Steaua Roşie, noiembrie 1971 (Anul 22, nr. 261-285)

1971-11-09 / nr. 267

N­ PAGINA 4 STEAUA ROȘIE De peste hotare Declaraţia,­­­a principiile şi pro­gramul de acţiune de la Lima LIMA 8 (Agerpres). — Cores­pondenţă de la Viorel Popescu: In zorii zilei de luni, delegaţii ce­lor 95 de ţări în curs de dezvolta­re, membre ale O.N.U., din Ameri­ca Latină, Africa şi Asia, care au participat, în capitala peruană, la cea de-a doua conferinţă ministe­rială a aşa-numitului „grup al ce­lor 77“, au adoptat, în cadrul unei ceremonii de închidere, un docu­ment intitulat „Declaraţia, princi­piile şi programul de acţiune de la Lima". Actul final al dezbaterilor marchează o etapă importantă în bătălia de mare anvergură desfă­şurată împotriva subdezvoltării. Declaraţia de la Lima, afirmînd principiile fundamentale în mate­rie de comerţ şi dezvoltare con­semnate la prima reuniune minis­terială a „grupului celor 77" de la Alger, cuprinde un principiu de maximă importanţă pentru proce­sul dezvoltării: „Orice ţară are dreptul suveran de a dispune li­ber de resursele sale naturale în interesul dezvoltării economice şi bunăstării propriului popor. Orice măsuri şi presiuni politice sau e­­conomice externe de natură să le­zeze exercitarea acestui drept re­prezintă o violare flagrantă a principiilor liberei determinări a popoarelor şi neintervenţiei, prin­cipii recunoscute de Carta Naţiu­nilor Unite, şi pot, în cazul cînd persirtă, să ameninţe pacea şi securitatea internaţională". Programul de acţiuni sugerează un larg evantai de soluţii pentru probleme urgente ale dezvoltării: sporirea exporturilor, industria­liza­­rea, credite mai avantajoase, transferul de tehnologie, măsuri în favoarea ţărilor cele mai puţin avansate şi fără litoral. Declaraţia de la Lima este ela­borată în vederea celei de-a treia sesiuni a Conferinţei Naţiunilor Unite pentru comerţ şi dezvoltare, ce va avea loc în aprilie — mai 1972, la Santiago de Chile. r Din presa străină Le Nouvel Observateur: „ŞOMAJ fără frontiere“ Muncitorii francezi vor cunoaş­te intr-un viitor apropiat zile grele. Primul semnal, cu efecte serioase, s-a făcut auzit deja in Lorena, unde 12.000 de angajaţi ai firmei „Wendel-Sidelor" urmează să fie concediaţi. In prezent, totalul şo­merilor depăşeşte cifra de 500.000, iar numărul intrărilor în piaţa forţei de muncă este din nou superior celui al ieşirilor. Cît despre creşterea productivităţii prevăzută, ea riscă să fie mai mare decît cea a producţiei indus­triale, ceea ce va duce la o scă­dere a numărului locurilor de muncă La toate acestea, se adaugă e­­fectele conjuncturii Europei occi­dentale. Totalul şomerilor a depă­şit de curînd cifrele de 900.000 in Marea Britanie şi de un milion în Italia In Germania federală, sin­dicatul metalurgiei anunţă că pî­­nă la sfîrşitul anului vor fi con­cediaţi sau obligaţi să lucreze 30 de ore pe săptămînă 500.000 de muncitori. Mişcarea in această di­recţie se accelerează în Belgia şi Olanda şi se pare că nimic nu poate evita această evoluţie. Lucrurile sînt, în această direc­ţie, destul de simple. Să luăm exemplul firmei vest-germane „Ba­yer". In 1967, acest gigant al chi­miei evitase recesiunea din Ger­mania federală sporindu-şi expor­turile cu 17 la sută. „Bayer" a fă­cut investiţii masive în acea vre­me, contractînd datorii importante. Din 1969, situaţia s-a deteriorat­ la cheltuielile importante ce au trebuit să fie suportate s-au adău­­gat reevaluarea cu 