Steaua Roşie, noiembrie 1971 (Anul 22, nr. 261-285)

1971-11-25 / nr. 281

PAGINA 2 STEAUA ROȘIE ŞCOALA - ŞCOALA RELAŢIA PROFESOR - In complexa acţiune de Instruire şi educare ce se desfăşoară in învăţămîntul de toate gradele, bi­bliotecii ii revine un rol deosebit de important. De altfel, acest lu­cru este stipulat şi în ,,Regula­mentul pentru organizarea şi func­ţionarea şcolilor de cultură gene­rală" în care se subliniază textual că: ,,Biblioteca şcolară constituie pentru elevi un mijloc important de însuşire a cunoştinţelor noi şi de aprofundare a celor obţinute la cursuri. Ea contribuie la educaţia comunistă a elevilor şi îi deprinde să iubească şi să respecte cartea". Iată de ce, una dintre cele mai dificile — dar frumoase — sarcini ce se ridică în faţa profesorului de limba şi literatura română e a­­ceea de a şti cu adevărat să-i de­termine pe elevi ,,să iubească" şi „să respecte" cartea. Acesta tre­buie să-şi concentreze atenţia în direcţia imprimării unei metode e­­ficace de a citi o carte, incit a­­ceasta să constituie pentru elevi un mijloc eficient de reflectare a existenţei sociale, să-i ofere înţe­legerea frumosului, să se bucure sau să se întristeze împreună cu autorul şi eroii cărţii, iar prin zugrăvirea oamenilor cu înalte ca­lităţi morale — să-i cultive con­cepţia materialist-dialectică des­pre lume. Este important, de asemenea, ca elevul să ştie ce, cit şi cum să ci­tească. Ce anume să citească in­dică programele şcolare, cit să citească, trebuie să stabilească profesorul. Referitor la cum să ci­tească, elevilor trebuie să li se­­arate că lectura individuală tre­buie efectuată după rezolvarea te­­melor­ pentru acasă şi că aceasta nu trebuie să depăşească o oră. In acelaşi timp, elevul trebuie să evite lectura în asalt sau intr-un ritm accelerat. Citind grăbit, el nu va putea „trăi’’ viaţa personajelor şi nici nu se va putea substitui e­­roilor — elemente esenţiale pentru înţelegerea mesajului operei. A­­ceste sarcini, ca, de altfel, şi cele care ţin de lectura presei — pot fi duse la îndeplinire în condi­ţiile în care există o colaborare în­tre profesor şi bibliotecar. Profe­sorul de literatură trebuie să re­comande elevilor — la sfîrşitul fie­cărui an şcolar — lectura obliga­torie pentru perioada vacanţei de vară. în acelaşi timp, profesorul va trebui să-i recomande şi bibliote­carului lista cu operele necesare pentru fiecare clasă , pentru ca acesta să procedeze la continua reîmprospătare a fondului de cărţi, a cataloagelor şi a bibliografiei, incit începutul anului şcolar să gă­sească biblioteca în măsură să o­­fere suficiente exemplare pentru fiecare operă recomandată de programă. Pe parcursul anului şco­­lar bibliotecarul şi profesorul tre­buie să verifice periodic fişele per­sonale ale cititorilor. în plus, popu­larizarea cărţilor noi, a ziarelor şi revistelor pentru copii şi tineret, trebuie să se realizeze şi printr-o serie de alte acţiuni: seri literare, expoziţii de cărţi, ziare, reviste, con­cursuri literare, excursii tematice etc. Prin aceste modalităţi, elevii vor fi cunoscuţi mai bine, le vor