureş a avut loc o conferinţă. Cu acest prilej, profesorul Florin Togan de la Liceul nr. 5 din localitate a prezentat expunerea „Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie eveniment glorios care a deschis o nouă eră în istoria omenirii . După conferinţă s-a prezentat filmul sovietic „Misiune extraordinară".★ La Casa de cultură a sindicatelor din Tg.-Mureş s-a deschis o expoziţie închinată Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie. Prin numeroase imagini fotografice, vizitatorii fac cunoştinţă cu vasta activitate revoluţionară desfăşurată de V. I. Lenin. Concurs profesional în domeniul Comitetul Central al U.T.C. şi Ministerul Comerţului Interior, în colaborare cu Uniunea Sindicatelor din comerţ şi cooperaţie, au organizat un concurs pe meserii pentru tinerii lucrători din comerţ, în trei etape: prima etapă, pe faza întreprinderi, a avut loc între 10 iuiunie—30 august a. c. Recent s-a desfăşurat etapaa II-a (faza judeţeană) a concursului pe meserii , pentru tinerii lucrători din comerţ, cu participarea unui număr de 47 tineri. În urma probelor practice şi teoretice, comisia de analiză a concursului a clasat pe primele locuri pe următorii: In sectorul alimentar, locul I l-a obţinut vînzătorul Matei Ştefan din cadrul O.C.L. Comerţ mixt Reghin: în sectorul textile-încălţăminte, locul I vînzătoarea Marios Elisabeta din cadrul O.C.L. Comerţ mixt Tîrnăveni, in sectorul metalochimice locul I vînzătoarea Ruja Livia din cadrul O.C.L. Comerţ mixt Sighişoara, în sectorul alimentaţie publică locul I ospătarul Balla Martin din cadrul I.A.P.L. „Mureşul" Tg.-Mureş şi Danciu Ioan,, bucătar din cadrul O.C.L. Comerţ mixt Tîrnăveni. Aceştia vor participa la etapa republicană, care se desfăşoară între 1—30 noiembrie la Bucureşti. E regretabil că la acest concurs n-au participat reprezentanţi ai O.C.L. „Alimentara" Tg.-Mureş, ai ospătarilor, bucătarilor şi cofetarilor de la O.C.L. Comerţ mixt Reghin şi cofetarilor de la I.A.P.L. Cofetarul din Tg.-Mureş. RIES ALBERT PROGRAMUL DE TELEVIZIUNE pe săptămîna 7 noiembrie —13 noiembrie DUMINICA, 7 NOIEMBRIE 8.30 Sport şi sănătate. 9.00 Matineu duminical pentru copii. 10.00 Viaţa satului. 11.30 Bijuterii muzicale. „Nocturna“ de Claude Debussy („Serbări“, „Nori“, „Sirene“). Interpretează orchestra simfonică a Filarmonicii din Cluj. 12.00 De strajă patriei. 12.30 Emisiune în limba maghiară. Postmeridian. 14.00 Sport. Rugby: Dinamo-Griviţa roşie (Divizia A). Transmisiune directă de la Stadionul Dinamo. Sportivi sovietici în arena internaţională — retrospectivă filmată. 16.00 Magazin. 18.05 Film serial pentru tineret. Planeta giganţilor. 18.55 Vetre folclorice. 19.20 1.001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Reportajul săptămînii. 20.25 Varietăţi de pretutindeni. 21.00 Film artistic. Mesagerii eternităţii. 22.25 Stele ale muzicii uşoare pe micul ecran. 22.50 Telejurnalul de noapte. Sport. LUNI. 8 NOIEMBRIE 18.00 Muzică populară cu Maria Butaciu, Ilie Ioviţă (cimpoi), Nicolae Timofte (clarinet) şi un grup de dansatori. 18.15 Ecranul — emisiune de informaţie şi critică cinematografică. 18.45 Stop-cadru. 19.20 1.001 de seri. 20.00 România '75 Venitul naţional — izvorul creşterii potenţialului economic şi a nivelului de trai. 20.10 Documentar TV. 20.35 Film serial: Aghiotantul excelenţei sale (IX). 21.35 Prim plan. Arhitectul Cezar Lăzărescu. 