8 la sută a mărcii în 1969 şi reevaluarea cu 10 la sută a mărcii flotan­te. Intr-un an, rentabilitatea firmei a scăzut cu 29,4 la sută. Consecinţa: „Bayer" ezită să mai facă investiţii şi va proceda, după toate probabilităţile, la con­cedieri. Ea nu este un exemplu izolat: „BASF" se află în aceeaşi situaţie: „Volkswagen" a anulat de curînd o comandă de noi uti­laje în valoare de 500 milioane mărci, giganţii din industria oţelu­lui au anunţat o reducere cu 10 la sută a producţiei: 140 de uzine importante au hotărit să reducă durata zilei de muncă. Pronosticul economiştilor: şomajul se va inten­sifica în 1972 în Germania fede­rală. In Italia, experţii au calculat că programul economic al Adminis­traţiei S.U.A. va provoca desfiinţa­rea a 150.000 locuri de muncă. Italia are deja de făcut faţă rece­siunii, unei situaţii sociale agitate şi unui şomaj alarmant. In 1970, la 1.000 de persoane active, au fost pierdute 900 de zile de lucru (faţă de 425 în Marea Britanie, 85 în Franţa şi patru în R.F.G.). La Bursa din Milano, indicele valori­lor a scăzut cu 3,5 la sută în 18 luni. Actuala evoluţie arată că numărul şomerilor va continua să crească în Italia. Pătura oamenilor de afaceri nutreşte anumite te­meri. Ea nu mai face investiţii, ci îşi vinde uzinele sau îşi depozi­tează profiturile in Elveţia. Marea Britanie nu a fost nici ea scutită de agitaţia socială şi con­secinţele fenomenului de stagfla­ţie (stagnare plus inflaţie—N. R.). Se prevede practic un milion de şomeri pentru ianuarie 1972. Se vorbeşte şi de o reanimare a con­sumului. Dar nimic nu lasă să se întrevadă că echilibrul utilizării forţei de munca se va restabili de la sine. Industriaşii britanici sunt dispuşi, după cum notează „Sun­day Times", să înlocuiască pe cît po­sibil oamenii cu maşini. Ei consi­deră că în acest mod economia engleză îşi va îmbunătăţi produc­tivitatea. Aceasta înseamnă, însă, că actualul nivel al şomajului nu este de loc întâmplător şi că el va continua să se agraveze. Vizita delegaţiei M.A.N. în Japonia TOKIO 8. — Corespondentul A­­gerpres, Florea Tuiu, transmite: Delegaţia Marii Adunări Naţiona­le a Republicii Socialiste România, condusă de Aurel Vijoli, preşedin­te al Comisiei economico-financia­­re a M.A.N. şi preşedinte al Gru­pului parlamentar pentru relaţiile de prietenie dintre România şi Ja­ponia, a făcut luni o vizită la Die­tă, unde a fost primită de preşedin­tele Camerei Reprezentanţilor, Na­­ka Funada, şi de preşedintele Ca­merei Consilierilor, Kenzo Kono. Cu acest prilej, a avut loc o convorbire cordială în probleme ce privesc dezvoltarea relaţiilor dintre cele două ţări şi contribuţia pe care o pot aduce, în această direcţie, parlamentele. In aceeaşi zi, şeful delegaţiei, Aurel Vijoli, a avut o întrevedere cu ministrul nipon al finanţelor, Mikio Mizuta. In cursul întrevede­rii, desfăşurată într-o atmosferă prietenească, s-a făcut un schimb de păreri în probleme de interes reciproc. La cele două manifestări a fost prezent Iosif Gheorghiu, ambasa­dorul ţării noastre în Japonia. Deputaţii Ştefan Bîrlea şi Mi­­hai Drăgănescu au făcut o vizită la Agenţia pentru ştiinţă şi tehnologie, unde au avut o con­vorbire cu viceministrul administra­tiv, Kumiomi Umezawa, în proble­me ale dezvoltării colaborării şti­inţifice şi tehnologice dintre cele două ţări. Scriitorul Aurel Rău s-a întîlnit­ în Kamagura, oraş din apropierea capitalei, unde sunt păstrate im­portante vestigii ale