fi cu­noscute mai bine preferinţele şi idealurile, uşurîndu-ne munca noas­tră, a educatorilor, în formarea omului nou al societăţii noastre socialiste. prof. TRAIAN MÂRZEA, Sighişoara BIBLIOTECAR - ELEV în atenţia profesorilor de limbi moderne Continuînd seria expunerilor menite să contribuie la perfec­ţionarea cadrelor didactice din învăţămîntul de cultură genera­lă, duminică, 28 noiembrie 1971, ora 10, în sala festivă a Liceu­lui „Al. Papiu Ilarian", Casa ju­deţeană a corpului didactic va organiza două interesante ex­puneri. Astfel, conf. univ. dr. Bán Elek, de la Universitatea „Ba­­beş—Bolyai" din Cluj, va vorbi despre:" Utilizarea foneticii şi fonologiei în predarea limbii vorbite, iar lectorul universitar Simion Morărescu, de la Insti­tutul central pentru perfecţio­narea cadrelor didactice (Bucu­reşti), va expune tema: Aplica­rea metodelor structurale în predarea limbilor străine. Din activitatea culturala a pionierilor După cîte sîntem informaţi de corespondentul nostru Aurel Şeulean din comuna Cucerdea, la Şcoala generală din localitate se desfăşoară o intensă activitate culturală cu pionierii. Nivelul ar­tistic ridicat al acţiunilor ce se organizează de­notă o preocupare susţinută din partea majori­tăţii cadrelor didactice canalizată în acest sens. Aşa, de pildă, sub conducerea neobosită a profe­sorului­ Gheorghe Muscalu, comandantul unităţii, a fost iniţiată o amplă întrecere cu participarea tu­turor detaşamentelor. Numerosul public prezent la căminul cultural a apreciat calitatea artistică eta­lată de tinerii interpreţi. Au fost prezentate pro­grame bogate şi diferenţiate de la clasă la clasă din care spicuim: Obiceiuri de şezătoare, Obice­iuri de nuntă ca la Cucerdea, Fetele de la Căpîl­­na. Detaşamentul clasei a lll-a a prezentat într-o frumoasă interpretare o suită de dansuri bătrineşti „Ca pe Mureş pe la noi" şi frumosul „Căluşer" transilvănean. De menţionat că aceşti tineri me­sageri ai fcintecului şi jocului popular s-au depla­sat in marheroase localităţi apropiate: Cipău, Giu­­luş, Bobohalma, Şeulia etc. Felicitări, deci, atît ti­nerilor interpreţi, cît şi cadrelor didactice care-i îndrumă cu pasiune şi pricepere. Formaţia de panson Bătrineşti formată din pionie­rii clasei a lll-a de la Şcoala generală Cucerdea. Cooperativa „METALUL“ din Tîrgu-Mureş produce și livrează « K. cu privire Mohamed Consiliului ». Somaliei, mei convorbirilor v rii sovietici, a ^ÎNTREPRINDERILE DE STAT Șl COOPERATISTE, PE BAZA tarea colaborării NDx merciale dintre Cb STRADA BARTÓK BELA NR. 1 CONTAINERE © LONDRA. — s-au deschis „Zilele , nicii bulgare". Cu oa ficialităţi din Bulgăria Britanie au subliniat ca manifestare va contribui larea colaborării economi­cele două ţări. © LIMA.