22.00 Steaua fără nume — muzică uşoară. Prezintă Dan Deşiu. Concurenţi în etapa I: Szabó Adriana (Miercurea Ciuc); Carmen Pătru (Reghin); Tasha Comprat (Galaţi); Adriana Piţu (Iaşi). 22.45 Din ţările socialiste. „Durres — poartă maritimă a Albaniei“. 23.00 Telejurnalul de noapte. MARŢI, 9 NOIEMBRIE 17.25 Handbal masculin: repriza a II-a a meciului R.F.G.— Franţa (Trofeul Carpaţi) — Galaţi. 18.00 Emisiune literară. Revista literară TV. 18.25 Interpreţi de muzică populară: Aneta Stan, Florica Ungur, Elena Macarie şi Tiberiu Ceia. 18.40 Steaua polară. Cabinet de orientare şcolară şi profesională. Absolvenţii şi producţia. 19.20 1.001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. Cin- cinalul în acţiune— 10 milioane tone de oţel. 20.00 Handbal masculin: repriza a II-a a meciului România —Norvegia (Trofeul Carpaţi) — Galaţi. 20.30 Seară de teatru. Fără final — de N. Damaschin. 21.55 între orgă şi... saxofon. Muzică uşoară cu Gerhard Rommer şi formaţia sa. 22.15 Oameni şi fapte. 22.30 Telejurnalul de noapte. MIERCURI, 10 NOIEMBRIE 17.25 Handbal masculini repriza a II-a a meciului Iugoslavia — Spania (Trofeul Carpaţi) — Galaţi. 18.00 Micii meşteri mari 18.25 Mult e dulce şi frumoasă... 18.40 Tineri solişti de muzică populară. 18.50 Confruntări. Factorii care primează. Adaptarea producţiei la cerinţele dinamice ale economiei naţionale. 19.10 Tragerea pronoexpres. 19.20 1.001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Handbal masculini repriza a II-a a meciului România —Franţa (Trofeul Carpaţi) — Galaţi. 20.30 Telecinemateca. Procesul maimuţelor. 22.35 Pagini celebre din operete. 22.50 Telejurnalul de noapte. JOI. 11 NOIEMBRIE 17.30 Emisiune în limba maghiară. 18.30 Timp şi anotimp în agricultură. 18.45 Handbal masculin — repriza a I-a a meciului. Iugoslavia — Ungaria (Trofeul Carpaţi) — Galaţi. 19.20 1.001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. Cincinalul în acţiune. Cotele înalte ale industriei de autovehicule. 20.00 Handbal masculin — repriza a II-a a meciului România — R.F.G. (Trofeul Carpaţi) — Galaţi. 20.30 Un interpret, două instrumente: Dorin Cuibaru. (taragot şi saxofon). 20.45 Pagini de umor. Stan şi Bran — aviatori. 21.50 Cadran internaţional. 22.40 Melodiile serii. Muzică uşoară românească în primă audiţie. 22.50 Telejurnalul de noapte. VINERI. 12 NOIEMBRIE 18.00 „Căminul"... la Stoicăneşti. 18.50 Lumea copiilor. „Cîntaţi cu noi“. 19.10 Tragerea Loto. 19.20 1.001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Cincinalul în acţiune. Judeţul Botoşani — azi și în 1975. 20.10 Cronica politică internă de Eugen Mândrie. 20,25 Interpretul săptămînii] Angela Buciu. 20.40 Film artistici Jobenul, cu Fred Astaire și Ginger Rogers. 22.15 Univers XX. Alimente din petrol. 22.35 Telejurnalul de noapte. 22.45 Box: România — R.D.G. (Sala sporturilor Floreasca). SIMBATA. 13 NOIEMBRIE 16.15 Emisiune în limba germană. 18.00 Bună seara, fete! Bună seara, băieţi! 18.45 Prima semifinală a turneului internaţional de handbal masculin. „Trofeul Carpaţi“ (repriza a II-a) — Galaţi. 19.15 Publicitate. 19.20 1.001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 A doua semifinală a turneului internaţional de handbal masculin. „Trofeul Carpaţi“ (repriza a II-a) — Galaţi. 20.30 Săptămîna internaţională. 20.45 Tele-enciclopedia. 