Steaua Roşie, noiembrie 1971 (Anul 22, nr. 261-285)
1971-11-07 / nr. 266
PAGINA 4 STEAUA ROȘIE Plenara Mielului central al Pariului Cuvîntul tovarăşului VASILE PATILINET (Urmare din pag. a 3-a) trol din partea unor organe de partid şi de stat ne dovedeşte cazul unui afacerist notoriu, neîncadrat în cîmpul muncii. Acesta, cu sprijinul unor cadre cu munci de răspundere de la Consiliul popular al municipiului Bucureşti a reuşit să-şi construiască în plin centrul Capitalei un bloc de 3 etaje, cu 7 apartamente şi diverse anexe, cu bani şi materiale obţinute pe căi frauduloase. O dată cu dezbaterea documentelor, atenţia a fost îndreptată şi împotriva celor care obţin venituri pe căi necinstite şi ocupă funcţii de răspundere, in prezent fiind pe rol, din toate categoriile sociale, de două ori mai multe cazuri faţă de 1969. O altă formă în care îşi găseşte expresia, în mod pregnant, parazitismul, o constituie modul de viaţă al unor elemente, care, sfidînd normele de convieţuire socială, refuză pur şi simplu să se încadreze în muncă. La un sondaj făcut de organele de miliţie, în colaborare cu alte organe de stat şi obşteşti, doar la un număr mic de judeţe au fost identificate 32.000 asemenea persoane, din care numai în Capitală sunt 20.000 care trăiesc din expediente, pe seama părinţilor, fraţilor sau altor persoane. Asemenea elemente parazitare,neîncadrate în muncă au săvîrşit, din totalul infracţiunilor şi contravenţiilor cercetate şi judecate în perioada 1970—1971, aproximativ 25 la sută. Datorită lipsei unui control riguros din partea organelor de partid, a comuniştilor din consiliile populare, organelor financiare şi de turism asupra modului de folosire a unor spaţii particulare, s-a ajuns ca unii dintre cetăţeni să nu mai închirieze prin agenţiile de turism, sustrăgîndu-se de la plata impozitului legal, realizînd uneori venituri anuale între 65.000—100.000 lei. Numai la un sondaj efectuat în Bucureşti s-au constatat 65 de cazuri în care persoanele respective şi-au închiriat întregul spaţiu; unii dintre aceştia lucrează în provincie, iar alţii se mută la vecini, rude şi pitefechi.«Cu părere de rău trebuie să constatăm că unii tovarăşi cu munci de răspundere din diferite organe centrale şi locale, dar cu o slabă conştiinţă comunistă, duc un mod de viaţă mic-burghez şi creează copiilor lor un mediu nociv, neobligîndu-i să muncească sau să înveţe, lăsîndu-i să frecventeze baruri şi cafenele, creîndu-ie în acest fel condiţii generatoare de acte antisociale, contrare eticii socialiste. Aceşti părinţi cauzează un mare rău viitorului propriilor lor copii şi în acelaşi timp afectează serios interesele societăţii noastre. Fără a nega existenţa unor instrumente legale foarte eficace şi care nu au fost totdeauna aplicate, ţin să arăt că dispoziţiile legale existente nu permit, sub sancţiune penală sau măcar contravenţională, obligarea celor capabili, dar care se sustrag timp îndelungat să lucreze, aşa cum se procedează în alte ţări, unde se pune în vedere celor în cauză ca într-un anume termen să se încadreze în muncă, iar în caz contrar sunt judecaţi şi condamnaţi la muncă corecţională. După cum se ştie, Constituţia noastră prevede doar că „munca este o îndatorire de onoare pentru fiecare cetăţean al ţării". Cred însă, că, pentru cei care nu înţeleg şi sfidează munca, ar fi necesar să se studieze de către noul organ legislativ, ca şi în Constituţia noastră să se prevadă obligaţia de a munci, aşa cum se consacră în mod expres în constituţiile altor ţări, unde se prevede: „obligaţia tuturor membrilor societăţii de a presta o muncă utilă". Această prevedere trebuie înţeleasă, după cum se şi subliniază în unele constituţii, în sensul că, pentru cei capabili, munca constituie o obligaţie fundamentală, fiind izvorul tuturor drepturilor, iar cel ce nu munceşte, nu se