Steaua Roşie, noiembrie 1971 (Anul 22, nr. 261-285)
1971-11-09 / nr. 267
N PAGINA 4 STEAUA ROȘIE De peste hotare Declaraţia,a principiile şi programul de acţiune de la Lima LIMA 8 (Agerpres). — Corespondenţă de la Viorel Popescu: In zorii zilei de luni, delegaţii celor 95 de ţări în curs de dezvoltare, membre ale O.N.U., din America Latină, Africa şi Asia, care au participat, în capitala peruană, la cea de-a doua conferinţă ministerială a aşa-numitului „grup al celor 77“, au adoptat, în cadrul unei ceremonii de închidere, un document intitulat „Declaraţia, principiile şi programul de acţiune de la Lima". Actul final al dezbaterilor marchează o etapă importantă în bătălia de mare anvergură desfăşurată împotriva subdezvoltării. Declaraţia de la Lima, afirmînd principiile fundamentale în materie de comerţ şi dezvoltare consemnate la prima reuniune ministerială a „grupului celor 77" de la Alger, cuprinde un principiu de maximă importanţă pentru procesul dezvoltării: „Orice ţară are dreptul suveran de a dispune liber de resursele sale naturale în interesul dezvoltării economice şi bunăstării propriului popor. Orice măsuri şi presiuni politice sau economice externe de natură să lezeze exercitarea acestui drept reprezintă o violare flagrantă a principiilor liberei determinări a popoarelor şi neintervenţiei, principii recunoscute de Carta Naţiunilor Unite, şi pot, în cazul cînd persirtă, să ameninţe pacea şi securitatea internaţională". Programul de acţiuni sugerează un larg evantai de soluţii pentru probleme urgente ale dezvoltării: sporirea exporturilor, industrializarea, credite mai avantajoase, transferul de tehnologie, măsuri în favoarea ţărilor cele mai puţin avansate şi fără litoral. Declaraţia de la Lima este elaborată în vederea celei de-a treia sesiuni a Conferinţei Naţiunilor Unite pentru comerţ şi dezvoltare, ce va avea loc în aprilie — mai 1972, la Santiago de Chile. r Din presa străină Le Nouvel Observateur: „ŞOMAJ fără frontiere“ Muncitorii francezi vor cunoaşte intr-un viitor apropiat zile grele. Primul semnal, cu efecte serioase, s-a făcut auzit deja in Lorena, unde 12.000 de angajaţi ai firmei „Wendel-Sidelor" urmează să fie concediaţi. In prezent, totalul şomerilor depăşeşte cifra de 500.000, iar numărul intrărilor în piaţa forţei de muncă este din nou superior celui al ieşirilor. Cît despre creşterea productivităţii prevăzută, ea riscă să fie mai mare decît cea a producţiei industriale, ceea ce va duce la o scădere a numărului locurilor de muncă La toate acestea, se adaugă efectele conjuncturii Europei occidentale. Totalul şomerilor a depăşit de curînd cifrele de 900.000 in Marea Britanie şi de un milion în Italia In Germania federală, sindicatul metalurgiei anunţă că pînă la sfîrşitul anului vor fi concediaţi sau obligaţi să lucreze 30 de ore pe săptămînă 500.000 de muncitori. Mişcarea in această direcţie se accelerează în Belgia şi Olanda şi se pare că nimic nu poate evita această evoluţie. Lucrurile sînt, în această direcţie, destul de simple. Să luăm exemplul firmei vest-germane „Bayer". In 1967, acest gigant al chimiei evitase recesiunea din Germania federală sporindu-şi exporturile cu 17 la sută. „Bayer" a făcut investiţii masive în acea vreme, contractînd datorii importante. Din 1969, situaţia s-a deteriorat la cheltuielile importante ce au trebuit să fie suportate s-au adăugat reevaluarea cu 8 la