Steaua Roşie, noiembrie 1971 (Anul 22, nr. 261-285)
1971-11-07 / nr. 266
închinate ZILEI DE 7 Ca în fiecare an, aniversarea victoriei Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie prilejuieşte numeroase manifestări culturale, care dau posibilitate oamenilor muncii să cunoască mai bine lupta şi realizările popoarelor Uniunii Sovietice. La Grupul şcolar I „Metalotehnica“, de pildă, s-a organizat o interesantă expoziţie de fotografii, oglindind viaţa şi activitatea oamenilor muncii din R.S.S. Uzbecă. In ziua de 10 noiembrie, Casa prieteniei româno-sovietice din Tg.-Mureş organizează în sala „Studio“ o seară literară, închinată împlinirii a 150 de ani de la naşterea scriitorului rus F. M. Dostoevski, îşi dau concursul conferenţiarul universitar Oláh Tibor şi lectorul universitar Sanda Veriş, precum şi studenţii Institutului de teatru „Szentgyörgy István“, din localitate. Cu prilejul celei de-a 54-a aniversări a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, în cursul acestei luni Casa prieteniei româno-sovietice organizează pentru oamenii muncii din întreprinderi şi instituţii, pentru pensionari, elevi şi studenţi, vizionarea filmului „Tunelul“, coproducţie româno-sovietică. in Editura politică a apărut: NICOLAE CEAUŞESCU Expunere cu privire la Programul P.C.R. pentru îmbunătăţirea activităţii ideologice, ridicarea nivelului general al cunoaşterii şi educaţia socialistă a maselor, pentru aşezarea relaţiilor din societatea noastră pe baza principiilor eticii şi echităţii socialiste şi comuniste. — 3 noiembrie 1971 ........................................ NICI O PAUZĂ, NICI UN RĂGAZ pînă la achitarea integrală a obligaţiilor Acum, cind este anotimpul socotelilor, al bilanţurilor, este rîndul cooperativelor agricole să-şi spună cuvîntul şi să livreze statului toate obligaţiile ce le au în produse din multe cooperative agricole, această îndatorire patriotică a fost respectată de către organizaţiile de partid şi consiliile de conducere, reuşind ca paralel cu recoltarea porumbului să-şi achite în întregime obligaţiile ce le-au avut faţă de stat, pe anul în curs. Astfel de exemple constituie CA P. Corneşti, Batoş, Balda, Şăulia, Albeşti, Boiu, Criş, Daneş, Hetiur, Sighişoara, Singeorgiu de Pădure, Tirnăveni şi altele. De remarcat este că aceste cooperative agricole, nu numai că şi-au achitat in întregime obligaţiile in porumb pentru muncile I.M.A., dar au achitat însemnate cantităţi şi din aminările din anul trecut. Cooperativa agricolă din Şăulia, de exemplu, a livrat in contul aminărilor peste 30 tone de porumb, Singeorgiu de Pădure 20 tone, Sălcud 58 tone, Boiu 14 tone etc. Preocupare intensă pentru onorarea obligaţiilor ce le au faţă de stat se manifestă şi în alte cooperative agricole printre care: Zagăr, Iernut, Zau, Băla, Căluşeni, Sânmartin, Răzoare, Mureşeni, Glodeni, Ungheni şi altele, unde această importantă lucrare se apropie de sfîrşit. lernut, de exempin 322 de tone obligaţii pe în curs, a livrat 233 tone, iar Răzoare a livrat tone din 166. alte unităţi, cu condiţii similare, se manifestă însă prea interes, şi nu luat măsuri opeca paralel cu C.A.P piu, cît are anul deja C.A.P. 101 In fie în raţă de la recoltarea porumbului fie din puţin sau rative să se transporte direct de pe cîmp obligaţiile ce le au. Aşa stau lucrurile în 31 de cooperative agricole din judeţul nostru, unde încă nu s-a livrat nici un kilogram de porumb. Printre acestea se numără C.A.P. din Tigmandru, Ogra, Cecălaca, Călugăreni, Crăieşti-Tîrnavă, Pănet, Corunca, Idiciu, Vărgata- Mitreşti etc. Din această cauză, nici livrările la fondul central al statului nu sunt avansate. Pînă la 5 noiembrie a. c., după situaţia Întreprinderii de valorificare a cerealelor şi plantelor tehnice, porumbul în bazele de recepţie s-a preluat în proporţie de 53 la sută. Situaţie