istoriei, artei şi culturii nipone, cu Yasunari Ka­­wabata, laureat al premiuului No­bel pentru literatură. Scriitorul ja­ponez a manifestat interes faţă de creaţia artistică şi literară a Ro­mâniei. Comunicat iugoslavo — canadian OTTAWA 8 (Agerpres). — In comunicatul dat publicităţii la încheierea vizitei preşedintelui Josip Broz Tito în Canada, se a­­rată că vizita a marcat un pro­gres important în relaţiile iugosla­­vo-canadiene şi a contribuit la o mai bună înţelegere reciprocă, la promovarea cooperării dintre cele două ţări. Părţile şi-au reafirmat ataşamentul faţă de cauza păcii şi securităţii internaţionale şi de îmbunătăţirea relaţiilor dintre sta­te pe baza principiilor neameste­cului în treburile interne, renun­­ării la folosirea sau ameninţarea cu forţa, respectului reciproc şi soluţionării conflictelor prin mij­loace paşnice, în conformitate cu ţelurile şi principiile Cartei O.N.U. Totodată, s-a exprimat convingerea că relaţiile de pace dintre state se pot dezvolta numai în condiţiile respectării suveranităţii, a drep­tului fiecărui stat de a alege în mod liber sistemul său politic, so­cial şi economic, respectării poli­ticii de independenţă, a integrităţii teritoriale şi a inviolabilităţii fron­tierelor. Examinînd situaţia din Europa, părţile s-au declarat în favoarea unei conferinţe privind securitatea şi colaborarea, la care să parti­cipe toate statele europene, pre­cum şi Canada şi S.U.A. Părţile consideră că ar fi utile consultări multilaterale în această problemă între toate ţările interesate. In calitate de membre ale Co­mitetului de dezarmare, părţile s-au angajat să depună eforturi maxime în vederea realizării unui progres concret în cadrul eforturi­lor orientate către stăvilirea cur­sei înarmărilor. In timpul convor­birilor, părţile şi-au exprimat îngri­jorarea faţă de continuarea expe­rienţelor nucleare, subliniind ne­cesitatea interzicerii generale a experiențelor nucleare. PREZENŢE ROMÂNEŞTI ULAN BATOR 8 (Agerpres).­­ In urma tratativelor desfăşu­rate în spiritul prieteniei şi în­ţelegerii reciproce, la Ulan­ Ba­tor a fost semnat Protocolul privind schimbul de mărfuri şi plăţile între Republica Socialis­tă România şi Republica Popu­lară Mongolă pe anul 1972. Volumul schimburilor comer­ciale dintre cele două ţări va marca o creştere importantă in comparaţie cu anul 1971. Ro­mânia va exporta în R.P. Mon­golă produse chimice, mobilă, tricotaje, încălţăminte şi alte mărfuri de larg consum, iar Mongolia va livra ţării noastre piei, lină, confecţii din piele şi blană, alte mărfuri. Protocolul a fost semnat de Mircea Bădică, secretar general în Ministerul Comerţului Exte­rior, iar din partea mongolă, de D. Terensanjaa, adjunct al mi­nistrului comerţului exterior. La semnare au fost prezenţi Sandu Ioan, ambasadorul Ro­mâniei în R.P. Mongolă, E. O- d­r. ministrul comerţului exte­rior al R.P. Mongole, şi alte per­soane oficiale. BRAZZAVILLE 8 (Agerpres). — La 7 noiembrie, s-au termi­ nat la Brazzaville lucrările ce­lei de-a treia sesiuni a Co­misiei mixte româno-congoleze de cooperare economică şi teh­nică. Protocolul încheiat cu a­­cest prilej marchează o nouă e­­tapă în dezvoltarea relaţiilor e­­conomice româno-congoleze. Documentul a fost semnat, din partea română, de şeful dele­gaţiei noastre, Vasile Răuţă, adjunct al ministrului comerţu­lui exterior, iar din partea con­goleză — de coordonatorul ge­neral al serviciilor de planifi­care, Ambroise