Steaua Roşie, noiembrie 1971 (Anul 22, nr. 261-285)

1971-11-07 / nr. 266

închinate ZILEI DE 7 Ca în fiecare an, aniversa­rea victoriei Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie pri­lejuieşte numeroase manifes­tări culturale, care dau po­sibilitate oamenilor muncii să cunoască mai bine lupta şi realizările popoarelor Uniunii Sovietice. La Grupul şcolar I „Metalotehnica“, de pildă, s-a organizat o interesantă expo­ziţie de fotografii, oglindind viaţa şi activitatea oameni­­lor muncii din R.S.S. Uzbecă. In ziua de 10 noiembrie, Casa prieteniei româno-so­­vietice din Tg.-Mureş organi­zează în sala „Studio“ o sea­ră literară, închinată împlini­rii a 150 de ani de la naşte­rea scriitorului rus F. M. Dostoevski, îşi dau concursul conferenţiarul universitar O­­láh Tibor şi lectorul universi­tar Sanda Veriş, precum şi studenţii Institutului de tea­tru „Szentgyörgy István“, din localitate. Cu prilejul celei de-a 54-a aniversări a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, în cursul acestei luni Casa prie­teniei româno-sovietice orga­nizează pentru oamenii mun­cii din întreprinderi şi insti­tuţii, pentru pensionari, elevi şi studenţi, vizionarea filmu­lui „Tunelul“, coproducţie ro­m­­âno-sovietică. in Editura politică a apărut: NICOLAE CEAUŞESCU­ Expunere cu privire la Pro­gramul P.C.R. pentru îmbu­nătăţirea activităţii ideologi­ce, ridicarea nivelului gene­­ral al cunoaşterii şi educaţia socialistă a maselor, pentru aşezarea relaţiilor din socie­­tatea noastră pe baza princi­piilor eticii şi echităţii socia­liste şi comuniste. — 3 noiembrie 1971 ........................................ NICI O PAUZĂ, NICI UN RĂGAZ pînă la achitarea integrală a obligaţiilor Acum, cind este ano­timpul socotelilor, al bilanţurilor, este rîndul cooperativelor agricole să-şi spună cuvîntul şi să livreze statului toate obligaţiile ce le au în produse d­in multe co­operative agricole, a­­ceastă îndatorire pa­triotică a fost respecta­tă de către organiza­ţiile de partid şi consi­liile de conducere, reu­şind ca paralel cu re­coltarea porumbului să-şi achite în întregi­me obligaţiile ce le-au avut faţă de stat, pe anul în curs. Astfel de exemple constituie C­A P. Corneşti, Batoş, Balda, Şăulia, Albeşti, Boiu, Criş, Daneş, He­­tiur, Sighişoara, Sin­­georgiu de Pădure, Tir­­năveni şi altele. De remarcat este că aces­te cooperative agricole, nu numai că şi-au a­­chitat in întregime obli­gaţiile in porumb pen­tru muncile I.M.A., dar au achitat însemnate cantităţi şi din aminări­­le din anul trecut. Co­operativa agricolă din Şăulia, de exemplu, a livrat in contul amină­­rilor peste 30 tone de porumb, Singeorgiu de Pădure 20 tone, Sălcud 58 tone, Boiu 14 tone etc. Preocupare intensă pentru onorarea obli­gaţiilor ce le au faţă de stat se manifestă şi în alte cooperative a­­gricole printre care: Zagăr, Iernut, Zau, Bă­la, Căluşeni, Sânmartin, Răzoare, Mureşeni, Glodeni, Ungheni şi altele, unde această importantă lucrare se apropie de sfîrşit. lernut, de exem­­pin 322 de tone obligaţii pe în curs, a livrat 233 tone, iar Răzoare a livrat tone din 166. alte unităţi, cu condiţii similare, se manifestă însă prea interes, şi nu luat măsuri ope­­ca paralel cu C.A.P piu, cît are anul deja C.A.P. 101 In fie în raţă de la recoltarea porumbului fie d­in puţin s­au rative să se transporte direct de pe cîmp obligaţiile ce le au. Aşa stau lu­crurile în 31 de coope­rative agricole din ju­deţul nostru, unde încă nu s-a livrat nici un kilogram de porumb. Printre acestea se nu­mără C.A.P. din Tig­­mandru, Ogra, Cecăla­ca, Călugăreni, Cră­ieşti-Tîrnavă, Pănet, Co­­runca, Idiciu, Vărgata- Mitreşti etc. Din această cauză, nici livrările la fondul central al statului nu sunt avansate. Pînă la 5 noiembrie a. c., după situaţia Întreprinderii de valorificare a cerea­lelor şi plantelor teh­nice, porumbul în ba­zele de recepţie s-a preluat în proporţie