nesatisfăcătoare este şi cu preluările din alte produse. La fasole, de exemplu, realizările nu depăşesc 23 la sută, iar la soia 56 la sută. Întrucît timpul este înaintat şi păstrarea produselor în grămezi, pe cîmp sau chiar la sediile C.A.P. poate duce la pierderi, situație constatată la Band, Căpuș etc., se impune ca livrările la bază să mult intensificate, fotografia ală caaspect de muncă Baza de recep- Sărmășel. PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VA ! raramse ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN FIECARE LUCRĂTOR DIN AGRICULTURĂ să fie o pildă de hărnicie şi dăruire Trăim într-o epocă cind sintem martorii, dar in acelaşi timp arhitecţii şi constructorii unei orînduiri sociale noi, mai bune şi mai drepte. Edificăm socialismul multilateral dezvoltat pe pămîntul României. Acestei măreţe cauze i se dăruiesc trup şi suflet milioane de oameni ai muncii de la oraşe şi sate; imboldurile acţiunilor lor izvorăsc, fără îndoială, nu numai din conştiinţa datoriei faţă de societate, dar şi din pasiunea nobilă, din autentica plăcere de a munci. Este un adevăr elementar, de mult cunoscut, că orice satisfacţie, fie ea materială sau morală, se realizează numai prin muncă. Cu cită bucurie consemnăm acum că efortul depus în toamna anului trecut pentru executarea unor lucrări agricole la un înalt nivel agrotehnic s-a materializat, în primul an al noului cincinal, în producţii de grîu nemaiîntîlnite pe meleagurile judeţului Mureş, înregistrîndu-se un spor de producţie de 700 kg la hectar faţă de media producţiei obţinute , în ultimii patru ani. Cu cîtă satisfacţie consemnăm acum că în 91 de cooperative agricole din judeţul nostru s-au realizat producţii medii de peste 2.000 kg grîu la hectar, că în cooperativele din Reghin, Tg.-Mureş, Nazna, Acăţari, Zau de Cîmpie, Sîntana de Mureş, Cuci, Şăulia de Cîmpie s-au obţinut între 3.050 şi 3.800 kg grîu la hectar. Pămîntul a fost darnic fiindcă am ştiut să-l arăm, să-l fertilizăm, să-l semănăm, iar rodul rezultat să-l adunăm. într-un cuvînt, a fost darnic fiindcă a fost muncit cu hărnicie, pricepere şi dăruire. Despre modul cum au muncit consiliile de conducere ale C.A.P., specialiştii din agricultură, mecanizatorii, despre modul cum au muncit membrii cooperatori ce vorbeşte oare mai convingător decît rezultatele muncii lor? La cooperativa agricolă din Chiherul de Jos s-au obţinut, în condiţiile acestui an, doar 922 kg de grîu la hectar. Care este motivul? S-a neglijat amplasarea corespunzătoare a culturii, pe alocuri au fost efectuate lucrări de pregătire a patului germinativ necorespunzătoare. Iată, aşadar, cîteva grave abateri de la tehnologia culturii griului. In şirul aceluiaşi exemplu se înscriu şi cooperativele agricole din Găneşti, Dîmbu, Beica, Petrilaca, Neaua, MILICĂ GIURA preşedintele U.J.C.A.P. Mureş Crăieşti-Tîrnavă şi altele, unde, tolerîndu-se superficialitatea şi munca de mîntuială, producţiile de grîu au fost departe de a fi satisfăcătoare. Măsurile luate de partid privind organizarea şi retribuirea muncii în acord global au produs un reviriment, care s-a soldat cu o participare masivă a ţăranilor cooperatori la lucrările din diferite sectoare de activitate, cu producţii sporite în sectorul vegetal şi cel zootehnic, cu însemnate venituri suplimentare, ceea ce a influenţat la rîndul său şi mai mult asupra stării de spirit a oamenilor. S-a pus deci în valoare interacţiunea dintre conştiinţă şi cointeresare, care a influenţat puternic dezvoltarea relaţiilor sociale în producţia materială a cooperativelor. Chiar dacă nu putem face încă bilanţul activităţii pe anul în curs, putem aprecia de pe acum că munca unită a ţăranilor cooperatori — români, maghiari, germani — de pe ogoarele meleagurilor mureşene, se va solda în ansamblu cu rezultate pozitive. După cum se ştie, organizarea