Noumazalay. Delegaţia economică a Re­publicii Socialiste România a părăsit Republica Populară Con­go în aceeaşi zi. La aeroport, delegaţia a fost condusă de secretarul de stat al afacerilor sociale. Elie Itsou­­hou. A fost prezent, de ase­menea, Gh. Gheorghiu, însăr­cinat a. i. al Republicii Socia­liste România. BELGRAD 8. — Corespon­dentul Agerpres, George lo­­nescu, transmite: Teatrul Mic din București a întreprins, zilele acestea, un turneu în Iugo­slavia, in cadrul căruia a pre­zentat, la Belgrad si Sarajevo, spectacolele „Baltagul", după romanul lui Mihail Sadoveanu, şi „Preţul", de Arthur Miller. Cronicile apărute în ziarul „Oslobodjenie", din Saraievo, au reliefat înalta ţinută artis­tică a celor două spectacole. Despre spectacolul „Baltagul", cronica din „Oslobodjenie" menţionează, printre altele, că „Radu Penciulescu a căutat, cu sensibilitate şi respect faţă de opera autentică, soluţiile sce­nice optime, care să poată re­liefa esenţa romanului lui Mi­hail Sadoveanu". Val de proteste împotriva noii experienţe nucleare a S.U.A. WASHINGTON 8 (Agerpres). — Efectuarea experienţei nucleare de pe Insula Amchitka a fost în­­tîmpinatâ cu vii proteste de opinia publică americană. In majoritatea oraşelor mari din Statele Unite — New York, Washington, San Fran­cisco, Denver şi altele au avut loc, duminică, puternice manifestaţii îndreptate atît împotriva cursei înarmărilor nucleare, a continuării experienţelor nucleare, cît şi a războiului din Vietnam. Organiza­ţiile pacifiste şi cele care au pre­ocupări legate de conservarea me­diului ecologic, grupuri de savanţi, senatori şi alte personalităţi ame­ricane şi-au reafirmat duminică opoziţia faţă de experienţele nu­cleare, care, prin stimularea cursei înarmărilor şi a pericolelor pe ca­re le implică, constituie o amenin­ţare gravă la adresa păcii şi viito­rului omenirii. Walter Hickel, fost ministru în actuala Administraţie, referindu-se la experienţa din Insula Amchitica, a declarat că „adevărata securita­te a lumii nu poate fi realizată de­cît prin înlăturarea factorilor care pot duce la declanşarea unui răz­boi nuclear". La rîndul său, sena­torul democrat Mike Graver a ce­rut preşedintelui Nixon să anunţe instituirea unui moratoriu asupra tuturor experienţelor nucleare. Ziarul „New York Times" apre­ciază, intr-un editorial, că „deto­narea în subteran a bombei cu hidrogen a fost efectuată în ciuda primejdiei grave, nu numai la a­­dresa mediului înconjurător uman, ci într-un sens mult mai larg, ca dat constituind un nou impuls cursei înarmărilor nucleare". ★ OTTAWA 8 (Agerpres). — Detonarea dispozitivului nuclear „Cannikin“ în Insula Amchitka a declanșat în Canada puternice manifestaţii de protest. Agenţia France Presse informează că de­monstraţii de amploare s-au înre­gistrat în faţa misiunilor diploma­tice şi consulare ale Statelor Unite de la Ottawa, Montreal şi St. John din New­foundland, TOKIO 8 (Agerpres). — Numeroase adunări şi demon­straţii de protest împotriva expe­rienţei nucleare efectuate de S.U.A. pe Insula Amchitka s-au desfăşurat, duminică, pe întreg te­ritoriul Japoniei , transmite a­­genţia Kyodo. După protestul ofi­cial al guvernului japonez, la To­kio s-a anunţat că majoritatea or­ganizaţiilor pacifiste de masă, in­clusiv Consiliul japonez împotriva bombelor atomice şi cu hidrogen — Gensuikyo, au adresat tele­grame şi moţiuni Administraţiei de la Washington şi Ambasadei S.U.A. în Japonia, iar partidele