Steaua Roşie, noiembrie 1971 (Anul 22, nr. 261-285)
1971-11-25 / nr. 281
PAGINA 2 STEAUA ROȘIE ŞCOALA - ŞCOALA RELAŢIA PROFESOR - In complexa acţiune de Instruire şi educare ce se desfăşoară in învăţămîntul de toate gradele, bibliotecii ii revine un rol deosebit de important. De altfel, acest lucru este stipulat şi în ,,Regulamentul pentru organizarea şi funcţionarea şcolilor de cultură generală" în care se subliniază textual că: ,,Biblioteca şcolară constituie pentru elevi un mijloc important de însuşire a cunoştinţelor noi şi de aprofundare a celor obţinute la cursuri. Ea contribuie la educaţia comunistă a elevilor şi îi deprinde să iubească şi să respecte cartea". Iată de ce, una dintre cele mai dificile — dar frumoase — sarcini ce se ridică în faţa profesorului de limba şi literatura română e aceea de a şti cu adevărat să-i determine pe elevi ,,să iubească" şi „să respecte" cartea. Acesta trebuie să-şi concentreze atenţia în direcţia imprimării unei metode eficace de a citi o carte, incit aceasta să constituie pentru elevi un mijloc eficient de reflectare a existenţei sociale, să-i ofere înţelegerea frumosului, să se bucure sau să se întristeze împreună cu autorul şi eroii cărţii, iar prin zugrăvirea oamenilor cu înalte calităţi morale — să-i cultive concepţia materialist-dialectică despre lume. Este important, de asemenea, ca elevul să ştie ce, cit şi cum să citească. Ce anume să citească indică programele şcolare, cit să citească, trebuie să stabilească profesorul. Referitor la cum să citească, elevilor trebuie să li searate că lectura individuală trebuie efectuată după rezolvarea temelor pentru acasă şi că aceasta nu trebuie să depăşească o oră. In acelaşi timp, elevul trebuie să evite lectura în asalt sau intr-un ritm accelerat. Citind grăbit, el nu va putea „trăi’’ viaţa personajelor şi nici nu se va putea substitui eroilor — elemente esenţiale pentru înţelegerea mesajului operei. Aceste sarcini, ca, de altfel, şi cele care ţin de lectura presei — pot fi duse la îndeplinire în condiţiile în care există o colaborare între profesor şi bibliotecar. Profesorul de literatură trebuie să recomande elevilor — la sfîrşitul fiecărui an şcolar — lectura obligatorie pentru perioada vacanţei de vară. în acelaşi timp, profesorul va trebui să-i recomande şi bibliotecarului lista cu operele necesare pentru fiecare clasă , pentru ca acesta să procedeze la continua reîmprospătare a fondului de cărţi, a cataloagelor şi a bibliografiei, incit începutul anului şcolar să găsească biblioteca în măsură să ofere suficiente exemplare pentru fiecare operă recomandată de programă. Pe parcursul anului şcolar bibliotecarul şi profesorul trebuie să verifice periodic fişele personale ale cititorilor. în plus, popularizarea cărţilor noi, a ziarelor şi revistelor pentru copii şi tineret, trebuie să se realizeze şi printr-o serie de alte acţiuni: seri literare, expoziţii de cărţi, ziare, reviste, concursuri literare, excursii tematice etc. Prin aceste modalităţi, elevii vor fi cunoscuţi mai bine, le vor fi cunoscute mai bine preferinţele şi idealurile, uşurîndu-ne munca noastră, a educatorilor, în formarea omului nou al societăţii noastre socialiste. prof. TRAIAN MÂRZEA, Sighişoara BIBLIOTECAR - ELEV în atenţia profesorilor de limbi moderne Continuînd seria expunerilor menite să contribuie la perfecţionarea cadrelor didactice din învăţămîntul de cultură generală, duminică, 28 noiembrie 1971, ora 10, în sala festivă a Liceului „Al. Papiu Ilarian", Casa judeţeană a corpului didactic va organiza două interesante expuneri. Astfel, conf. univ. dr. Bán Elek, de la Universitatea „Babeş—Bolyai" din Cluj, va vorbi