­­ „Poziţia noarl Wé¥ anli-imperialistă, ne pronunţ potriva oricăror forme de S­oenţă", a declarat preser • ||i§§gj§fj iillillllp lillillILII sil iiiliii!! — fkfciiijjf! Convorbiri iugoslav© — iraniene BELGRAD 23 (Agerpres). __ La Belgrad au avut loc, luni seara, convorbiri oficiale între pre­şedintele Consiliului Executiv Fe­deral, Gemal Biedici, şi primul mi­nistru al Iranului, Amir Abbas Ho­­veîda, care se află într-o vizită în Iugoslavia. In cursul schimbului de păreri, informează agenţia Tanjng, cei doi premieri s-au pronunţat pentru re­zolvarea paşnică a tuturor con­flictelor internaţionale. Convorbirile au relevat rezultatele pozitive ale dezvoltării relaţiilor economice din­tre cele două ţări, îndeosebi in do­meniul minelor și cercetărilor geo­­logice, agriculturii, silviculturii, in­dustriei textile și industriei petro­lului. S-a sugerat înființarea unei Camere economice mixte iugoslavo­­iraniene. Mica publicitate SCHIMB 2 camere cartierul Ady Endre, doresc locuinţă par­ticulară. Informaţii: str. Gheor­ghe Doja 38, bloc 12 M, apt. 6. UMBRELA uitată în cabina telefonică urbană, o găsiţi la ghişeul de încasare a taxelor te­lefonice. ION APOSTOL POPESCU FLAUT pentru o frumoasă (Ed. Cartea românească, 1971) Cu o activitate poetică răspindi­­tă în presa interbelică (Lumea, Re­vista fundaţiilor, Gîndirea, Ţara Birsei, Gînd şi slavă oltenească etc.), î­n presa literară actuală (Tri­buna, Steaua, Ramuri etc.), şi cu un debut editorial tot amînat („Iu­biri", 1968), Ion Apostol Popescu pare să se fi dedicat în primul rind cercetării de istorie literară, folcloristică şi artă populară, do­menii care i-au adus notorietate în lumea specialiştilor români şi străini, şi să fi păstrat multă vre­me sub lacăt spaţiile poeziei, care se realizează şi dintr-o simplă dis­cuţie cu omul; în ultima vreme el se propune discuţiei cu un volum de poeme închinate iubirii şi toam­nei, văzute ca două coordonate exemplare ale existenţei umane. In primul ciclu al volumului („Poeme regăsite”, 1939—1945) materiali­zarea metaforică se face cu ele­mente ale florei şi faunei, la a­­ceasta din urmă fiind dominant zborul ca posibilitate de ridicare în ideal. Amintirile „trec ca nişte păsări mari şi migratoare”, toam­nele sunt chemate de cocori, seara este şi ea o pasăre, căldura iubi­tei foşnea „ca nişte paturi mereu adormitoare" etc. Fiecare poem musteşte de dragoste, văzută în lu­minozităţile ei pure, cu o singură nostalgie: aceea a curgerii ireme­diabile a vremii. Doar amintirea timpurilor de plenară tinereţe mai răsună, fapt ce dă parcă puteri reconfortante eroului liric: „în vor­ba noastră vom purta şi azi / Fru­mosul chip al evului virgin, / îşi suie clipa severe­i în brazi / Şi luna mai e-al cîntecului vin". (Methexis sau invitaţie la un ev al frumuseţii). De aici pornind, auto­rul închină adevărate imnuri mi­­reselor („Frumoasele mirese pe ca­re le priveam / ascuns după cotlo­nul de miazăzi al lunii / le chem şi-acum să evite / asemeni unor pure coroane de păduri"), apoi toamnelor plenare, iubitei şi chiar prietenilor domniţei Himera. Une­ori, o uşoară epicizare complică stările interioare, dezechilibrînd balanţa şi dind prilej dramatismu­lui să se accentueze gradat. In­tr-un „îndemn în cinstirea mamei tale", unde accentele autobiografi­ce sînt distilate la maximum, vraja poveştii răspîndeşte arome învălui­toare, inton­înd acorduri de vio­lance­, semn al unei puternice zgu­duiri interioare: „Eu