sută a mărcii în 1969 şi reevaluarea cu 10 la sută a mărcii flotante. Intr-un an, rentabilitatea firmei a scăzut cu 29,4 la sută. Consecinţa: „Bayer" ezită să mai facă investiţii şi va proceda, după toate probabilităţile, la concedieri. Ea nu este un exemplu izolat: „BASF" se află în aceeaşi situaţie: „Volkswagen" a anulat de curînd o comandă de noi utilaje în valoare de 500 milioane mărci, giganţii din industria oţelului au anunţat o reducere cu 10 la sută a producţiei: 140 de uzine importante au hotărit să reducă durata zilei de muncă. Pronosticul economiştilor: şomajul se va intensifica în 1972 în Germania federală. In Italia, experţii au calculat că programul economic al Administraţiei S.U.A. va provoca desfiinţarea a 150.000 locuri de muncă. Italia are deja de făcut faţă recesiunii, unei situaţii sociale agitate şi unui şomaj alarmant. In 1970, la 1.000 de persoane active, au fost pierdute 900 de zile de lucru (faţă de 425 în Marea Britanie, 85 în Franţa şi patru în R.F.G.). La Bursa din Milano, indicele valorilor a scăzut cu 3,5 la sută în 18 luni. Actuala evoluţie arată că numărul şomerilor va continua să crească în Italia. Pătura oamenilor de afaceri nutreşte anumite temeri. Ea nu mai face investiţii, ci îşi vinde uzinele sau îşi depozitează profiturile in Elveţia. Marea Britanie nu a fost nici ea scutită de agitaţia socială şi consecinţele fenomenului de stagflaţie (stagnare plus inflaţie—N. R.). Se prevede practic un milion de şomeri pentru ianuarie 1972. Se vorbeşte şi de o reanimare a consumului. Dar nimic nu lasă să se întrevadă că echilibrul utilizării forţei de munca se va restabili de la sine. Industriaşii britanici sunt dispuşi, după cum notează „Sunday Times", să înlocuiască pe cît posibil oamenii cu maşini. Ei consideră că în acest mod economia engleză îşi va îmbunătăţi productivitatea. Aceasta înseamnă, însă, că actualul nivel al şomajului nu este de loc întâmplător şi că el va continua să se agraveze. Vizita delegaţiei M.A.N. în Japonia TOKIO 8. — Corespondentul Agerpres, Florea Tuiu, transmite: Delegaţia Marii Adunări Naţionale a Republicii Socialiste România, condusă de Aurel Vijoli, preşedinte al Comisiei economico-financiare a M.A.N. şi preşedinte al Grupului parlamentar pentru relaţiile de prietenie dintre România şi Japonia, a făcut luni o vizită la Dietă, unde a fost primită de preşedintele Camerei Reprezentanţilor, Naka Funada, şi de preşedintele Camerei Consilierilor, Kenzo Kono. Cu acest prilej, a avut loc o convorbire cordială în probleme ce privesc dezvoltarea relaţiilor dintre cele două ţări şi contribuţia pe care o pot aduce, în această direcţie, parlamentele. In aceeaşi zi, şeful delegaţiei, Aurel Vijoli, a avut o întrevedere cu ministrul nipon al finanţelor, Mikio Mizuta. In cursul întrevederii, desfăşurată într-o atmosferă prietenească, s-a făcut un schimb de păreri în probleme de interes reciproc. La cele două manifestări a fost prezent Iosif Gheorghiu, ambasadorul ţării noastre în Japonia. Deputaţii Ştefan Bîrlea şi Mihai Drăgănescu au făcut o vizită la Agenţia pentru ştiinţă şi tehnologie, unde au avut o convorbire cu viceministrul administrativ, Kumiomi Umezawa, în probleme ale dezvoltării colaborării ştiinţifice şi tehnologice dintre cele două ţări. Scriitorul Aurel Rău s-a întîlnit în Kamagura, oraş din apropierea capitalei, unde sunt păstrate importante vestigii ale