21.45 Teledivertisment. Dicţionar muzical-distractiv. Literele E și F. 22.45 Telejurnalul de noapte. Sport. De peste hotare Lucrările Sesiunii jubiliare a UNESCO Mutarea şefului delegaţiei române PARIS 5 — Corespondentul Agerpres, Paul Diaconescu, transmite: Vineri, au continuat la Paris lucrările Sesiunii jubiliare a Conferinţei generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţa şi Cultură — UNESCO. Din partea statelor membre au luat cuvîntul reprezentanţii Uruguayului, Indoneziei, României, Republicii Arabe Egipt, Mongoliei, Cehoslovaciei şi Sudanului. De la tribuna înaltului for internaţional, şeful delegaţiei guvernamentale române, Mircea Maliţa, ministrul învăţămîntului, a dat citire mesajului pe care preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, l-a adresat organizaţiei. (Textul mesajului se publică în pagina I). Mesajul tovarăşului Nicolae Ceauşescu a fost urmărit cu deosebită atenţie şi salutat cu aplauze călduroase. Attilio Dell’Oro Maini (Argentina), preşedintele actualei sesiuni a Conferinţei generale a UNESCO, a exprimat, în numele adunării, calde mulţumiri pentru mesajul adresat de şeful statului român, în alocuţiunea sa conducătorul delegaţiei române, Mircea Maliţa, a arătat că România sărbătoreşte împlinirea unui sfert de veac de la înfiinţarea UNESCO în spiritul participării sale active şi îndelungate la programele organizaţiei. Vorbitorul a arătat că oamenii de ştiinţă şi de cultură români au găsit la UNESCO un cadru propice cooperării internaţionale. Ei au putut aduce în acest for rodul experienţei unei ţări în care, educaţia şi ştiinţa constituie un factor important al dezvoltării multilaterale a societăţii socialiste. Şeful delegaţiei române a arătat că UNESCO îşi va putea împlini mai bine misiunea după hotărîrea pătrunsă de realism de a fi restabilite şi în cadrul acestei organizaţii drepturile legitime ale R. P. Chineze. Vorbitorul a remarcat, în încheiere, contribuţia pe care directorul general al UNESCO, Rene Maheu, o aduce la împlinirea programului de activitate al organizaţiei.★ Mircea Maliţa a avut o întrevedere cu Rene Maheu, directorul general al organizaţiei. Convorbirea, care a decurs într-o atmosferă cordială, s-a referit la participarea României la programul în curs al UNESCO. Cu acest prilej, Rene Maheu a transmis şefului statului român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, mulţumiri pentru atenţia pe care o acordă organizaţiei şi pentru contribuţia României la realizarea unui climat de colaborare în domeniile educaţiei, ştiinţei şi culturii. La Lima au luat sfîrşit dezbaterile generale a „celor 77“ LIMA 5 (Agerpres). — La reuniunea ministerială a grupului „celor 77" de la Lima au luat sfîrşit dezbaterile generale, consacrate, în special, examinării dezvoltării economice şi relaţiilor comerciale, repercusiunilor crizei sistemului monetar occidental şi ale instituirii suprataxei de 10 la sută la importuri asupra dezvoltării economice a ţărilor în curs de dezvoltare. Vineri dimineaţa, delegaţiile participante la lucrări au aprobat prima parte a „Declaraţiei de la Lima". Reafirmînd principiile cuprinse în „Carta de la Alger", declaraţia relevă dreptul tuturor ţărilor de a dispune în mod liber de bogăţiile lor, principiile unităţii şi solidarităţii ţărilor în curs de dezvoltare şi cere ca statele membre ale „grupului celor 77" să dispună de o mai mare reprezentare în principalele organisme internaţionale. Cea de a doua parte a „Declaraţiei de la Lima", care va cuprinde programul grupului „celor 77“, ■ se află în dezbaterea