despre:" Utilizarea foneticii şi fonologiei în predarea limbii vorbite, iar lectorul universitar Simion Morărescu, de la Institutul central pentru perfecţionarea cadrelor didactice (Bucureşti), va expune tema: Aplicarea metodelor structurale în predarea limbilor străine. Din activitatea culturala a pionierilor După cîte sîntem informaţi de corespondentul nostru Aurel Şeulean din comuna Cucerdea, la Şcoala generală din localitate se desfăşoară o intensă activitate culturală cu pionierii. Nivelul artistic ridicat al acţiunilor ce se organizează denotă o preocupare susţinută din partea majorităţii cadrelor didactice canalizată în acest sens. Aşa, de pildă, sub conducerea neobosită a profesorului Gheorghe Muscalu, comandantul unităţii, a fost iniţiată o amplă întrecere cu participarea tuturor detaşamentelor. Numerosul public prezent la căminul cultural a apreciat calitatea artistică etalată de tinerii interpreţi. Au fost prezentate programe bogate şi diferenţiate de la clasă la clasă din care spicuim: Obiceiuri de şezătoare, Obiceiuri de nuntă ca la Cucerdea, Fetele de la Căpîlna. Detaşamentul clasei a lll-a a prezentat într-o frumoasă interpretare o suită de dansuri bătrineşti „Ca pe Mureş pe la noi" şi frumosul „Căluşer" transilvănean. De menţionat că aceşti tineri mesageri ai fcintecului şi jocului popular s-au deplasat in marheroase localităţi apropiate: Cipău, Giuluş, Bobohalma, Şeulia etc. Felicitări, deci, atît tinerilor interpreţi, cît şi cadrelor didactice care-i îndrumă cu pasiune şi pricepere. Formaţia de panson Bătrineşti formată din pionierii clasei a lll-a de la Şcoala generală Cucerdea. Cooperativa „METALUL“ din Tîrgu-Mureş produce și livrează « K. cu privire Mohamed Consiliului ». Somaliei, mei convorbirilor v rii sovietici, a ^ÎNTREPRINDERILE DE STAT Șl COOPERATISTE, PE BAZA tarea colaborării NDx merciale dintre Cb STRADA BARTÓK BELA NR. 1 CONTAINERE © LONDRA. — s-au deschis „Zilele , nicii bulgare". Cu oa ficialităţi din Bulgăria Britanie au subliniat ca manifestare va contribui larea colaborării economicele două ţări. © LIMA. „Poziţia noarl Wé¥ anli-imperialistă, ne pronunţ potriva oricăror forme de Soenţă", a declarat preser • ||i§§gj§fj iillillllp lillillILII sil iiiliii!! — fkfciiijjf! Convorbiri iugoslav© — iraniene BELGRAD 23 (Agerpres). __ La Belgrad au avut loc, luni seara, convorbiri oficiale între preşedintele Consiliului Executiv Federal, Gemal Biedici, şi primul ministru al Iranului, Amir Abbas Hoveîda, care se află într-o vizită în Iugoslavia. In cursul schimbului de păreri, informează agenţia Tanjng, cei doi premieri s-au pronunţat pentru rezolvarea paşnică a tuturor conflictelor internaţionale. Convorbirile au relevat rezultatele pozitive ale dezvoltării relaţiilor economice dintre cele două ţări, îndeosebi in domeniul minelor și cercetărilor geologice, agriculturii, silviculturii, industriei textile și industriei petrolului. S-a sugerat înființarea unei Camere economice mixte iugoslavoiraniene. Mica publicitate SCHIMB 2 camere cartierul Ady Endre, doresc locuinţă particulară. Informaţii: str. Gheorghe Doja 38, bloc 12 M, apt. 6. UMBRELA uitată în cabina telefonică urbană, o găsiţi la ghişeul de încasare a taxelor telefonice. ION APOSTOL POPESCU FLAUT pentru o frumoasă (Ed. Cartea românească, 1971) Cu o activitate poetică răspindită în presa interbelică (Lumea, Revista fundaţiilor, Gîndirea, Ţara Birsei, Gînd şi slavă oltenească etc.), în presa literară actuală (Tribuna, Steaua, Ramuri etc.), şi cu un debut editorial tot amînat („Iubiri", 1968), Ion Apostol Popescu pare să se fi dedicat în primul rind cercetării de istorie literară, folcloristică