producţiei şi a muncii în cooperativele agricole de producţie pretinde conştiinciozitate şi disciplină, o riguroasă programare şi eşalonare a lucrărilor, astfel ca ele să se desfăşoare în cele mai bune condiţiuni şi în epocile optime. Actuala campanie de toamnă, care se apropie de sfîrşit, a pus în evidenţă în mod pregnant şi cu deosebită claritate rolul factorului conştiinţă. A fost o perioadă cînd lucrările s-au aglomerat, s-au precipitat, cînd erau „foarte multe de făcut’ într-un timp scurt. In aceste condiţii factorul organizare, factorul disciplină au jucat un rol covîrşitor. Recoltarea sfeclei de zahăr, a porumbului trebuiau să avanseze ritmic, conform graficelor elaborate; transportul produselor şi eliberarea terenurilor trebuiau minuţios organizate, spre a da cîmp liber tractoarelor. De reuşita acestor acţiuni depindeau ritmul însămînţărilor, terminarea lor în epoca optimă. Buna organizare a muncii, mobilizarea tuturor forţelor spre sectoarele hotărîtoare au permis cooperătorilor şi mecanizatorilor din Ruşii Munţi, Dedrad, Găieşti, şi din alte unităţi cooperatiste să termine printre primii — şi în epoca optimă — însămînţarea griului. Dar nu este un secret că în recoltarea produselor şi în eliberarea terenurilor au existat serioase rămîneri în urmă, care au influenţat negativ ritmul însămînţărilor de toamnă. La C.A.P. Cuştelnic, de pildă, însămînţarea grîului a stagnat zile în şir pentru că unii cooperatori „au uitat“ să taie cocenii, să elibereze terenurile care urmau să fie însămînţate. în alte cooperative (de pildă la Cucerdea şi Chirileu) a întîrziat extrem de mult recoltarea trifoiului de sămînţă. Iată fapte care nu pot fi trecute cu vederea, care trebuie combătute în mod hotărît, pentru că — indiferent dacă cei în cauză sînt conştienţi sau nu de acest lucru — ele dăunează economiei naţionale, intereselor obşteşti. Producţiile bune obţinute în acest an ne obligă la eforturi susţinute nu numai pentru strîngerea şi depozitarea recoltei, spre a evita orice fel de pierderi, ci şi pentru valorificarea unor cantităţi sporite de produse la fondul central de stat. In primul rînd trebuie luate măsuri pentru achitarea integrală a obligaţiilor contractuale, folosind această pîrghie în vederea asigurării veniturilor băneşti necesare atît pentru achitarea drepturilor membrilor cooperatori, cît şi pentru rambursarea creditelor acordate de stat. Se cer în general mai mult spirit gospodăresc, mai multă chibzuinţă în păstrarea şi valorificarea produselor, în utilizarea fondurilor băneşti, evitarea oricărei risipe, a oricăror cheltuieli nejustificate. Aceasta este, desigur, in primul riad, sarcina preşedinţilor, a consiliilor de conducere ale cooperativelor agricole. Ea priveşte însă, deopotrivă, pe toţi membrii cooperatori care, în dubla lor calitate — de producători şi proprietari — trebuie să vegheze la gospodărirea chibzuită şi eficientă a avutului obştesc. Actualul plan cincinal, elaborat pe baza Directivelor Congresului al X-lea al Partidului Comunist Român, şi adoptat la recenta sesiune a Marii Adunări Naţionale, deschide noi şi măreţe perspective în faţa agriculturii noastre cooperatiste. Atît producţia de cereale, de plante tehnice, legume şi fructe, cît şi creşterea animalelor vor cunoaşte o puternică dezvoltare prin aplicarea unor tehnologii moderne, de mare randament. Se va extinde mecanizarea în toate sectoarele producţiei cooperatiste. Sunt în curs de construcţie — în cadrul cooperativelor agricole şi al asociaţiilor intercooperatiste — noi complexe zootehnice, care vor permite aşezarea creşterii animalelor pe baze ştiinţifice, moderne. Vor cunoaşte o puternică dezvoltare activităţile industriale şi de prestări de servicii. În interiorul zia rului continuăm să publicăm cuvîntări rostite la Plenara C.C. al P.C.R. din 3-5 noiembrie a.c. Produsele de serie executate la Cooperativa „Textila Mureş1, din Tg.