comisiilor de lucru instituite de conferinţă. Guvernul danez intenţionează să stabilească relaţii diplomatice cu R.D. Vietnam COPENHAGA 5 (Agerpres). „Guvernul danez a hotărit să înceapă formalităţile necesare in vederea stabilirii de relaţii diplomatice cu Republica Democrată Vietnam", a anunţat ministrul afacerilor externe al Danemarcei, Knud Andersen, la sfîrşitul unei reuniuni a Comitetului pentru politică externă al parlamentului. El a precizat că ambasadorul danez în R.P. Chineză, Jori Stenbaek- Hansen, a primit instrucţiuni să informeze guvernul R.D. Vietnam în legătură cu această hotărire. Dintre celelalte ţări nordice, Suedia întreţine deja, de la 10 ianuarie 1969, relaţii diplomatice cu R.D. Vietnam, iar Norvegia a anunţat, în luna martie a acestui an, că are intenţia să stabilească, la rîndul său, astfel de relaţii. BRASILIA 5 — Corespondentul Agerpres, Vasile Oros, transmite: Preşedintele Republicii Federative a Braziliei, Emilio Garrastazu Medici, l-a primit pe ministrul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Socialiste România, Gheorghe Matei, cu ocazia plecării definitive a acestuia din Brazilia. Intre şeful statului brazilian şi diplomatul român a avut loc o convorbire cordială privind dezvoltarea relaţiilor dintre cele două ţări. NOTE DE DRUM SUMGAIT — Aici s-a construit un apeduct şi apa a reanimat nisipurile moarte ale deşertului... Cu aceste cuvinte, gazdele adzerbaidjene te introduc pe tine, proaspătul lor oaspete, în istoricul unuia dintre cele mai tinere oraşe ale Uniunii Sovietice — Sumgait. Supranumit şi „oraşul tineretului“, Sumgait întruneşte, într-adevăr, toate caracteristicile pentru a fi denumit astfel: începînd cu tinereţea sa ca aşezare — foarte puţini ani peste 20, — continuînd cu mult mai frageda vîrstă a multora dintre obiectivele sale industriale şi culminînd cu perechile de îndrăgostiţi, plimbîndu-se seara, sub blinda şi enigmatica Lună orientală, pe sub platanii şi măslinii de pe ţărmul Caspicii. De altfel, vîrsta medie a celor peste 130 000 de locuitori este de circa 30 de ani. Dar foarte mulţi dintre ei s-au născut şi au crescut aici, în oraşul răsărit, pur şi simplu peste noapte, din deşertul care mărgineşte marea în apropierea Peninsulei Apşeron — vestită citadelă a petroliştilor adzerbaidjeni. Din 1949 şi pînă acum, deşertului i-au fost răpite, de hărnicia şi iscusinţa omului, peste 2 000 kilometri pătraţi. Coşurile mereu fumegînde ale puternicelor furnale înalte, ca şi constelaţia policromă a uriaşelor agregate chimice, vestesc vizitatorului de la bun început că Sumgaitul a devenit, cu vremea, un centru al metalurgiei şi chimiei prin Combinatul său de aluminiu, primul combinat de neferoase din R.S.S. Azerbaidjană. Sumgait dă căutatul metal al mai multor uzine din U.R.S.S. şi instalaţiile automate pe care le posedă, permit, de asemenea, să se producă fonta de mulaj — de asemenea, o solicitată materie primă în industria modernă. Sumgaitul — oraşul tinereţii, deci şi al îndrăznelii creatoare, — şi-a legat numele de un binecunoscut procedeu chimic: aici, în combinatul de cauciuc sintetic, s-a produs, pentru prima dată în Europa, cauciuc direct din gazul de sondă, eliminîndu-se procedeul tratării gazului cu alcool. Dar poate că cel mai grandios obiectiv industrial al oraşului îl reprezintă marele combinat petrochimic, construit în ultimii cinci ani — unul dintre cele mai mari de acest fel din