poate bucura de drepturi şi protecţie socială. Societatea noastră socialistă, societate modernă, cu toate mumiţtele măsuri ce se iau pentru creşterea conştiinţei socialiste, nu poate renunţa la luarea măsurilor de constrîngere împotriva elementelor înrăite — puţine la număr — care sfidează normele de convieţuire socialistă şi opinia publică, dovedindu-se refractare la orice măsuri de educare şi care prin acţiunile lor sînt un factor nociv care lezează interesele întregii societăţi. In continuare, aş dori să subliniez necesitatea ca organele locale ale puterii de stat şi ministerele economice, ajutate de comitetele judeţene, municipale şi orăşeneşti, să se ocupe de folosirea mai deplină, mai raţională, a braţelor de muncă existente pe plan local. In acest sens, consider necesar să se acorde o atenţie deosebită pregătirii, cu răbdare şi grijă, a femeilor pentru a fi încadrate pe locuri de muncă specifice lor, dar unde, în prezent, lucrează bărbaţi, urmînd ca acestora să li se dea o întrebuinţare mai utilă. Astfel, în luna octombrie a. c. exista pe şantiere şi la munci agricole o mare nevoie de forţe de muncă. Pentru acoperirea cerinţelor ar fi putut fi atrase braţele de muncă neocupate în producţie, dacă exista mai multă preocupare din partea ministerelor economice, a unor organe locale de partid şi de stat, care cer cu insistenţă să li se aprobe tot mai multe investiţii, ceea ce este normal, dar cînd este vorba de execuţia investiţiilor, continuă să ceară ca aceasta să fie realizată de la centru sau de către alţii. Este demn de remarcat participarea şi aportul Forţelor noastre armate pe şantierele economiei naţionale, unde şi-au îndeplinit misiunea primită. Şi pe viitor ele vor executa cu cinste ordinul Comandantului Suprem. Este necesar însă ca militarii să fie folosiţi pe şantiere mari, şi nu pentru a suplini, în unele cazuri, lipsa de organizare şi de antrenare în muncă a forţelor existente pe plan local. Tovarăşi, Legalitatea noastră socialistă — chemată a contribui la consolidarea ordinii şi disciplinei sociale — s-a legat pentru totdeauna de numele tovarăşului Nicolae Ceauşescu, care, animat fiind de cele mai înalte idealuri de justiţie şi echitate socială, a reuşit să dezvolte un respect neabătut pentru voinţa clasei muncitoare, exprimată în legile statului nostru. Ofensiva revoluţionară pe care a declanşat-o împotriva oricăror abuzuri şi samavolnicii, a necinstei şi a tuturor ilegalităţilor, face din secretarul nostru general întruchiparea acelui spirit de dreptate socială, pentru care poporul nostru a luptat veacuri de-a nodul. Grija neabătută pentru ordinea de drept — astfel încît nici un cetăţean nevinovat să nu mai fie condamnat şi nici un vinovat să nu scape de rigorile legii — a fost imprimată în întreaga noastră legislaţie şi poartă puternica amprentă a personalităţii sale. Tovarăşi. Dezbaterea acestor documente în unităţile M.F.A., C.S.S., M.A.I., a evidenţiat încă o dată dragostea şi devotamentul tuturor militarilor faţă de partid, faţă de Comandantul nostru Suprem, hotărîrea lor nestrămutată pentru întărirea capacităţii de apărare a ţării şi a legalităţii socialiste. Trebuie să raportăm însă că lipsurile semnalate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu în expunere se găsesc şi în activitatea organelor şi organizaţiilor de partid din unităţile militare. Unele cadre militare nu se ocupă cu atenţie de problemele muncii politice, nu cunosc starea din unităţi, ca rezultat al slabului contact direct cu viaţa. Sînt şi cazuri cînd unii comandanţi încearcă să întărească disciplina şi ordinea militară numai prin pedepse şi chiar practici disciplinare neregulamentare, în timp ce munca de la om la om este neglijată. La această stare de lucruri a contribuit şi faptul că unele cadre cu funcţii de conducere de la M.A.I. şi C.S.S., un