politice de opoziţie au acuzat Statele Unite de ignorarea cere­rilor opiniei publice. Oraşele Hiroşima şi Nagasaki au fost scena unor impresionante manifestaţii de protest şi marşuri ale tăcerii în faţa monumentelor ridicate în memoria victimelor din august 1945. LUPTELE din Vietnamul de sud SAIGON 8 (Agerpres). — In cursul ultimelor 48 de ore, forţele patriotice din Vietnamul de sud au întreprins numeroase ac­ţiuni armate împotriva trupelor re­gimului de la Saigon. A doua divi­zie de infanterie saigoneză dislo­cată în provincia Guang Ngai a înregistrat, în timpul luptelor de sîmbătă cu forţele patriotice, în­semnate pierderi umane şi în ma­teriale de război. Violente ciocniri s-au produs, de asemenea, în pro­vincia Binh Dinh şi Delta Me­­kongului, unde unităţile diviziei a noua de infanterie saigoneză au trebuit să se retragă. Pierderi au suferit şi trupele regimului Thieu staţionate în provincia Vinh Binh, cursul inferior al Mekongului, un­de a fost nevoie de intervenţia aviaţiei, artileriei şi unei formaţii de elicoptere pentru a le degaja din încercuire. Duminică, la apro­ximativ patru kilometri nord-vest de vechea capitală imperială Hue, a avut loc o puternică şi lungă luptă între forţele Frontului Naţio­nal de Eliberare şi un detaşament al primei divizii de infanterie sai­goneză, sprijinit de artilerie şi aviaţie. FAPTUL DIVERS PE GLOB RINUL ŞI-A REDUS DEBITUL Nivelul apelor Rinului, care este artera fluvială principală a R.F. a Germaniei, a scăzut la cota de 1,60 m. Experţii hidro­logi manifestă o mare îngrijo­rare în legătură cu reducerea generală a debitului apelor fluviului. Ca argument se citea­ză faptul că în ultimii ani cota Rinului a fost de numai cca. 4,5 metri, ceea ce obliga na­vele să circule cu încărcături mult mai mici. Reducerea debi­tului de apă creează, de ase­menea, greutăţi în aproviziona­rea localităţilor cu apă pota­bilă. BULE DE AER DE ACUM 30.000 DE ANI Cercetătorii sovietici din An­tarctica au găsit mostre de aer, care făcea parte din atmosfera Pămîntului în urmă cu cca. 30.000 de ani. Este vorba de descoperirea unor bule de aer în straturile de gheaţă, datînd de la formarea calotei îngheţate a continentului sudic. Pentru a ajunge la cavernele respective și a se capta aerul din ele a fost necesară forarea unor son­de cu adîncimi de cca. 500 de metri. 200 MP TABLA DE AUR.. Pentru restaurarea cupolelor mînăstirii Novospasskii din Mos­cova, a doua ca mărime din monumentele vechii arhitecturi din capitala sovietică, au fost utilizaţi 200 metri pătraţi de ta­blă din aur. In prezent, mînă­­stirea a recăpătat înfăţişarea de acum cîteva secole. In timpul lucrărilor de restaurare, aici au fost descoperite fresce datînd din secolul 17 şi înfăţişînd pe Platon, Plutarh şi Ptolemeu. RAVAGIILE CICLONULUI CE A BINTUIT INDIA Intr-o conferinţă ţinută la Ca­mera de Comerţ din Calcutta, ministrul indian al informaţiilor a făcut cunoscut că inundaţiile şi ciclonul care s-au abătut săp­­tămina trecută asupra statului Orissa au provocat moartea a 25.000 de persoane. Intre a­­cestea se includ şi aproximativ 200 de pescari ce ieşiseră in larg din portul Puri şi care n-au revenit incă în port. Ministrul indian a menţionat, totodată, că pagubele suferite de recolte, comunicaţii, căile rutiere şi a­­şezările omeneşti sunt deosebit de ridicate. SURI SPORTIVE Divizia C la fotbal Chimica Tîrnăveni — Unirea Dej 4-1 (1-0)­ In ciuda celor patru goluri în­scrise, formaţia