istoriei, artei şi culturii nipone, cu Yasunari Kawabata, laureat al premiuului Nobel pentru literatură. Scriitorul japonez a manifestat interes faţă de creaţia artistică şi literară a României. Comunicat iugoslavo — canadian OTTAWA 8 (Agerpres). — In comunicatul dat publicităţii la încheierea vizitei preşedintelui Josip Broz Tito în Canada, se arată că vizita a marcat un progres important în relaţiile iugoslavo-canadiene şi a contribuit la o mai bună înţelegere reciprocă, la promovarea cooperării dintre cele două ţări. Părţile şi-au reafirmat ataşamentul faţă de cauza păcii şi securităţii internaţionale şi de îmbunătăţirea relaţiilor dintre state pe baza principiilor neamestecului în treburile interne, renunării la folosirea sau ameninţarea cu forţa, respectului reciproc şi soluţionării conflictelor prin mijloace paşnice, în conformitate cu ţelurile şi principiile Cartei O.N.U. Totodată, s-a exprimat convingerea că relaţiile de pace dintre state se pot dezvolta numai în condiţiile respectării suveranităţii, a dreptului fiecărui stat de a alege în mod liber sistemul său politic, social şi economic, respectării politicii de independenţă, a integrităţii teritoriale şi a inviolabilităţii frontierelor. Examinînd situaţia din Europa, părţile s-au declarat în favoarea unei conferinţe privind securitatea şi colaborarea, la care să participe toate statele europene, precum şi Canada şi S.U.A. Părţile consideră că ar fi utile consultări multilaterale în această problemă între toate ţările interesate. In calitate de membre ale Comitetului de dezarmare, părţile s-au angajat să depună eforturi maxime în vederea realizării unui progres concret în cadrul eforturilor orientate către stăvilirea cursei înarmărilor. In timpul convorbirilor, părţile şi-au exprimat îngrijorarea faţă de continuarea experienţelor nucleare, subliniind necesitatea interzicerii generale a experiențelor nucleare. PREZENŢE ROMÂNEŞTI ULAN BATOR 8 (Agerpres). In urma tratativelor desfăşurate în spiritul prieteniei şi înţelegerii reciproce, la Ulan Bator a fost semnat Protocolul privind schimbul de mărfuri şi plăţile între Republica Socialistă România şi Republica Populară Mongolă pe anul 1972. Volumul schimburilor comerciale dintre cele două ţări va marca o creştere importantă in comparaţie cu anul 1971. România va exporta în R.P. Mongolă produse chimice, mobilă, tricotaje, încălţăminte şi alte mărfuri de larg consum, iar Mongolia va livra ţării noastre piei, lină, confecţii din piele şi blană, alte mărfuri. Protocolul a fost semnat de Mircea Bădică, secretar general în Ministerul Comerţului Exterior, iar din partea mongolă, de D. Terensanjaa, adjunct al ministrului comerţului exterior. La semnare au fost prezenţi Sandu Ioan, ambasadorul României în R.P. Mongolă, E. O- dr. ministrul comerţului exterior al R.P. Mongole, şi alte persoane oficiale. BRAZZAVILLE 8 (Agerpres). — La 7 noiembrie, s-au termi nat la Brazzaville lucrările celei de-a treia sesiuni a Comisiei mixte româno-congoleze de cooperare economică şi tehnică. Protocolul încheiat cu acest prilej marchează o nouă etapă în dezvoltarea relaţiilor economice româno-congoleze. Documentul a fost semnat, din partea română, de şeful delegaţiei noastre, Vasile Răuţă, adjunct al ministrului comerţului exterior, iar din partea congoleză — de coordonatorul general al serviciilor de planificare, Ambroise Noumazalay. Delegaţia