timp îndelungat nu au fost încadrate în mod organizat la diferite forme de pregătire politico-ideologică. Secretariatul C.C. al P.G.R., analizînd recent stadiul şi eficienţa muncii politice şi de pregătire profesională a cadrelor din unităţile M.A.I. şi C.S.S., a stabilit că în organizarea şi desfăşurarea acestei activităţi nu au existat o coordonare unitară, o suficientă preocupare pentru asigurarea unui conţinut bogat în idei, hotărînd o seamă de măsuri pentru ridicarea combativităţii revoluţionare şi a spiritului militant, pentru cultivarea înaltelor trăsături morale, profesionale şi de luptă, cum sunt curajul, dîrzenia, fermitatea, vigilenţa şi spiritul de sacrificiu. Sunt pe deplin conştient, că eu personal şi activiştii din secţia pe care o conduc nu ne-am ocupat suficient de controlul permanent pentru îndeplinirea hotărîrilor C.C. al P.C.R. cu privire la munca politico-ideologică în unităţile M.F.A., M.A.I., C.S.S. şi Justiţie, nu am reuşit să ajutăm şi mai mult comuniştii din aceste unităţi şi nu am reuşit să informăm la timp conducerea partidului pentru deficienţele constatate. Pentru neajunsurile existente în activitatea de propagandă şi în munca politico-ideologică din unităţile M.F.A., M.A.I., şi C.S.S., consider că o vină poartă şi Secţia de propagandă, precum şi secretarii C.C. al P.C.R., care, în decursul anilor, au răspuns de această secţie pentru care activitatea de propagandă în armatănu a constituit o preocupare concretă de zi cu zi, ci ocazională. Pătruns de sentimentul responsabilităţii politice, de la această înaltă tribună, asigur Plenara, ca şi pe dumneavoastră stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că istoricul program de educaţie comunistă pe care l-aţi dat ţării va constitui pentru mine documentul de căpătîi în întreaga mea activitate de viitor, care sunt îndatoriri statutare, norme stabilite în statut, unde se arată în ce constă activitatea unui comunist. Avem organe de partid care, în primul rînd, trebuie să vegheze ca prevederile statutare, normele de partid, linia politică a partidului să se înfăptuiască. Trebuie deci urmărit continuu ca fiecare membru de partid să devină într-adevăr conştient. Conştiinţa nu se formează prin declaraţii. Declaraţii am auzit foarte multe, unele mai frumoase, altele mai puţin frumoase; ceea ce decide este, însă, rezultatul muncii, şi partidul cere fiecărui membru al său să lupte hotărît pentru realizarea sarcinilor sale. Munca ideologică ajută pe comunişti să-şi realizeze sarcinile trasate de partid. Munca ideologică înseamnă studiu perseverent, luptă cu sine, luptă împotriva propriilor slăbiciuni, luptă pentru a ajuta ca tovarăşii de muncă, tovarăşii de partid, să se ridice la înţelegerea importanţei îndeplinirii sarcinilor. In ultimul timp, noi am obţinut succese foarte serioase, iar eu le consider ca un rezultat al muncii politice şi ideologice a partidului. Noi sîntem nemulţumiţi de munca politico-ideologică în raport cu cerinţele actuale şi, de aceea, vrem să o punem pe o bază superioară. În aceasta constă de fapt scopul plenarei noastre, care trebuie, într-adevăr, să arate întregului partid care sunt sarcinile de bază care stau în faţa noastra şi cum trebuie să ne pregătim mai bine pentru rezolvarea lor. Eu cred că noi avem suficiente posibilităţi pentru rezolvarea acestor sarcini. Dacă în ilegalitate de multe ori nu aveam la îndemînă material propagandistic, astăzi sînt pline bibliotecile cu cărţi, cu operele lui Marx, Engels, Lenin, cu documente privind întreaga mişcare muncitorească revoluţionară, ca şi trecutul de luptă al partidului nostru, bogata sa experienţă din perioada de construcţie victorioasă a societăţii socialiste. De aceea, eu cred că pentru a îmbunătăţi munca noastră trebuie să luptăm şi împotriva unor practici negative, care s-au înrădăcinat în