de 53 la sută. Situaţie ne­satisfăcătoare este şi cu preluările din alte produse. La fasole, de exemplu, realizările nu depăşesc 23 la sută, iar la soia 56 la sută. Întrucît timpul este­­ înaintat şi păstrarea produselor în grămezi, pe cîmp sau chiar la sediile C.A.P. poate duce la pierderi, situa­ție constatată la Band, Căpuș etc., se impune ca livrările la bază să mult intensificate, fotografia ală ca­­aspect de muncă Baza de recep- Sărmășel. PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VA ! rara­mse ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN FIECARE LUCRĂTOR DIN AGRICULTURĂ să fie o pildă de hărnicie şi dăruire Trăim într-o epocă cind sintem­ martorii, dar in acelaşi timp arhi­tecţii şi constructorii unei orînduiri sociale noi, mai bune şi mai drep­te. Edificăm socialismul multilate­ral dezvoltat pe pămîntul Româ­niei. Acestei măreţe cauze i se dă­ruiesc trup şi suflet milioane de oameni ai muncii de la oraşe şi sate; imboldurile acţiunilor lor iz­vorăsc, fără îndoială, nu numai din conştiinţa datoriei faţă de socie­tate, dar şi din pasiunea nobilă, din autentica plăcere de a munci. Este un adevăr elementar, de mult cunoscut, că orice satisfacţie, fie ea materială sau morală, se realizează numai prin muncă. Cu cită bucu­rie consemnăm acum că efortul de­pus în toamna anului trecut pen­tru executarea unor lucrări agri­cole la un înalt nivel agrotehnic s-a materializat, în primul an al noului cincinal, în producţii de grîu nemaiîntîlnite pe meleagurile judeţului Mureş, înregistrîndu-se un spor de producţie de 700 kg la hectar faţă de media producţiei ob­ţinute , în ultimii patru ani. Cu cîtă satisfacţie consemnăm acum că în 91 de cooperative agricole din ju­deţul nostru s-au realizat producţii medii de peste 2.000 kg grîu la hectar, că în cooperativele din Re­ghin, Tg.-Mureş, Nazna, Acăţari, Zau de Cîmpie, Sîntana de Mu­reş, Cuci, Şăulia de Cîmpie s-au obţinut între 3.050 şi 3.800 kg grîu la hectar. Pămîntul a fost dar­nic fiindcă am ştiut să-l arăm, să-l fertilizăm, să-l semănăm, iar rodul rezultat să-l adunăm. într-un cu­­vînt, a fost darnic fiindcă a fost muncit cu hărnicie, pricepere şi dăruire. Despre modul cum au muncit con­siliile de conducere ale C.A.P., spe­cialiştii din agricultură, mecaniza­torii, despre modul cum au muncit membrii cooperatori ce vorbeşte oare mai convingător decît rezul­tatele muncii lor? La cooperativa a­­gricolă din Chiherul de Jos s-au obţinut, în condiţiile acestui an, doar 922 kg de grîu la hectar. Ca­re este motivul? S-a neglijat am­plasarea corespunzătoare a cultu­rii, pe alocuri au fost efectuate lu­crări de pregătire a patului germi­nativ necorespunzătoare. Iată, aşa­dar, cîteva grave abateri de la tehnologia culturii griului. In şirul aceluiaşi exemplu se înscriu şi coo­perativele agricole din Găneşti, Dîmbu, Beica, Petrilaca, Neaua, MILICĂ GIURA preşedintele U.J.C.A.P. Mureş Crăieşti-Tîrnavă şi altele, unde, tolerîndu-se superficialitatea şi munca de mîntuială, producţiile de grîu au fost departe de a fi sa­tisfăcătoare. Măsurile luate de partid privind organizarea şi retribuirea muncii în acord global au produs un re­viriment, care s-a soldat cu o par­ticipare masivă a ţăranilor coope­ratori la lucrările din diferite sec­toare de activitate, cu producţii spo­rite în sectorul vegetal şi cel zoo­tehnic, cu însemnate venituri su­plimentare, ceea ce a influenţat la rîndul său şi mai mult asupra stării de spirit a oamenilor. S-a pus deci în valoare interacţiunea dintre con­ştiinţă şi cointeresare, care a in­fluenţat puternic dezvoltarea rela­ţiilor sociale în producţia materială a cooperativelor. Chiar dacă nu putem face încă bilanţul activităţii pe anul în curs, putem aprecia de pe acum că munca unită a ţăranilor cooperatori — români, maghiari, germani — de pe ogoarele melea­gurilor mureşene, se va solda în an­samblu cu rezultate pozitive. După