economică a Republicii Socialiste România a părăsit Republica Populară Congo în aceeaşi zi. La aeroport, delegaţia a fost condusă de secretarul de stat al afacerilor sociale. Elie Itsouhou. A fost prezent, de asemenea, Gh. Gheorghiu, însărcinat a. i. al Republicii Socialiste România. BELGRAD 8. — Corespondentul Agerpres, George lonescu, transmite: Teatrul Mic din București a întreprins, zilele acestea, un turneu în Iugoslavia, in cadrul căruia a prezentat, la Belgrad si Sarajevo, spectacolele „Baltagul", după romanul lui Mihail Sadoveanu, şi „Preţul", de Arthur Miller. Cronicile apărute în ziarul „Oslobodjenie", din Saraievo, au reliefat înalta ţinută artistică a celor două spectacole. Despre spectacolul „Baltagul", cronica din „Oslobodjenie" menţionează, printre altele, că „Radu Penciulescu a căutat, cu sensibilitate şi respect faţă de opera autentică, soluţiile scenice optime, care să poată reliefa esenţa romanului lui Mihail Sadoveanu". Val de proteste împotriva noii experienţe nucleare a S.U.A. WASHINGTON 8 (Agerpres). — Efectuarea experienţei nucleare de pe Insula Amchitka a fost întîmpinatâ cu vii proteste de opinia publică americană. In majoritatea oraşelor mari din Statele Unite — New York, Washington, San Francisco, Denver şi altele au avut loc, duminică, puternice manifestaţii îndreptate atît împotriva cursei înarmărilor nucleare, a continuării experienţelor nucleare, cît şi a războiului din Vietnam. Organizaţiile pacifiste şi cele care au preocupări legate de conservarea mediului ecologic, grupuri de savanţi, senatori şi alte personalităţi americane şi-au reafirmat duminică opoziţia faţă de experienţele nucleare, care, prin stimularea cursei înarmărilor şi a pericolelor pe care le implică, constituie o ameninţare gravă la adresa păcii şi viitorului omenirii. Walter Hickel, fost ministru în actuala Administraţie, referindu-se la experienţa din Insula Amchitica, a declarat că „adevărata securitate a lumii nu poate fi realizată decît prin înlăturarea factorilor care pot duce la declanşarea unui război nuclear". La rîndul său, senatorul democrat Mike Graver a cerut preşedintelui Nixon să anunţe instituirea unui moratoriu asupra tuturor experienţelor nucleare. Ziarul „New York Times" apreciază, intr-un editorial, că „detonarea în subteran a bombei cu hidrogen a fost efectuată în ciuda primejdiei grave, nu numai la adresa mediului înconjurător uman, ci într-un sens mult mai larg, ca dat constituind un nou impuls cursei înarmărilor nucleare". ★ OTTAWA 8 (Agerpres). — Detonarea dispozitivului nuclear „Cannikin“ în Insula Amchitka a declanșat în Canada puternice manifestaţii de protest. Agenţia France Presse informează că demonstraţii de amploare s-au înregistrat în faţa misiunilor diplomatice şi consulare ale Statelor Unite de la Ottawa, Montreal şi St. John din Newfoundland, TOKIO 8 (Agerpres). — Numeroase adunări şi demonstraţii de protest împotriva experienţei nucleare efectuate de S.U.A. pe Insula Amchitka s-au desfăşurat, duminică, pe întreg teritoriul Japoniei , transmite agenţia Kyodo. După protestul oficial al guvernului japonez, la Tokio s-a anunţat că majoritatea organizaţiilor pacifiste de masă, inclusiv Consiliul japonez împotriva bombelor atomice şi cu hidrogen — Gensuikyo, au adresat telegrame şi moţiuni Administraţiei de la Washington şi Ambasadei S.U.A. în Japonia, iar partidele politice