locală nu a dat satisfacţie, mai ales în prima ju­mătate a partidei. S-au irosit foar­te multe minai si faze din care s-ar fi putut înscrie. Consemnăm in această parte a jocului trei mari ocazii ratate copilărește. In min. 4 Vasiliu, min. 10 Solomon, min. 12 Schiopu. In sfîrșit în min. 43 autogol. Covaci, fundaşul cen­tral al Unirii Dej trimite o minge acasă si înscrie în proprie poartă. La reluare primele 10—15 minu­te chimistii nu aduc nimic nou in tactica de joc. Aceleaşi pase gre­şite, joc aglomerat pe centru, ra­tări si în plus nervozitate la unii jucători. Situaţia se schimbă abia din min. 60. In ultimele 30 de mi­nute chimistii au arătat că pot mai mult. In aceste minute se şi înscriu cele trei goluri: Sardi în min. 70 si 89 şi Beniovschi în min. 80. Pentru oaspeţi Covaci a redus din handicap în min. 86. Bun arbitrajul lui Kristóf Henrik din oraşul Victoria. A. GANEA C.F.R. Sighişoara — Vitrometan Mediaş 1-0 (0-0) Pe un timp primăvăratic cele două protagoniste au oferit puţi­nului public un spectacol fotbalis­tic nu prea atractiv. Spunem a­­ceasta deoarece atît feroviarii cît şi oaspeţii s-au complăcut într-un joc în care au lipsit concepţiile tactice, clarviziunea acţiunilor o­­fensive, neglijînd total latura spectaculară. Prin jocul lor vlăguit şi neinspirat gazdele erau gata­­gata să cedeze în final un punct oaspeţilor. Cu toate că feroviarii au învins la limită, victoria lor es­te absolut meritată pentru că au avut un plus de voinţă, iar jucă­torii s-au dăruit mai mult pentru obţinerea celor două puncte. Par­In cadrul etapei a XI-a (ante­­penultima) a turului campionatului diviziei „C" la fotbal, duminică s-au înregistrat următoarele rezul­tate: Seria a IX-a: C.F.R. Sighişoara — Vitrometan Mediaş 1—0. Seria a XI-a: Viitorul Tg.-Mureş — Someşul Beclean 15—0; Chi­mica Tîrnăveni — Unirea Dej 4—1; Progresul Năsăud — C.I.L. Gherla 1—1; Industria Sirmei Cîmpia Turzii — Arieşul Turda 0—0; Der­­mata Cluj — Metalul Aiud 2—0; Minerul Rodna — Arieşul Cîmpia Turzii 0—0; Soda Ocna Mureş — Tehnofrig Cluj 0—1. Seria a XII-a: Torpedo Zărneşti — Politehnica Braşov 0—0. Uni­tida a avut două aspecte distinc­te. In prima parte jocul este echi­librat însă cei care domină mai mult sunt feroviarii care de altfel au beneficiat şi de cîteva ocazii clare de gol ratate însă de Pos­­toiu, Varna și Bîrsan. In mîn. 34 Birsan, scăpat singur cu portarul, ratează cea mai mare ocazie. In a doua parte jocul are un singur sens, feroviarii dominînd cu auto­­ritate. Minutul 84 aduce singurul gol al partidei. Varga execută în­cet o lovitură de pedeapsă, iar Ferezan reia cu capul în plasă. Pină la sfîrşit mai sînt cîteva scli­pirî de atacuri care râmîn fără rezultat. 1. TURCU­ rea Cristur — Viitorul Gheorghieni 2—2; A.S. Miercurea Ciuc — Tractorul Braşov 1—2; Forestierul Tg.-Secuiesc — Colorom Codlea 1—0; Carpaţi Braşov — Minerul Bălan 6—40; Metrom Braşov — Textila Odorhei 2—1; Carpaţi Co­­vasna — Oltul Sf.­Gheorghe 0—0. In seria a XI-a Chimica Tîrnă­veni a trecut din nou în fruntea clasamentului, la egalitate de puncte (15) cu Arieşul Turda, In­dustria Sirmei Cîmpia Turzii, C.I.L. Gherla, dar cu un golaveraj su­perior, Viitorul­ Tg.