cum se ştie, organizarea producţiei şi a muncii în coopera­tivele agricole de producţie pre­tinde conştiinciozitate şi disciplină, o riguroasă programare şi eşalo­nare a lucrărilor, astfel ca ele să se desfăşoare în cele mai bune condiţiuni şi în epocile optime. Ac­tuala campanie de toamnă, care se apropie de sfîrşit, a pus în evi­denţă în mod pregnant şi cu deo­sebită claritate rolul factorului con­ştiinţă. A fost o perioadă­ cînd lu­crările s-au aglomerat, s-au preci­pitat, cînd erau „foarte multe de făcut’­ într-un timp scurt. In a­­ceste condiţii factorul organizare, factorul disciplină au jucat un rol covîrşitor. Recoltarea sfeclei de za­hăr, a porumbului trebuiau să a­­vanseze ritmic, conform graficelor elaborate; transportul produselor şi eliberarea terenurilor trebuiau mi­nuţios organizate, spre a da cîmp liber tractoarelor. De reuşita aces­tor acţiuni depindeau ritmul însă­­mînţărilor, terminarea lor în epoca optimă. Buna organizare a muncii, mobilizarea tuturor forţelor spre sectoarele hotărîtoare au permis coo­perătorilor şi mecanizatorilor din Ruşii Munţi, Dedrad, Găieşti, şi din alte unităţi cooperatiste să ter­mine printre primii — şi în epoca optimă — însămînţarea griului. Dar nu este un secret că în recol­tarea produselor şi în eliberarea terenurilor au existat serioase ră­­mîneri în urmă, care au influenţat negativ ritmul însămînţărilor de toamnă. La C.A.P. Cuştelnic, de pil­dă, însămînţarea grîului a stagnat zile în şir pentru că unii coope­ratori „au uitat“ să taie cocenii, să elibereze terenurile care urmau să fie însămînţate. în alte cooperative (de pildă la Cucerdea şi Chirileu) a întîrziat extrem de mult recoltarea trifoiului de sămînţă. Iată fapte care nu pot fi trecute cu vederea, care trebuie combătute în mod hotărît, pentru că — indiferent dacă cei în cauză sînt conştienţi sau nu de acest lucru — ele dăunează econo­miei naţionale, intereselor obşteşti. Producţiile bune obţinute în a­­cest an ne obligă la eforturi sus­ţinute nu numai pentru strîngerea şi depozitarea recoltei, spre a evita orice fel de pierderi, ci şi pentru valorificarea unor cantităţi sporite de produse la fondul central de stat. In primul rînd trebuie luate măsuri pentru achitarea integrală a obligaţiilor contractuale, folosind această pîrghie în vederea asigu­rării veniturilor băneşti necesare atît pentru achitarea drepturilor membrilor cooperatori, cît şi pen­tru rambursarea creditelor acor­date de stat. Se cer în general mai mult spirit gospodăresc, mai multă chibzuinţă în păstrarea şi va­lorificarea produselor, în utiliza­rea fondurilor băneşti, evitarea ori­cărei risipe, a oricăror cheltuieli nejustificate. Aceasta este, desigur, in primul riad, sarcina preşedin­ţilor, a consiliilor de conducere ale cooperativelor agricole. Ea priveşte însă, deopotrivă, pe toţi membrii cooperatori care, în dubla lor ca­litate — de producători şi proprie­tari — trebuie să vegheze la gos­podărirea chibzuită şi eficientă a avutului obştesc. Actualul plan cincinal, elaborat pe baza Directivelor Congresului al X-lea al Partidului Comunist Ro­mân, şi adoptat la recenta sesiune a Marii Adunări Naţionale, des­chide noi şi măreţe perspective în faţa agriculturii noastre coopera­tiste. Atît producţia de cereale, de plante tehnice, legume şi fructe, cît şi creşterea animalelor vor cu­noaşte o puternică dezvoltare prin aplicarea unor tehnologii moderne, de mare randament. Se va extin­de mecanizarea în toate sectoarele producţiei cooperatiste. Sunt în curs de construcţie — în cadrul coope­rativelor agricole şi al asociaţiilor intercooperatiste — noi complexe zootehnice, care vor permite aşe­zarea creşterii animalelor pe baze ştiinţifice, moderne. Vor cunoaşte o puternică dezvoltare activităţile in­dustriale şi de prestări de servicii. În interiorul zia­­ rului continuăm să publicăm cu­­vîntări rostite la Plenara C.C. al P.C.R. din 3-5 noiembrie a.c. Produsele de serie executate la Cooperativa „Textila Mureş1, din Tg.