de opoziţie au acuzat Statele Unite de ignorarea cererilor opiniei publice. Oraşele Hiroşima şi Nagasaki au fost scena unor impresionante manifestaţii de protest şi marşuri ale tăcerii în faţa monumentelor ridicate în memoria victimelor din august 1945. LUPTELE din Vietnamul de sud SAIGON 8 (Agerpres). — In cursul ultimelor 48 de ore, forţele patriotice din Vietnamul de sud au întreprins numeroase acţiuni armate împotriva trupelor regimului de la Saigon. A doua divizie de infanterie saigoneză dislocată în provincia Guang Ngai a înregistrat, în timpul luptelor de sîmbătă cu forţele patriotice, însemnate pierderi umane şi în materiale de război. Violente ciocniri s-au produs, de asemenea, în provincia Binh Dinh şi Delta Mekongului, unde unităţile diviziei a noua de infanterie saigoneză au trebuit să se retragă. Pierderi au suferit şi trupele regimului Thieu staţionate în provincia Vinh Binh, cursul inferior al Mekongului, unde a fost nevoie de intervenţia aviaţiei, artileriei şi unei formaţii de elicoptere pentru a le degaja din încercuire. Duminică, la aproximativ patru kilometri nord-vest de vechea capitală imperială Hue, a avut loc o puternică şi lungă luptă între forţele Frontului Naţional de Eliberare şi un detaşament al primei divizii de infanterie saigoneză, sprijinit de artilerie şi aviaţie. FAPTUL DIVERS PE GLOB RINUL ŞI-A REDUS DEBITUL Nivelul apelor Rinului, care este artera fluvială principală a R.F. a Germaniei, a scăzut la cota de 1,60 m. Experţii hidrologi manifestă o mare îngrijorare în legătură cu reducerea generală a debitului apelor fluviului. Ca argument se citează faptul că în ultimii ani cota Rinului a fost de numai cca. 4,5 metri, ceea ce obliga navele să circule cu încărcături mult mai mici. Reducerea debitului de apă creează, de asemenea, greutăţi în aprovizionarea localităţilor cu apă potabilă. BULE DE AER DE ACUM 30.000 DE ANI Cercetătorii sovietici din Antarctica au găsit mostre de aer, care făcea parte din atmosfera Pămîntului în urmă cu cca. 30.000 de ani. Este vorba de descoperirea unor bule de aer în straturile de gheaţă, datînd de la formarea calotei îngheţate a continentului sudic. Pentru a ajunge la cavernele respective și a se capta aerul din ele a fost necesară forarea unor sonde cu adîncimi de cca. 500 de metri. 200 MP TABLA DE AUR.. Pentru restaurarea cupolelor mînăstirii Novospasskii din Moscova, a doua ca mărime din monumentele vechii arhitecturi din capitala sovietică, au fost utilizaţi 200 metri pătraţi de tablă din aur. In prezent, mînăstirea a recăpătat înfăţişarea de acum cîteva secole. In timpul lucrărilor de restaurare, aici au fost descoperite fresce datînd din secolul 17 şi înfăţişînd pe Platon, Plutarh şi Ptolemeu. RAVAGIILE CICLONULUI CE A BINTUIT INDIA Intr-o conferinţă ţinută la Camera de Comerţ din Calcutta, ministrul indian al informaţiilor a făcut cunoscut că inundaţiile şi ciclonul care s-au abătut săptămina trecută asupra statului Orissa au provocat moartea a 25.000 de persoane. Intre acestea se includ şi aproximativ 200 de pescari ce ieşiseră in larg din portul Puri şi care n-au revenit incă în port. Ministrul indian a menţionat, totodată, că pagubele suferite de recolte, comunicaţii, căile rutiere şi aşezările omeneşti sunt deosebit de ridicate. SURI SPORTIVE Divizia C la fotbal Chimica Tîrnăveni — Unirea Dej 4-1 (1-0) In ciuda celor patru goluri înscrise, formaţia