-Mureş sunt cunoscute şi apreciate atît în ţară cît şi peste hotare. Aceste aprecieri sunt o urmare firească şi o răsplată a muncii de bună calitate a cooperatorilor din atelierele de serie, care dau dovadă de multă pricepere şi fantezie în crearea de noi modele şi în execuţia lor. Problema calităţii muncii în general şi a confecţiilor în special, a menţinut şi menţine încontinuu trează atenţia conducerii cooperativei. In acest sens, încă la începutul anului curent s-au luat o serie de măsuri pentru reorganizarea activităţii de control a produselor, care să fie un sprijin permanent secţiilor de producţie, in fiecare lună s-a analizat munca desfăşurată de controlorii de calitate în secţii, felul cum ei s-au achitat de sarcinile încredinţate şi în special de sprijinirea concretă a oamenilor în vederea eliminării la timp a eventualelor neajunsuri calitative ivite pe parcursul fazelor de muncă. Astfel, în unităţi s-au organizat consfătuiri pe tema calităţii şi demonstraţii practice cum trebuie să se execute un produs sau altul şi în special fazele cheie de care depinde în mare parte calitatea bună a confecţiilor. La aceste consfătuiri iau parte colectivul de creatori de modele în frunte cu Ladislau Varodi, compartimentul C.T.C. şi personalul din secţii. Măsurile şi acţiunile enunţate în rîndurile de faţă au avut şi au un efect pozitiv în producerea unor confecţii de calitate superioară. Pentru a fi şi mai convingători în acest sens e suficient să precizăm că cele 73.000 produse executate pentru U.R.S.S., 1.992 costume bărbăteşti livrate în Olanda, 12.000 costume, 18.000 rochii diferite, 6.000 scurte din teron livrate pentru comerţul intern şi o însemnată cantitate de covoare expediate la export, au fost apreciate de beneficiari ca fiind de foarte bună calitate. în realizarea acestor confecţii de bună calitate s-au remarcat în mod deosebit secţia condusă de Maria Levi, controlor interfazic I. Fazekas, secţia de confecţii costume bărbăteşti de pe strada Lungă, unde lucrează muncitorii Gh. Iepure, E. Gali, Ana Fodor, secţia condusă de Mihai Sikszai şi altele. In luna calităţii produselor se vor desfăşura alte numeroase acţiuni care vor contribui la ridicarea standardului calităţii confecţiilor executate de cooperatorii de la „Textila Mureş". Ilie CENGHER şef compartiment C.Tn — Cooperativa „Textila Mureş ‘ din Tîrgu-Mureş Anul XXIII. Nr. 266 (4.239) DUMINICA, 7 noiembrie 1971 4 pagini, 30 de bani I L w \ W' \ l ti M _ ■ \V ’S1 flipHi ln Jf .. m.'A ■%. . . K." Strungarul Octavian Bodnaru de la I.R.U.M. Reghin se numără printre cei mai pricepuţi muncitori din întreprindere. Prin hărnicia şi conştiinciozitatea cu care lucrează a reuşit să obţină titlul de fruntaş de 7 ori consecutiv. Cinstire Organizaţia de partid şi cea sindicală din cadrul Consiliului popular al municipiului Tg.-Mureş au convocat, pentru ziua de 30 octombrie, o adunare. Aceasta a fost pregătită, se pare, mai bine decit oricare alta. Căci fiecare lucrător din cadrul consiliului şi-a adus contribuţia la reuşita ei. De altfel, era o adunare de un fel deosebit. In sala de festivităţi, oamenii au adus coşuri cu flori, suveniruri şi mai ales multă stimă şi respect faţă de munca prestată vreme îndelungată de ciţiva din colegii lor Au luat cuvintul mulţi participanţi. Cu emoţie, cu căldură le-au adresat din inimă cuvinte de preţuire şi respect pentru munca plină de răspundere pe care au depus-o pe parcursul a 20—30 sau 40 de ani, pentru continuitatea cu care au servit in administraţia de stat. — Există in viaţa fiecărui colectiv momente cind fiecare in parte şi toţi la un loc — arăta tovarăşul ing. Kiss Zoltán, prim-vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular municipal — sărbătoresc încununarea eforturilor de fiecare