-Mureş sunt cunoscute şi apre­ciate atît în ţară cît şi peste ho­tare. Aceste aprecieri sunt o ur­mare firească şi o răsplată a mun­cii de bună calitate a cooperatori­lor din atelierele de serie, care dau dovadă de multă pricepere şi fantezie în crearea de noi mode­le şi în execuţia lor. Problema calităţii muncii în ge­neral şi a confecţiilor în special, a menţinut şi menţine încontinuu trează atenţia conducerii coope­rativei. In acest sens, încă la în­ceputul anului curent s-au luat o serie de măsuri pentru reorganiza­rea activităţii de control a produ­selor, care să fie un sprijin perma­nent secţiilor de producţie, in fie­care lună s-a analizat munca des­făşurată de controlorii de calitate în secţii, felul cum ei s-au achitat de sarcinile încredinţate şi în spe­cial de sprijinirea concretă a oa­menilor în vederea eliminării la timp a eventualelor neajunsuri ca­litative ivite pe parcursul fazelor de muncă. Astfel, în unităţi s-au organizat consfătuiri pe tema ca­lităţii şi demonstraţii practice cum trebuie să se execute un produs sau altul şi în special fazele cheie de care depinde în mare parte ca­litatea bună a confecţiilor. La a­­ceste consfătuiri iau parte colecti­vul de creatori de modele în frun­te cu Ladislau Varodi, comparti­mentul C.T.C. şi personalul din secţii. Măsurile şi acţiunile enun­ţate în rîndurile de faţă au avut şi au un efect pozitiv în produce­rea unor confecţii de calitate su­perioară. Pentru a fi şi mai con­vingători în acest sens e suficient să precizăm că cele 73.000 produ­se executate pentru U.R.S.S., 1.992 costume bărbăteşti livrate în O­­landa, 12.000 costume, 18.000 ro­chii diferite, 6.000 scurte din teron livrate pentru comerţul intern şi o însemnată cantitate de covoare expediate la export, au fost apre­ciate de beneficiari ca fiind de foarte bună calitate. în realizarea acestor confecţii de bună calitate s-au remarcat în mod deosebit secţia condusă de Maria Levi, con­trolor interfazic I. Fazekas, secţia de confecţii costume bărbăteşti de pe strada Lungă, unde lucrează muncitorii Gh. Iepure, E. Gali, Ana Fodor, secţia condusă de Mihai Sikszai şi altele. In luna calităţii produselor se vor desfăşura alte numeroase ac­ţiuni care vor contribui la ridica­rea standardului calităţii confecţii­lor executate de cooperatorii de la „Textila Mureş". Ilie CENGHER şef compartiment C.Tn — Cooperativa „Textila M­ureş ‘ din Tîrgu-Mureş Anul XXIII. Nr. 266 (4.239) DUMINICA, 7 noiembrie 1971 4 pagini, 30 de bani I L w \ W' \ l ti M _ ■ \V ’S1 flipHi ln Jf .. m.'A ■%. . . K." Strungarul Octavian Bodnaru de la I.R.U.M. Reghin se numără prin­tre cei mai pricepuţi muncitori din întreprindere. Prin hărnicia şi conştiinciozitatea cu care lucrează a reuşit să obţină titlul de fruntaş de 7 ori consecutiv. Cinstire Organizaţia de partid şi cea sindicală din ca­­drul Consiliului popular al municipiului Tg.-Mureş au convocat, pentru ziua de 30 octombrie, o adu­nare. Aceasta a fost pregătită, se pare, mai bine decit oricare alta. Căci fiecare lucrător din cadrul consiliului şi-a adus contribuţia la reuşita ei. De altfel, era o adunare de un fel deosebit. In sala de festivităţi, oamenii au adus coşuri cu flori, su­veniruri şi mai ales multă stimă şi respect faţă de munca prestată vreme îndelungată de ciţiva din colegii lor A­u­ luat cuvintul mulţi participanţi. Cu emoţie, cu căldură le-au adresat din inimă cuvinte de pre­ţuire şi respect pentru munca plină de răspundere pe care au depus-o pe parcursul a 20—30 sau 40 de ani, pentru continuitatea cu care au servit in administraţia de stat. — Există in viaţa fiecărui colectiv momente cind fiecare in parte şi toţi la un loc — arăta tovarăşul ing. Kiss Zoltán, prim-vicepreşedinte al Comitetu­lui executiv al Consiliului popular municipal — săr­bătoresc încununarea eforturilor