locală nu a dat satisfacţie, mai ales în prima jumătate a partidei. S-au irosit foarte multe minai si faze din care s-ar fi putut înscrie. Consemnăm in această parte a jocului trei mari ocazii ratate copilărește. In min. 4 Vasiliu, min. 10 Solomon, min. 12 Schiopu. In sfîrșit în min. 43 autogol. Covaci, fundaşul central al Unirii Dej trimite o minge acasă si înscrie în proprie poartă. La reluare primele 10—15 minute chimistii nu aduc nimic nou in tactica de joc. Aceleaşi pase greşite, joc aglomerat pe centru, ratări si în plus nervozitate la unii jucători. Situaţia se schimbă abia din min. 60. In ultimele 30 de minute chimistii au arătat că pot mai mult. In aceste minute se şi înscriu cele trei goluri: Sardi în min. 70 si 89 şi Beniovschi în min. 80. Pentru oaspeţi Covaci a redus din handicap în min. 86. Bun arbitrajul lui Kristóf Henrik din oraşul Victoria. A. GANEA C.F.R. Sighişoara — Vitrometan Mediaş 1-0 (0-0) Pe un timp primăvăratic cele două protagoniste au oferit puţinului public un spectacol fotbalistic nu prea atractiv. Spunem aceasta deoarece atît feroviarii cît şi oaspeţii s-au complăcut într-un joc în care au lipsit concepţiile tactice, clarviziunea acţiunilor ofensive, neglijînd total latura spectaculară. Prin jocul lor vlăguit şi neinspirat gazdele erau gatagata să cedeze în final un punct oaspeţilor. Cu toate că feroviarii au învins la limită, victoria lor este absolut meritată pentru că au avut un plus de voinţă, iar jucătorii s-au dăruit mai mult pentru obţinerea celor două puncte. ParIn cadrul etapei a XI-a (antepenultima) a turului campionatului diviziei „C" la fotbal, duminică s-au înregistrat următoarele rezultate: Seria a IX-a: C.F.R. Sighişoara — Vitrometan Mediaş 1—0. Seria a XI-a: Viitorul Tg.-Mureş — Someşul Beclean 15—0; Chimica Tîrnăveni — Unirea Dej 4—1; Progresul Năsăud — C.I.L. Gherla 1—1; Industria Sirmei Cîmpia Turzii — Arieşul Turda 0—0; Dermata Cluj — Metalul Aiud 2—0; Minerul Rodna — Arieşul Cîmpia Turzii 0—0; Soda Ocna Mureş — Tehnofrig Cluj 0—1. Seria a XII-a: Torpedo Zărneşti — Politehnica Braşov 0—0. Unitida a avut două aspecte distincte. In prima parte jocul este echilibrat însă cei care domină mai mult sunt feroviarii care de altfel au beneficiat şi de cîteva ocazii clare de gol ratate însă de Postoiu, Varna și Bîrsan. In mîn. 34 Birsan, scăpat singur cu portarul, ratează cea mai mare ocazie. In a doua parte jocul are un singur sens, feroviarii dominînd cu autoritate. Minutul 84 aduce singurul gol al partidei. Varga execută încet o lovitură de pedeapsă, iar Ferezan reia cu capul în plasă. Pină la sfîrşit mai sînt cîteva sclipirî de atacuri care râmîn fără rezultat. 1. TURCU rea Cristur — Viitorul Gheorghieni 2—2; A.S. Miercurea Ciuc — Tractorul Braşov 1—2; Forestierul Tg.-Secuiesc — Colorom Codlea 1—0; Carpaţi Braşov — Minerul Bălan 6—40; Metrom Braşov — Textila Odorhei 2—1; Carpaţi Covasna — Oltul Sf.Gheorghe 0—0. In seria a XI-a Chimica Tîrnăveni a trecut din nou în fruntea clasamentului, la egalitate de puncte (15) cu Arieşul Turda, Industria Sirmei Cîmpia Turzii, C.I.L. Gherla, dar cu un golaveraj superior, Viitorul Tg.