şi artă populară, domenii care i-au adus notorietate în lumea specialiştilor români şi străini, şi să fi păstrat multă vreme sub lacăt spaţiile poeziei, care se realizează şi dintr-o simplă discuţie cu omul; în ultima vreme el se propune discuţiei cu un volum de poeme închinate iubirii şi toamnei, văzute ca două coordonate exemplare ale existenţei umane. In primul ciclu al volumului („Poeme regăsite”, 1939—1945) materializarea metaforică se face cu elemente ale florei şi faunei, la aceasta din urmă fiind dominant zborul ca posibilitate de ridicare în ideal. Amintirile „trec ca nişte păsări mari şi migratoare”, toamnele sunt chemate de cocori, seara este şi ea o pasăre, căldura iubitei foşnea „ca nişte paturi mereu adormitoare" etc. Fiecare poem musteşte de dragoste, văzută în luminozităţile ei pure, cu o singură nostalgie: aceea a curgerii iremediabile a vremii. Doar amintirea timpurilor de plenară tinereţe mai răsună, fapt ce dă parcă puteri reconfortante eroului liric: „în vorba noastră vom purta şi azi / Frumosul chip al evului virgin, / îşi suie clipa severei în brazi / Şi luna mai e-al cîntecului vin". (Methexis sau invitaţie la un ev al frumuseţii). De aici pornind, autorul închină adevărate imnuri mireselor („Frumoasele mirese pe care le priveam / ascuns după cotlonul de miazăzi al lunii / le chem şi-acum să evite / asemeni unor pure coroane de păduri"), apoi toamnelor plenare, iubitei şi chiar prietenilor domniţei Himera. Uneori, o uşoară epicizare complică stările interioare, dezechilibrînd balanţa şi dind prilej dramatismului să se accentueze gradat. Intr-un „îndemn în cinstirea mamei tale", unde accentele autobiografice sînt distilate la maximum, vraja poveştii răspîndeşte arome învăluitoare, intonînd acorduri de violance, semn al unei puternice zguduiri interioare: „Eu n-o cunosc pe mama, dar mulţi îmi spun c-a fost / un cintec viu şi-un vad de bunătate / Şi gestul mnimii sale cu nesfîrşitu-i rost / A spice mirosea, a pomi şi-a flori de seară". Al doilea ciclu al volumului („Poeme de mai tîrziu") adaugă elementul de sorginte folclorică, prin elogiu adus cioplitorului de porţi ţărăneşti „cu foşnet de braţe de mireasă", ochilor din pînzele lui Ţuculescu, acei ochi „cu viitori de rit" şi „puri ca dimineaţa". Accentul cade şi aici pe toamnele interioare, intr-un permanent dialog al eroului liric cu iubita, cu iubirea însăşi, cu prietenii, cu lumea. Iubita este invitată la ocolirea contururilor iernii deoarece „sub bolţile acestor poeme tinereşti / cu mozaic de soare şi de argint lunar / stă frumuseţea ta, fără să ştii / la adăpost de noapte, / de-a iernii imprecisă viscolire". In altă parte eroul trage o acoladă „între toamna din mine şi de-afară", adăugind anotimpului, ca şi Ţuculescu, ceva din sunetul propriu. Şi prietenii se întorc spre suflet „să-şi afle / frumoasele lor toamne cu părul colorat / uitate-n felinarul tăcerilor din ei /cînd păsări îşi semnau pe ceru-ngîndurat / străvechile lor semne cu-alegorii de seară. / Şi toamnele cu toţii atunci şi le-au crezut / c-ar fi nişte domniţe de-o seamă cu grading / din satul lor cu doine din trecut" (Altă autumnală). Fără să epateze prin ceva, într-o seducătoare îngemănare de ritmuri, cu bogate variaţiuni pe o tematică restrinsă, cartea de poeme a lui Ion Apostol Popescu este un vibrant imn închinat iubirii şi toamnei, întrupînd în imagine purităţile conţinute în ele, în limpezimi ce duc cu gîndul la cele clasice. Cuvintele, lucrate, modelate, „făurite", se întorc să-şi îndeplinească menirea de a materializa nişte stări interioare. De aici şi poemul închinat lor, artă poetică ce ar putea să postfaţeze întregul volum: „Le-am gîndit aseară-n alb duminical / Şi le-am dat mereu mireasmă cîmpenească / Le-am cioplit în vise ridicat pe-un mal, / Ca-n a lunii poală-atunci să se-mplinească. / Le-am cioplit pe lespezi tinere cîntînd / Aducîndu-mi dalta nişte sturzi din vis; / S-a mirat Luceafăru-ntr-un rind / Şi-ntr-un fluiergalben s-a închis / Şi rămas prin ritmul lor de catifea, / Toamna-am să te chem mereu din rime; / Peste tine-o creşte aşteptarea mea / Cu iubirea grea de limpezime". SERAFIM DUICU om APostol ?0Ptsoj ”■^1 Haut pentru o frumoasa '• o Jâ : R CENACLU Creaţiile poetice citite de Alexandru Roşea şi Mihai Cernea au constituit obiectul discuţiilor purtate de Serafim Duicu, Dan Culcer, Duca Mircea, Zeno Ghiţulescu, Ion Maşca şi Romeo Morari în şedinţa din 23 noiembrie a cenaclului „Liviu Rebreanu". Textele citite de Alexandru Roşea dovedesc o apreciabilă dorinţă de comunicare, dar simpla înşiruire de idei, oricît de mobile, sau strădania spre o versificaţie îngrijită sînt insuficiente pentru adevârata poezie. S-a recomandat necesitatea unor lecturi mai atente din poezia clasică şi contemporană. Poeziile propuse de tînărul Mihai Cernea, aflat la o primă şi binemeritată confruntare cu cenaclul, dau îndreptăţite speranţe în evoluţia talentului său intr-un plan artistic superior. Simţul dezvoltat al ritmului conferă versurilor fluenţă şi muzicalitate. Desele formulări conceptuale sau neologistice, inaderente fluxului liric, cenzurează insă, intensitatea comunicării emotive. Trimiterile vag mitologice și folosirea unor simboluri nereceptate dintr-un unghi propriu se fac în detrimentul definirii unui univers poetic specific. In ziua de 30 noiembrie, cenaclul „Liviu Rebreanu" organizează o şedinţă comună cu cenaclul literar din Mediaş. Vor citi din creaţiile lor oaspeţii medieşeni, iar din cenaclul nostru va citi poezie Andrei Freamăt. Aşteptăm prezenţa în cenaclu a tinerilor care au primit recomandarea revistei „Vatra". prof. ION MASCA Ce trebuie să ştie abonaţii de gaze naturale — Să n nu aprindă focul dacă sobele sau racordurile la coş prezintă defecte — La plecarea de acasă să stingă focul — Să nu doarmă cu focul aprins — Să nu micşoreze tirajul coşurilor — Copiii să nu fie lăsaţi să manevreze instalaţiile de consum gaze naturale. In cazul semnalării unor defecţiuni sau a mirosului caracteristic de gaze naturale ABONAŢII au obligaţia: — să stingă toate focurile — să aeriseasca încăperile — să nu permită apropierea cu flacără liberă şi să nu se folosească aparate electrice de orice fel. — să nu doarmă în asemenea încăperi — să anunţe de urgenţă întreprinderea distribuitoare de gaze pentru remedierea defecţiunii după cum urmează: — întreprinderea comunală Tg.Mureş, str. Fabricilor nr. 1, telefon: 1500; —■ Intr. de gosp. com. şi loc. Sighişoara, str. 6 Martie nr. 5—6, telefon: 1090; — Intr. de gosp. corn. și loc. Tîrnăveni, str. Bălcescu nr. 22, telefon: 707; — Intr. de gosp. corn. și loc. Luduș, str. Republicii nr. 53, telefon: 358. DIRECŢIUNEA DE GOSPODĂRIE COMUNALĂ Șl LOCATIVA Pentru a se preîntîmpina unele avarii cu consecinţe grave care pot apare la exploatarea instalaţiilor de gaze naturale în perioada de iarnă datorită variaţiilor de temperatură. ABONAŢII sunt rugaţi să respecte următoarele: — Aprinderea focului să se facă după o prealabilă aerisire a încăperii Combinatul de exploatare industrializare a SIBIU lemnului Ie si i « PENTRU NOUA FABRICĂ DE MOBILĂ DIN MEDIAŞ — TRACTORIŞTI — MECANICI LOCOMOTIVA DIESEL vor tele — TÎMPLARI — LĂCĂTUŞI ELECTRICIENI , TEHNICIENI prod, finite — FOCHIŞTI K — ELECTROCARIŞTI şi CT mân cu p«,1 stat şi ecolorul căroraANGAJEAZĂ, DE ASEMENEA, me de iy" . . cursu I cnincitori necalificați, absolvenți a 7 sau 8 clase, cu milimâno-chîr satisfăcut, în vederea calificării la locul de munca, m me-Comun rale de: Iuţi ca(e ' _ TIMPLAR — SCULPTOR IN LEMN — INTARSIER — ralâFfrâţi - ELECTROCARIST _ ELECTROSTIVUITOR -celor douormaţii suplimentare la C.E.I.L. Sibiu, biroul personal şi învăţănt, str. Riului nr. 23, telefon 200-60 sau la_ Fabrica de mobilă Redacţia şi administraţia: Tg.