-Mureș, in urma scorului astronomic realizat dumi­nică, a trecut de pe locul 10 pe locul 6 în clasament. * * * Baschet Mureşul — Voinţa Bucureşti 87-78 (49-40) După o absenţă de un an, du­minică a debutat în faţa specta­torilor tîrgumureşeni noua echipă divizionară masculină Mureşul (fos­tă Comerţul). Astfel oraşul nostru a intrat în drepturile sale, avînd din nou o formaţie în primul eşa­lon al ţării. Chiar de la început trebuie să spunem că debutul a fost de bun augur, întregul me­canism funcţionind perfect. Specia­liştii care au urmărit evoluţia bas­­chetbaliştilor tîrgumureşeni au nu­mai cuvinte de laudă. De mulţi ani Tg.-Mureşul nu a avut jucători atît de bine înzestraţi pentru a se întrece cu „giganţii" echipelor frun­taşe. Tinerii crescuţi de prof. E. Torday şi-au însuşit bagajul nece­sar de procedee tehnice moderne, ei aruncă bine la coş din săritură, au precizie de la semi-distanţă, fac schimburi eficace, aplică bine apă­rarea om la om, urmăresc toate mingile ricoşate din panou şi în­cearcă lansarea contra-atacului in majoritatea cazurilor. Această „trupă" de perspectivă trebuie să se bucure de tot spri­jinul forurilor competente, pentru a avea toate condiţiile de pregă­tire şi de concurs. Şi suntem­ con­vinşi că la clubul Mureşul se vor face eforturi înzecite în această privinţă. Jocul cu „Voinţa" din Capitală a avut o desfăşurare rapidă, inte­resantă pe tot parcursul ei. A surprins în mod plăcut jocul matur al lui Ştefan Nagy, Gheor­­ghe Mogos şi ceilalţi, care cu toa­te că pină acum jucau în postul de pivoţi, acum acţionează bine ca extreme. Duminică băieţii vor evolua în Capitală în compania echipei I.E.E.S. Le dorim succes. VASILE KADAR Cinema MARŢI, 9 NOIEMBRIE TG.-MUREŞ — Arta: Cromwell (ambele serii — la orele 11, 15, 18 şi 21). Select: îndrăgostiţii. Progresul: O floare şi doi gră­dinari (ambele serii). Tineretu­lui: Operaţiunea „Belgrad“. Uni­rea: Căldura. Flacăra: Mă iu­beşte, nu mă iubeşte. SIGHI­ŞOARA — Lumina: Hello, Dolly (ambele serii). Tîrnava: Tutunul (ambele serii). LUDUŞ — Fla­căra: Medicul de la asigurări. SÂRMAŞU — Popular: Aten­ţiune, părinţi! REGHIN — Pa­tria: O părere deosebită. Victo­ria: Gaudeamus igitur. TIRNA­­VENI — Melodia: Brigada Di­verse in alertă. SOVATA — Doi­na: Republica fetelor. SINGEOR­­GIU DE PĂDURE — Popular: Trandafiri roşii pentru Angelica. FlNTlNELE — Patria: Aurul. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul: Departe de lumea dez­lănţuită. Teatru TEATRUL DE STAT, secţia ro­mână (la Sighişoara, ora 19): Un­chiul Vanea. INSTITUTUL DE TEATRU (sala Studio, ora 20). Slugă la doi stăpini. Televiziune 17,25 — Handbal masculin. Re­priza a II-a a meciului R.F.G. — Franţa (Trofeul Carpaţi). Trans­misiune directă de la Galaţi; 18,00 — Emisiune literară; 18,25 — Interpreţi de muzică popula­ră; 18,40 — Steaua polară. Cabi­net de orientare şcolară şi pro­fesională. Absolvenţii şi produc­ţia: 19,20 — 1.001 de seri: 19,30 — Telejurnalul de seară: 20,00 — Handbal masculin. Repriza a II-a a meciului România — Nor­vegia (Trofeul Carpaţi). Transmi­siune directă de la Galaţi: 20,30 Cincinalul în acţiune: 10 mi­lioane tone de oţel. 20,45 — Seară de teatru: „Fără final" de N. Damaschin. în distribuţie: Victor Rebengiuc, Ioana Mano­­lescu, Dina Cocea, Emil Hossu, Fory Etterle, Elena Albu­; 22,05 — Intre orgă şi... saxofon. Mu­zică uşoară cu Gerhard Römmer şi formaţia sa; 22,25 — Oameni şi fapte; 22:40 — Telejurnalul de noapte. Iedoco « administraţia: Tg.Mu,as. Plata Eroila, Sciatic, ar. 3. Tata,.anat 1,68a. Abonamaai.la « foc aticii, apsic. lac,an, p.siali „ di,„toni d •iparul, întreprinderea Poligrafică Tg.-Mureş. Comanda nr. 775 d­in întreprinderi şi instituţii 00 372

Next