-Mureș, in urma scorului astronomic realizat duminică, a trecut de pe locul 10 pe locul 6 în clasament. * * * Baschet Mureşul — Voinţa Bucureşti 87-78 (49-40) După o absenţă de un an, duminică a debutat în faţa spectatorilor tîrgumureşeni noua echipă divizionară masculină Mureşul (fostă Comerţul). Astfel oraşul nostru a intrat în drepturile sale, avînd din nou o formaţie în primul eşalon al ţării. Chiar de la început trebuie să spunem că debutul a fost de bun augur, întregul mecanism funcţionind perfect. Specialiştii care au urmărit evoluţia baschetbaliştilor tîrgumureşeni au numai cuvinte de laudă. De mulţi ani Tg.-Mureşul nu a avut jucători atît de bine înzestraţi pentru a se întrece cu „giganţii" echipelor fruntaşe. Tinerii crescuţi de prof. E. Torday şi-au însuşit bagajul necesar de procedee tehnice moderne, ei aruncă bine la coş din săritură, au precizie de la semi-distanţă, fac schimburi eficace, aplică bine apărarea om la om, urmăresc toate mingile ricoşate din panou şi încearcă lansarea contra-atacului in majoritatea cazurilor. Această „trupă" de perspectivă trebuie să se bucure de tot sprijinul forurilor competente, pentru a avea toate condiţiile de pregătire şi de concurs. Şi suntem convinşi că la clubul Mureşul se vor face eforturi înzecite în această privinţă. Jocul cu „Voinţa" din Capitală a avut o desfăşurare rapidă, interesantă pe tot parcursul ei. A surprins în mod plăcut jocul matur al lui Ştefan Nagy, Gheorghe Mogos şi ceilalţi, care cu toate că pină acum jucau în postul de pivoţi, acum acţionează bine ca extreme. Duminică băieţii vor evolua în Capitală în compania echipei I.E.E.S. Le dorim succes. VASILE KADAR Cinema MARŢI, 9 NOIEMBRIE TG.-MUREŞ — Arta: Cromwell (ambele serii — la orele 11, 15, 18 şi 21). Select: îndrăgostiţii. Progresul: O floare şi doi grădinari (ambele serii). Tineretului: Operaţiunea „Belgrad“. Unirea: Căldura. Flacăra: Mă iubeşte, nu mă iubeşte. SIGHIŞOARA — Lumina: Hello, Dolly (ambele serii). Tîrnava: Tutunul (ambele serii). LUDUŞ — Flacăra: Medicul de la asigurări. SÂRMAŞU — Popular: Atenţiune, părinţi! REGHIN — Patria: O părere deosebită. Victoria: Gaudeamus igitur. TIRNAVENI — Melodia: Brigada Diverse in alertă. SOVATA — Doina: Republica fetelor. SINGEORGIU DE PĂDURE — Popular: Trandafiri roşii pentru Angelica. FlNTlNELE — Patria: Aurul. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul: Departe de lumea dezlănţuită. Teatru TEATRUL DE STAT, secţia română (la Sighişoara, ora 19): Unchiul Vanea. INSTITUTUL DE TEATRU (sala Studio, ora 20). Slugă la doi stăpini. Televiziune 17,25 — Handbal masculin. Repriza a II-a a meciului R.F.G. — Franţa (Trofeul Carpaţi). Transmisiune directă de la Galaţi; 18,00 — Emisiune literară; 18,25 — Interpreţi de muzică populară; 18,40 — Steaua polară. Cabinet de orientare şcolară şi profesională. Absolvenţii şi producţia: 19,20 — 1.001 de seri: 19,30 — Telejurnalul de seară: 20,00 — Handbal masculin. Repriza a II-a a meciului România — Norvegia (Trofeul Carpaţi). Transmisiune directă de la Galaţi: 20,30 Cincinalul în acţiune: 10 milioane tone de oţel. 20,45 — Seară de teatru: „Fără final" de N. Damaschin. în distribuţie: Victor Rebengiuc, Ioana Manolescu, Dina Cocea, Emil Hossu, Fory Etterle, Elena Albu; 22,05 — Intre orgă şi... saxofon. Muzică uşoară cu Gerhard Römmer şi formaţia sa; 22,25 — Oameni şi fapte; 22:40 — Telejurnalul de noapte. Iedoco « administraţia: Tg.Mu,as. Plata Eroila, Sciatic, ar. 3. Tata,.anat 1,68a. Abonamaai.la « foc aticii, apsic. lac,an, p.siali „ di,„toni d •iparul, întreprinderea Poligrafică Tg.-Mureş. Comanda nr. 775 din întreprinderi şi instituţii 00 372