unele sectoare de activitate şi, mai cu seamă, în unele organizaţii de partid. Îmi aduc aminte, că înainte fiecărui membru de partid i se cerea să fie un propagandist, şi era, de fapt, un propagandist. El trebuia, în cercul unde activa, să lămurească muncitorii asupra problemelor care erau la ordinea zilei. El trebuia să fie înarmat cu argumente, să combată politica burgheză de atunci şi să dovedească că, ceea ce propun comuniștii este lucrul cel mai important, să poată să-i determine pe oameni să pornească la luptă pentru propriile lor interese. Trebuia, într-adevăr, să faci eforturi ca să fii la înălţimea acestor exigenţe — şi, în acelaşi timp, trebuia să lupţi şi împotriva agenţilor siguranţei şi a organelor de represiune şi a unor mentalităţi înapoiate existente chiar la muncitori. Comunistul trebuia să dea dovadă de pricepere, de iniţiativă şi mai cu seamă să dea dovadă că este un revoluţionar din convingere. O dată ce comuniştii prelucrau şi studiau hotărîrile partidului, şi le însuşeau — şi acestea deveneau hotărîrile lor proprii, şi luptau pentru a le realiza, punînd în această direcţie toată pasiunea, toate forţele. Aceasta se cerea unui comunist atunci în condiţiile acelea grele, şi trebuie spus că ei, comuniştii, şi-au îndeplinit cu cinste marile îndatoriri. Din mijlocul lor s-au format oameni minunaţi, printre care şi tovarăşul Ceauşescu, care din simplu muncitor, străduindu-se să-şi însuşească principiile învăţăturii marxis leniniste, să-şi îmbogăţească continuu cunoştinţele culturale şi ştiinţifice, iar, după eliberare şi cunoştinţele necesare conducerii statului, a izbutit să se ridice pînă la postul cel mai important în partid şi în stat. Noi nu am avut o şcoală de pregătire specială în arta de a conduce statul şi am trecut direct de la ilegalitate la munca legală; de fapt, am cucerit rînd pe rînd, poziţiile, începînd de la cele mai mici pînă la cele mai mari. în această luptă comuniştii au dat dovadă de capacitate politică şi organizatorică, şi între ei sunt mulţi cei care ne fac cinste. Imi aduc aminte că, atunci cînd am făcut naţionalizarea întreprinderilor, la conducerea fabricilor şi uzinelor au fost puşi muncitori , lăcătuşi, strungari, mecanici sau de alte meserii, oameni, fără îndoială, cu bună pregătire profesională, dar şi cu o înaltă conştiinţă muncitorească. Au făcut minuni în munca de conducere, dovedindu-se mult mai pricepuţi decît cei care fuseseră înaintea lor. Mulţi dintre ei, ulterior au devenit ingineri. Şi mulţi dintre ei sunt astăzi foarte buni ingineri şi conduc întreprinderi importante în țara noastră. Eu voiam să arăt două lucruri, care, după mine, cred că trebuie să ne preocupe mult mai mult. S-a pus problema că, în ultimul timp, a slăbit preocuparea pentru primirea în partid, în primul rînd a muncitorilor. Cred că aici nu s-au respectat întru totul prevederile Statutului partidului, care arată foarte clar că în partid se primesc mai întîi muncitori şi apoi alte categorii, pentru că acesta este partidul clasei muncitoare. Şi nu orice muncitor, ci acei care sunt fruntaşi, au o pregătire profesională bună, care constituie exemplu în producţie, în familie, în societate, care, în sfîrşit, se perfecţionează continuu, îşi ridică şi nivelul profesional dar şi cel politic de cultură generală. Noii membri de partid trebuie să aibă, de asemenea, un profil moral înaintat, o conştiinţă ridicată, să combată toate manifestările înapoiate, intre vorbele şi faptele comuniştilor trebuie să fie o deplină unitate. Comunistul trebuie să fie exemplu înaintat prin toate fibrele sale. In ultimul timp, se vede treaba, nu s-a prea ţinut cont de aceste prevederi şi au intrat în partidul nostru şi unii carierişti, elemente înapoiate, care apoi au încălcat şi legile, şi morala, şi etica. Partidul nostru trebuie să se ocupe de educarea