n-o cunosc pe mama, dar mulţi îmi spun c-a fost / un cintec viu şi-un vad de bunătate / Şi gestul mnim­ii sale cu nesfîrşitu-i rost / A spice mirosea, a pomi şi-a flori de seară". Al doilea ciclu al volumului („Poeme de mai tîrziu") adaugă e­­lementul de sorginte folclorică, prin elogiu adus cioplitorului de porţi ţărăneşti „cu foşnet de braţe de mireasă", ochilor din pînzele lui Ţuculescu, acei ochi „cu viitori de rit" şi „puri ca dimineaţa". Ac­centul cade şi aici pe toamnele interioare, intr-un permanent dia­log al eroului liric cu iubita, cu iubirea însăşi, cu prietenii, cu lu­mea. Iubita este invitată la ocoli­rea contururilor iernii deoarece „sub bolţile acestor poeme tine­reşti / cu mozaic de soare şi de argint lunar / stă frumuseţea ta, fără să ştii / la adăpost de noap­te, / de-a iernii imprecisă visco­­lire". In altă parte eroul trage o acoladă „între toamna din mine şi de-afară", adăugind anotimpu­lui, ca şi Ţuculescu, ceva din sune­tul propriu. Şi prietenii se întorc spre suflet „să-şi afle / frumoasele lor toamne cu părul colorat / uita­­te-n felinarul tăcerilor din ei /cînd păsări îşi semnau pe ceru-ngîn­­durat / străvechile lor semne cu-alegorii de seară. / Şi toamnele cu toţii atunci şi le-au crezut / c-ar fi nişte domniţe de-o seamă cu grading / din satul lor cu doine din trecut" (Altă autumnală). Fără să epateze prin ceva, în­tr-o seducătoare îngemănare de ritmuri, cu bogate variaţiuni pe o tematică restrinsă, cartea de poe­me a lui Ion Apostol Popescu este un vibrant imn închinat iubirii şi toamnei, întrupînd în imagine pu­rităţile conţinute în ele, în limpe­zimi ce duc cu gîndul la cele cla­sice. Cuvintele, lucrate, modelate, „făurite", se întorc să-şi îndepli­nească menirea de a materializa nişte stări interioare. De aici şi poemul închinat lor, artă poetică ce ar putea să postfaţeze întregul volum: „Le-am gîndit aseară-n alb duminical / Şi le-am dat mereu mi­reasmă cîmpenească / Le-am cio­plit în vise ridicat pe-un mal, / Ca-n a lunii poală-atunci să se-mplinească. / Le-am cioplit pe lespezi tinere cîntînd / Aducîn­­du-mi dalta nişte sturzi din vis; / S-a mirat Luceafăru-ntr-un rind / Şi-ntr-un fluier­­galben s-a închis / Şi rămas prin ritmul lor de cati­fea, / Toamna-am să te chem me­reu din rime; / Peste tine-o creşte aşteptarea mea / Cu iubirea grea de limpezime". SERAFIM DUICU om APostol ?0Ptsoj ”■^1 Haut pentru o frumoasa '• o Jâ :­­ R CENACLU Creaţiile poetice citite de Ale­xandru Roşea şi Mihai Cernea au constituit obiectul discuţiilor pur­tate de Serafim Duicu, Dan Cul­­cer, Duca Mircea, Zeno Ghiţules­­cu, Ion Maşca şi Romeo Morari în şedinţa din 23 noiembrie a cena­clului „Liviu Rebreanu". Textele citite de Alexandru Roş­ea dovedesc o apreciabilă dorin­ţă de comunicare, dar simpla în­şiruire de idei, oricît de mobile, sau strădania spre o versificaţie îngrijită sînt insuficiente pentru a­­devârata poezie. S-a recomandat necesitatea unor lecturi mai aten­te din poezia clasică şi contempo­rană. Poeziile propuse de tînărul Mi­hai Cernea, aflat la o primă şi binemeritată confruntare cu cena­clul, dau