U.R.S.S., — menit să pună în valoare cea mai mare bogăţie a Azerbaidjanului sovietic — petrolul. Anticii denumeau aceste locuri „ţara focurilor“, pentru că din pămînt, ziua sau noaptea, gazele petrolifere ţîşneau la suprafaţă din încătuşarea pămîntului, aprinzîndu-se. E o denumire care, poate, şi-a găsit adevărata semnificaţie astăzi. Noaptea, miile de becuri de pe agregatele combinatului petrochimic par adevărate constelaţii, pe lingă care vraja stelelor sudului păleşte. Una dintre aceste constelaţii este fabrica de vinil şi glicerină dotată cu instalaţii româneşti de cea mai înaltă factură tehnică. Oraşul, gîndit chiar de la naştere în perspectiva unui sfert de secol, poartă amprenta unei aşezări meridionale nu numai datorită influenţei milenarei arhitecturi azerbaidjene, ci şi numărului mare de parcuri şi grădini. Umbrit de plopi şi platani, Bulevardul Lenin traversează oraşul, adunînd, de o parte şi de alta, fastuoase palate ale administraţiei, localuri publice, un palat al culturii (cel al oţelarilor), oprindu-se pe malul Mării Caspice, într-un parc imens, cu esplanade. Marile ansambluri arhitecturale, din care se compune Sumgaitul — original caracterizate de balcoane în stil tradiţional, loggii, verande şi nişe, — găzduiesc mai multe palate ale culturii, cinematografe moderne, biblioteci, magazine. Nenumărate şcoli şi creşe pentru copii şi — solicitat atît de renumele de centru petrochimic, cît şi de creşterea noilor generaţii — proaspăt inauguratul Institut de chimie, fac din Sumgait un oraş modern şi prin viaţa culturală desfăşurată aici. ... Am părăsit Sumgaitul parcă împrumutînd ceva din căldura acestor locuri, din prietenia acestor oameni care trăiesc şi lucrează aici, pe malul Caspicii. ŞT. ZAIDES Redacția şi administrația: Tg.-Mureş, Piața Eroilor Sovietici nr. 3. Telefoane: 11688 11689 Abonamentele « nn. „r T" ------------------------------------------------------------------------------------------Tiparul: In,rup,iada,“ Po^ pa,,»« ,i dduzor,, „aiuntar, d,„ i Mra pr.pda,, „ Ankara C. Mănescu a fost primit de C. Sunay ANKARA 5. Trimisul special Agerpres, Ion Badea, transmite: Vineri dimineaţă, ministrul afacerilor externe al României, Corneliu Mănescu, a fost primit de preşedintele Republicii Turcia, Cevdet Sunay, la reşedinţa acestuia de la Cankaya. La primire au participat Vasile Gliga, adjunct al ministrului afacerilor externe, şi George Marin, ambasadorul României la Ankara, iar din partea turcă — Osman Okay, ministrul de externe, şi Nazif Cuhruk, ambasadorul Turciei la Bucureşti. Primirea s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială. Cei doi interlocutori au evocat relaţiile tradiţionale de prietenie dintre popoarele român şi turc şi şi-au exprimat dorinţa ca ele să cunoască în continuare o dezvoltare cît mai amplă. Parlamentul austriac a audiat declaraţiaprogram a noului guvern VIENA . Corespondentul Agerpres, Petre Stăncescu, transmite: După şedinţa sa de constituire, care a avut loc joi, Parlamentul austriac s-a reunit vineri pentru a audia declaraţia-program a noului guvern, numit în ziua precedentă de preşedintele Republicii, Franz Jonas, şi instalat oficial de la aceeaşi dată. Cancelarul Bruno Kresky a prezentat declaraţia-program a guvernului. Dezbaterea parlamentară pe marginea declaraţiei guvernamentale va avea loc într-o şedinţă specială a Camerei Deputaților, programată pentru miercuri 19 noiembrie. 40 372