oamenilor cum ne ocupam noi în ilegalitate, cînd pentru orice abatere de la morală sau de la legile de conspiraţie, un comunist era tras la răspundere, fără nici un fel de îngăduinţă, indiferent de munca pe care o îndeplinea în partid, pentru că prevederile Statutului sunt la fel de obligatorii pentru toţi membrii de partid, indiferent de locul pe care îl au în partid. Dar nu toate organele de partid — începînd de la organizaţiile de bază şi pînă la comitetele de partid — chemate să confirme pe noii membri — cunosc temeinic, sub toate aspectele, pe cei care urmează să fie primiţi în partid. Din această cauză, în partid au putut intra şi oameni care au comis abateri grave, ajungînd chiar pînă la încălcarea legilor statului. Ce autoritate poate să aibă un membru de partid care este prins că fură, că înșeală, că, în sfîrșit, are abateri de la disciplina de partid, de la morala de partid? Propun ca plenara noastră — pe care o consider de o mare importanţă în viaţa partidului , o dată cu măsurile ce le va adopta pentru îmbunătăţirea muncii politico-ideologice, să atragă atenţia organelor şi organizaţiilor de partid asupra necesităţii creşterii exigenţei faţă de cei ce solicită primirea în rîndurile partidului. A doua problemă asupra căreia doresc să mă opresc se referă la faptul că nu acţionăm cu destulă hotărire pentru combaterea misticismului, a concepţiilor înapoiate. Manifestări de misticism există chiar şi în rîndul unor membri de partid, care nu au renunţat cu totul la concepţiile religioase. Aceasta reflectă lipsuri ale muncii noastre de educare comunistă, de dezvoltare a conştiinţelor. De aceea, cred că trebuie să intensificăm propaganda împotriva superstiţiilor, a misticismului, şi aceasta s-o facem nu prin acţiuni de campanie ci în mod permanent, printr-o muncă plină de răbdare. In privinţa aceasta, propun ca la Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste să creăm un resort care să se ocupe în mod permanent de această problemă, un resort care să desfăşoare o intensă propagandă ştiinţifică, militind pentru risipirea din conştiinţa unor oameni a mentalităţilor înapoiate. Acum, pentru că sîntem în ajunul aniversării Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, vă rog să-mi permiteţi să salut acest mare eveniment al epocii noastre, care a deschis o eră nouă în istoria omenirii, să felicit pe oamenii muncii sovietici pentru remarcabilele realizări dobîndite în toate domeniile de activitate, și să le urez noi succese în nobila muncă de construire a comunismului în Uniunea Sovietică, în lupta pentru progres, pentru pace în lume. Sunt de acord cu toate tezele din expunerea prezentată plenarei de secretarul general al partidului. Sunt de acord şi cu propunerea tovarăşului Emil Bodnaraş ca raportul tovarăşului Ceauşescu să fie inclus în documentele plenarei. Cuvîntul tovarăşului CONSTANTIN PÎRVULESCU Sunt foarte mulţumit că particip la această plenară care dezbate una din problemele cele mai importante ale partidului, de fapt problema de bază a Partidului Comunist Român, sarcinile muncii politico-ideologice şi cultural-educative. Fără îndoială, noi cei care avem un stagiu mai vechi în partid şi am activat în condiţii grele, putem să ne dăm seama — şi chiar să redăm din experienţa noastră — ce înseamnă ca un comunist să fie temeinic pregătit din punct de vedere ideologic, politic, cultural. In ilegalitate tăria fiecărui membru de partid, tăria Partidului Comunist Român, consta în conştiinţa lui, în conştiinţa lui revoluţionară, bazată pe cunoaştere, pe un studiu permanent, pe căutarea şi descoperirea — element fundamental în munca noastră — a argumentelor de bază împotriva regimului reacţionar burghezo-moşieresc. Fără aceasta nu se putea ca un comunist să devină luptător conştient, dîrz, împotriva reacţiunii burghezo-moşiereşti. îmi aduc