îndreptăţite speranţe în evoluţia talentului său intr-un plan artistic superior. Simţul dezvoltat al ritmului conferă versurilor fluen­ţă şi muzicalitate. Desele formulări conceptuale sau neologistice, in­aderente fluxului liric, cenzurează insă, intensitatea comunicării e­­motive. Trimiterile vag mitologice și folosirea unor simboluri nere­ceptate dintr-un unghi propriu se fac în detrimentul definirii unui u­­nivers poetic specific. In ziua de 30 noiembrie, cena­clul „Liviu Rebreanu" organizează o şedinţă comună cu cenaclul li­terar din Mediaş. Vor citi din crea­ţiile lor oaspeţii medieşeni, iar din cenaclul nostru va citi poezie An­drei Freamăt. Aşteptăm prezenţa în cenaclu a tinerilor care au primit recoman­darea revistei „Vatra". prof. ION MASCA Ce trebuie să ştie abonaţii de gaze naturale — Să n nu aprindă focul dacă so­bele sau racordurile la coş prezintă defecte — La plecarea de acasă să stingă focul — Să nu doarmă cu focul a­­prins — Să nu micşoreze tirajul coşu­rilor — Copiii să nu fie lăsaţi să ma­nevreze i­n­sta­laţi­i­l­e de con­sum gaze naturale. In cazul semnalării unor defec­ţiuni sau a mirosului caracteristic de gaze naturale ABONAŢII au obligaţia: — să stingă toate focurile — să aeriseasca încăperile — să nu permită apropierea cu flacără liberă şi să nu se fo­losească aparate electrice de orice fel. — să nu doarmă în asemenea încăperi — să anunţe de urgenţă între­prinderea distribuitoare de gaze pentru remedierea de­fecţiunii după cum urmează: — întreprinderea comunală Tg.­­Mureş, str. Fabricilor nr. 1, telefon:­­ 15­00; —■ Intr. de gosp. com­. şi loc. Sighişoara, str. 6 Martie nr. 5—6, telefon: 1090; — Intr. de gosp. corn. și loc. Tîrnăveni, str. Bălcescu nr. 22, te­lefon: 707; — Intr. de gosp. corn. și loc. Luduș, str. Republicii nr. 53, tele­fon: 358. DIRECŢIUNEA DE GOSPODĂRIE COMUNALĂ Șl LOCATIVA Pentru a se preîntîmpina unele avarii cu consecinţe grave care pot apare la exploatarea instala­ţiilor de gaze naturale în perioada de iarnă datorită variaţiilor de tem­peratură. ABONAŢII sunt rugaţi să respecte următoarele: — Aprinderea focului să se fa­că după o prealabilă aerisire a încăperii Combinatul de exploatare industrializare a SIBIU lemnului Ie si i « PENTRU NOUA FABRICĂ DE MOBILĂ DIN MEDIAŞ — TRACTORIŞTI — MECANICI LOCOMOTIVA DIESEL vor tele — TÎMPLARI — LĂCĂTUŞI ELECTRICIENI , TEHNICIENI prod, finite — FOCHIŞTI K — ELECTROCARIŞTI şi CT mân cu p«,1 stat şi ecol­orul căroraANGAJEAZĂ, DE ASEMENEA, me de i­y" . . cursu I cnincitori necalificați, absolvenți a 7 sau 8 clase, cu mili­mâno-chîr satisfăcut, în vederea calificării la locul de munca, m me-Comun rale de: Iuţi ca(e ' _ TIMPLAR — SCULPTOR IN LEMN — INTARSIER — ralâFfrâţi - ELEC­TROCARIST _ ELECTROSTIVUITOR -celor douormaţii suplimentare la C.E.I.L. Sibiu, biroul personal şi învăţă­­nt, str. Riului nr. 23, telefon 2­00-60 sau la_ Fabrica de mobilă Redacţia şi administraţia: Tg.