-Mureş, Piaţa Eroilor Sovietici nr. 1a Mediaş, str. Cojocarilor nr. 5, telefon 19-29. Spectacol folcloric In organizarea Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste, vineri, 26 noiembrie, la ora 19:30, pe scena Palatului culturii din Tîrgu-Mureş va avea loc o reprezentaţie folclorică. Spectacolul va fi oferit de grupul folcloric France Marok al Universităţii din Ljubljana (R.S.F.I.), aflat în turneu în țara noastră. Cinema JOI, 25 NOIEMBRIE TG.-MUREŞ — Arta: Ritmuri spaniole. Select: Femeia îndărătnică. Progresul: Fraţii. Tineretului: Aricii se nasc fără ţepi. Flacăra: împuşcături pe portativ. SIGHIŞOARA — Lumina: Aşteptarea. LUDUŞ — Flacăra: O floare şi doi grădinari. Ier. NUT — Lumina: Trandafiri roșii pentru Angelica. SARMAȘU — Popular: Adio, Granada! REGHIN — Patria: Eliberarea (ambele serii). Victoria: Sub semnul lui Monte Cristo. TÎRNAVENI — Melodia: Eliberarea (ambele serii). SOVATA — Doina: Răzbunarea Sfîntului. SÎNGEORGIU DE PĂDURE — Popular: Căldura. FÎNTÎNELE _ Patria: „Z“. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul. Intîlnire la vechea moschee. Teatru Televiziune 17,30 — Emisiune în limba maghiară; 18,30 — La volan. Emisiune pentru conducătorii auto; 18,50 — Timp si anotimp in agricultură; 19,10 — Pentru sănătatea dv. „Ce, cum, cît și cînd mîncăm?“; 19,20 — 1.001 de seri; 19,30 — Telejurnalul de seară; 20,00 — Cincinalul în acţiune. Judeţul Buzău; 20,10 — „Eroul de la sfera 79“ — reportaj; 20,25 — Avanpremieră; 20,30 — Pagini de umor. Mari comici ai ecranului. Pelicule celebre cu: Charlie Chaplin, Fatty Arbuckle, Buster Keaton, D. Pollard, S. Howard; 21,30 — Interpretul săptămînii: Benone Sinulescu; 21,45 — Cadran internaţional; 22,30 — Luminile rampei. Arii din opere şi operete cu Elisabeta Carţiş, Nicolae Florei, Ion Budoiu, Vasile Pop; 22,50 — Telejurnalul de noapte. TEATRUL DE română, ora 20: INSTITUTUL (sala Studio, ora doi stăpîni. TEATRUL DE română, ora 11: Plum-Plum, ora STAT, secţia Unchiul Vanea, de teatru 20: Slugă la PĂPUŞI, secţia Aventurile lui 16: Joaca. Pronoexpres Rezultatele tragerii din 24 noiembrie 1971: Extragerea I: 6, 1, 39, 21, 25, 15 Fond de premii: 1.070.982 lei. Extragerea a II-a: 26, 4, 13, 20, 32 Fond de premii: 451.739 Iei. MINIER BALAN CU SEDIUL IN ORASUL BALAN, JUDETUL HARGHITA, STATIA C.F.R. IZVORUL OLT. angajeaza muncitori pentru subteran în meseria de miner Se asigură cea mai înaltă reţea de salarizare din industria minieră încadrările tarifare fiind, începind cu luna a doua de la angajare, între 1.708—2.907 lei pe lună, în funcţie de calificare şi stagiu în meserie. La încadrările tarifare se adaugă următoarele sporuri: — de la 0—16 la sută pentru realizarea planului peste 100,5 la sută. — 9 la sută la încadrarea tarifară pentru cei ce locuiesc în cămin. — 15 la sută pentru munca de noapte. — *—6 la sută pentru conducerea formaţiilor de lucru. Jklft & — Echipament de protecţie. — Cazare gratuită in blocuri de nefamilişti (cămine), cu instalaţii modeme si încălzire centrală — Servirea mesei la cantină, trei mese 1250 lei. — Posibilităţi de calificare. Cei interesaţi si cu vîrsta intre 18 45 ani, vor prezenta la angajare buletinul de identitate, actul privind situaţia militară şi carnetul de muncă.