zi, momente înălţătoare care dimensionează împliniri, conturează perspectivele. Asemenea moment trăieşte şi colectivul nostru astăzi, cind ne-am adunat să cinstim pe aceia care, mulţi ani în şir au fost exemplar prezenţi la datorie. Este vorba de sărbătoarea ieşirii la pensie a tovarăşului DĂNILĂ DINI şi a implinirii unei însemnate vechimi neîntrerupte in instituţia noastră a tovarăşilor BREDA BELA şi ADORJANI IULIA. După o activitate de aproape 40 de ani in domeniul finanţelor locale, tovarăşul Dănilă Dinj, inspector-şef impozite şi taxe din cadrul Circumscripţiei financiare a Consiliului popular municipal, iese la pensie, bucurindu-se de acum înainte de drepturile binemeritate acordate de partidul şi statul nostru. Despre corectitudinea, cinstea, capacitatea şi colegialitatea tovarăşului lor de muncă au vorbit mulţi participanţi, subliniind că au fost pentru ei un exemplu de urmat. Aprecieri elogioase s-au adus şi tovarăşilor Breda Béla şi Adorjăni Iulia, care, dind dovadă de devotament faţă de unitatea şi colectivul din care fac parte, împlinesc trei şi respectiv două decenii de activitate neîntreruptă in cadrul Consiliului popular municipal. Rind pe rind, tovarăşii Măndoki Carol, Ana Coşeriu, Vasile Cotruş, Iuliu Bordeianu, Erdos Iosif, Sándor Gavril, au vorbit cu multă stimă şi respect despre colegii lor de muncă. Cuprinşi de emoţie au rostit cite o scurtă alocuţiune şi sărbătoriţii. — Sărbătoarea de azi constituie pentru mine o deosebită bucurie, dar încerc in acelaşi timp şi oarecare stringere de inimă, — a spus tovarăşul Gini. Bucurie, deoarece implinesc 40 de ani de activitate in slujba patriei. In toată această perioadă m-am străduit să muncesc cinstit, corect pentru a mă achita întocmai de sarcini. încerc o stringere de inimă pentru că fiecare despărţire produce regrete. Cum să nu regreţi cind trebuie să părăseşti un colectiv, o familie atît de unită? Cum să nu regreţi cind trebuie să părăseşti unitatea, colegii de la care patru decenii ai primit atita ajutor? Odată cu urările de sănătate şi viaţă lungă, lucrătorii consiliului popular au inminat colegilor lor coşuri cu flori şi cadouri, semne ale stimei şi preţuirii pentru activitatea rodnică şi îndelungată desfăşurată in instituţie. A fost un gest frumos, care am vrea să-l vedem in toate întreprinderile şi instituţiile, atît in cele m--’ 'r? si in cele mici. P. POPSOR Crose din fibre de sticlă pentru hochei După cum ne-a relatat inginerul Gencsi Andrei, sezonul sporturilor de iarnă este întîmpinat la C.P.L. Reghin cu noutăţi. Printre acestea se înscriu crosele cu fibre de sticlă tip „Harghita“, cu calităţi superioare şi la un preţ accesibil. De notat că noile crese au dat satisfacţie sportivilor. Pentru cei mici au fost făurite săniuţele „Pui“ cu o structură robustă, cu un spătar consolidat care le ridică astfel calităţile practice. Sunt în pregătire schiuri cu structuri din fibră de sticlă şi peradur (duraluminiu). Totul este consacrat performanțelor în adevăratul înțeles al cuvîntului. Rachete pentru sportul alb Aici, pe liniile de fabricaţie, în fabrica de ambarcaţiuni şi articole sportive a C.P.L. Reghin, anotimpurile se contopesc. In timp ce pe o linie se făuresc schiuri şi crose, pe o alta iau fiinţă rachete pentru sportul „alb“. De remarcat că rachetele Pluton, Neptun şi Saturn, care au fost încercate şi de lotul de tenis, de specialişti de la federaţie, au calităţi superioare celor produse anterior. Finisajul se realizează prin folii plastice iar structura din lemn, cu întărituri din fibre de sticlă. Racheta Pluton are şi un miner mai scurt, servind mai ales copiilor pentru învățarea tenisului. Deja în luna februarie 1972 vor fi livrate din plin beneficiarilor, potrivit contractelor. De remarcat că rachetele vor fi produse în serie, astfel încît vor putea satisface solicitările.