-Mureş, Piaţa Eroilor Sovietici nr. 1a Mediaş, str. Cojocarilor nr. 5, telefon 19-29. Spectacol folcloric In organizarea Consiliului Cul­turii şi Educaţiei Socialiste, vi­neri, 26 noiembrie, la ora 19:30, pe scena Palatului culturii din Tîrgu-Mureş va avea loc o reprezentaţie folclorică. Spec­tacolul va fi oferit de grupul folcloric France Marok­ al Uni­versităţii din Ljubljana (R.S.F.I.), aflat în turneu în țara noastră. Cinema JOI, 25 NOIEMBRIE TG.-MUREŞ — Arta: Ritmuri spaniole. Select: Femeia îndărăt­nică. Progresul: Fraţii. Tinere­tului: Aricii se nasc fără ţepi. Flacăra: împuşcături pe porta­tiv. SIGHIŞOARA — Lumina: Aşteptarea. LUDUŞ — Flacăra: O floare şi doi grădinari. Ier. NUT — Lumina: Trandafiri ro­șii pentru Angelica. SARMAȘU — Popular: Adio, Granada! RE­GHIN — Patria: Eliberarea (am­bele serii). Victoria: Sub semnul lui Monte Cristo. TÎRNAVENI — Melodia: Eliberarea (ambele serii). SOVATA — Doina: Răz­bunarea Sfîntului. SÎNGEORGIU DE PĂDURE — Popular: Căldu­ra. FÎNTÎNELE _ Patria: „Z“. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul. Intîlnire la vechea mos­chee. Teatru Televiziune 17,30 — Emisiune în limba maghiară; 18,30 — La volan. E­­misiune pentru conducătorii au­to; 18,50 — Timp si anotimp in agricultură; 19,10 — Pentru să­nătatea dv. „Ce, cum, cît și cînd mîncăm?“; 19,20 — 1.001 de seri; 19,30 — Telejurnalul de seară; 20,00 — Cincinalul în acţiune. Judeţul Buzău; 20,10 — „E­­roul de la sfera 79“ — repor­taj; 20,25 — Avanpremieră; 20,30 — Pagini de umor. Mari comici ai ecranului. Pelicule celebre cu: Charlie Chaplin, Fatty Arbuckle, Buster Keaton, D. Pollard, S. Howard; 21,30 — Interpretul săptămînii: Benone Sinulescu; 21,45 — Cadran internaţional; 22,30 — Luminile rampei. Arii din opere şi operete cu Elisabe­­ta Carţiş, Nicolae Florei, Ion Budoiu, Vasile Pop; 22,50 — Te­lejurnalul de noapte. TEATRUL DE română, ora 20: INSTITUTUL (sala Studio, ora doi stăpîni. TEATRUL DE română, ora 11: Plum-Plum, ora STAT, secţia Unchiul Vanea, de teatru 20­: Slugă la PĂPUŞI, secţia Aventurile lui 16: Joaca. Pronoexpres Rezultatele tragerii din 24 no­iembrie 1971: Extragerea I: 6, 1, 39, 21, 25, 15 Fond de premii: 1.070.982 lei. Extragerea a II-a: 26, 4, 13, 20, 32 Fond de premii: 451.739 Iei. MINIER BAL­AN CU SEDIUL IN ORASUL BALAN, JUDETUL HARGHITA, STATIA C.F.R. IZVORUL OLT. angajeaza muncitori pentru subteran în meseria de miner Se asigură cea mai înaltă reţea de salarizare din industria minieră încadrările tarifare fiind, începind cu luna a doua de la angajare, între 1.708—2.907 lei pe lună, în funcţie de califi­care şi stagiu în meserie. La încadrările tarifare se adaugă următoarele sporuri: — de la 0—16 la sută pentru realizarea planului peste 100,5 la sută. — 9 la sută la încadrarea tarifară pentru cei ce locuiesc în cămin. — 15 la sută pentru munca de noapte. — *—6 la sută pentru conducerea formaţiilor de lucru. Jklft & — Echipament de protecţie. — Cazare gratuită in blocuri de nefamilişti (cămine), cu in­stalaţii modeme si încălzire centrală — Servirea mesei la cantină, trei mese 12­50 lei. — Posibilităţi de calificare. Cei interesaţi si cu vîrsta intre 18 45 ani, vor prezenta la angajare buletinul de identitate, actul privind situaţia militară şi carnetul de muncă.

Next