de fiecare zi, mo­mente înălţătoare care dimensionează împliniri, conturează perspectivele. Asemenea moment trăieşte şi colectivul nostru astăzi, cind ne-am adunat să cinstim pe aceia care, mulţi ani în şir au fost e­­xemplar prezenţi la datorie. Este vorba de sărbătoa­rea ieşirii la pensie a tovarăşului DĂNILĂ DINI şi a implinirii unei însemnate vechimi neîntrerupte in instituţia noastră a tovarăşilor BREDA BELA şi A­­DORJANI IULIA. După o activitate de aproape 40 de ani in do­meniul finanţelor locale, tovarăşul Dănilă Dinj, in­­spector-şef impozite şi taxe din cadrul Circumscrip­ţiei financiare a Consiliului popular municipal, iese la pensie, bucurindu-se de acum înainte de drep­turile binemeritate acordate de partidul şi statul nostru. Despre corectitudinea, cinstea, capacitatea şi colegialitatea tovarăşului lor de muncă au vorbit mulţi participanţi, subliniind că au fost pentru ei un exemplu de urmat. Aprecieri elogioase s-au adus şi tovarăşilor Bre­da Béla şi Adorjăni Iulia, care, dind dovadă de de­votament faţă de unitatea şi colectivul din care fac parte, împlinesc trei şi respectiv două decenii de activitate neîntreruptă in cadrul Consiliului popular municipal. Rind pe rind, tovarăşii Măndoki Carol, Ana Coşeriu, Vasile Cotruş, Iuliu Bordeianu, Erdos Iosif, Sándor Gavril, au vorbit cu multă stimă şi respect despre colegii lor de muncă. Cuprinşi de emoţie au rostit cite o scurtă alo­cuţiune şi sărbătoriţii. — Sărbătoarea de azi constituie pentru mine o deosebită bucurie, dar încerc in acelaşi timp şi oa­recare stringere de inimă, — a spus tovarăşul Gini. Bucurie, deoarece implinesc 40 de ani de activitate in slujba patriei. In toată această perioadă m-am străduit să muncesc cinstit, corect pentru a mă a­­chita întocmai de sarcini. încerc o stringere de inimă pentru că fiecare despărţire produce regrete. Cum să nu regreţi cind trebuie să părăseşti un colectiv, o familie atît de unită? Cum să nu regreţi cind tre­buie să părăseşti unitatea, colegii de la care patru decenii ai primit atita ajutor? Odată cu urările de sănătate şi viaţă lungă, lu­­crătorii consiliului popular au inminat colegilor lor coşuri cu flori şi cadouri, semne ale stimei şi pre­ţuirii pentru activitatea rodnică şi îndelungată des­făşurată in instituţie. A fost un gest frumos, care am vrea să-l vedem in toate întreprinderile şi insti­tuţiile, atît in cele m--’ 'r? si in cele mici. P. POPSOR Crose din fibre de sticlă pentru hochei După cum ne-a relatat in­ginerul Gencsi Andrei, sezo­nul sporturilor de iarnă este întîmpinat la C.P.L. Reghin cu noutăţi. Printre acestea se înscriu crosele cu fibre de sticlă tip „Harghita“, cu cali­tăţi superioare şi la un preţ accesibil. De notat că noile crese au dat satisfacţie spor­tivilor. Pentru cei mici au fost fău­rite săniuţele „Pui“ cu o structură robustă, cu un spă­tar consolidat care le ridică astfel calităţile practice. Sunt în pregătire schiuri cu structuri din fibră de sticlă şi peradur (duraluminiu). To­tul este consacrat performan­țelor în adevăratul înțeles al cuvîntului. Rachete pentru sportul alb Aici, pe liniile de fabrica­ţie, în fabrica de ambarca­ţiuni şi articole sportive a C.P.L. Reghin, anotimpurile se contopesc. In timp ce pe o linie se făuresc schiuri şi crose, pe o alta iau fiinţă ra­chete pentru sportul „alb“. De remarcat că rachetele Pluton, Neptun şi Saturn, ca­re au fost încercate şi de lo­tul de tenis, de specialişti de la federaţie, au calităţi supe­rioare celor produse anterior. Finisajul se realizează prin folii plastice iar structura din lemn, cu întărituri din fi­bre de sticlă. Racheta Pluton are şi un miner mai scurt, servind mai ales copiilor pen­tru învățarea tenisului. Deja în luna februarie 1972 vor fi livrate din plin beneficiari­lor, potrivit contractelor. De remarcat că rachetele vor fi produse în serie, astfel încît vor putea satisface so­licitările.

Next