aminte că, atunci cînd eram arestat, pe zbirii de la siguranţă sau pe temniceri îi impresionau extraordinar de mult hotărîrea şi tăria morală a comuniştilor. Ei nu puteau să-şi explice de unde atîta forţă la aceşti oameni, care, supuşi, pur şi simplu, la distrugerea fizică, le erau mult superiori, şi, în ciuda torturilor, rămîneau ferm încrezători în justeţea convingerilor lor, în justeţea politicii partidului, şi luptau neabătut pentru aplicarea ei în viaţă. Ce înseamnă a fi comunist? înseamnă, de fapt, cum spunea însuşi Marx, a te transforma într-un om nou, a deveni un om nou, ca să poţi să lupţi pentru schimbarea societăţii vechi, reacţionare, intr-o societate nouă, socialistă. Comunistul, dacă vrea într-adevăr să fie comunist, trebuie, întotdeauna, să stea de vorbă cu conştiinţa lui, să se întrebe dacă într-adevăr a făcut totul pentru ca să-şi îmbogăţească zi de zi, ceas de ceas, cunoştinţele, experienţa, ca să poată înţelege evenimentele interne şi internaţionale. Noi, comuniştii, sîntem în acelaşi timp patrioţi şi internaţionalişti; pe noi ne interesează toată mişcarea, toată dezvoltarea, toată lupta clasei muncitoare, a popoarelor subjugate şi le sîntem prieteni, sprijinitori, după cum şi ei sunt prieteni şi sprijinitorii noştri. Aceasta este o forţă uriaşă a comuniştilor. De aceea, ei sunt puternici, sunt de neînvins fiindcă sunt toţi pentru unul şi unul pentru toţi. Ei creează în mod conştient această solidaritate, participă activ la stabilirea politicii partidului, la realizarea sarcinilor partidului, iar în lupta împotriva duşmanului comun au ca aliaţi clasa muncitoare din toate ţările lumii, popoarele asuprite din toate ţările lumii, pe toţi oamenii muncii. Eu ţin să arăt că admir iniţiativa tovarăşului Ceauşescu. Trebuie spus că problemele de edu Cinema DUMINICA, 7 NOIEMBRIE TG.-MUREŞ — Arta! Aeroportul (ambele serii — orele 11, 15, 18 şi 21). Select: Şansa. Progresul: Aşteptarea. Tineretului. Paginile trecutului. Unirea: Căldura. Flacăra: Genoveva de Brabant. SIGHIŞOARA — Lumina: Săptămîna nebunilor. Tîrnaval Fabrio magicianul. LUDUS — Flacăra: Apa ca un bivol negru. IERNUT — Lumina: Un italian în America. SARMAȘU — Popular: Mexic ’70. REGHIN — Patria: Asediul. Victoria: Căpitanul Korda. TÎR MAYEN! — Melodia: Zona închisă. SOVATA — Doina: Articolul 420 (ambele serii). SÎN NDA GEORGIU DE PADURE — Populari Doar un telefon. FlNTlNELE — Patria: Trandafiri roşii pentru Angelica. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul: Ai grijă de Suzi. LUNI, 8 NOIEMBRIE TG.-MUREŞ — Arta: Cromwell (ambele serii — la orele 11, 15, 18 şi 21). Select: îndrăgostiţii. Progresul: O floare şi doi grădinari (ambele serii). Tineretului! Tabla viselor. Unirea: Căldura. Flacăra: Mă iubeşte, nu mă iubeşte. SIGHIŞOARA — Lumina: Hello, Dolly (ambele serii). Tîrnava: Fablio magicianul. LUDUŞ — Flacăra: Medicul de la asigurări. IERNUT — Lumina: Un italian în America. SARMAŞU — Popular: Atenţiune, părinţi ! REGHIN — Patria: O părere deosebită. TÎRNAVENI — Melodia: Brigada Diverse în alertă. SOVATA — Doina: Republica fetelor. SÎNGEORGIU DE PĂDURE — Popular: Trandafiri roşii pentru Angelica. FÎNTÎNELE — Patria: Aurul. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul: Departe de lumea dezlănţuită. Teatru TEATRUL DE STAT, secţia română, ora 17 (sala mică): Divertisment ’71, ora 20: Unchiul Vanea. INSTITUTUL DE TEATRU (sala Studio, ora 20): Slugă la doi stăpîni. TEATRUL DE PĂPUŞI, secţia română, ora 16: Regele motan. HOTARE Adunarea festivă de la Moscova consacrată celei de-a 54-a aniversări a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie MOSCOVA 6. — Corespondentul Agerpres, Laurenţiu Duţă, transmite: In sala Palatului Congreselor din Kremlin a avut loc sîmbătă dupâ-amiază o adunare festivă a reprezentanţilor oamenilor muncii, ai organizaţiilor obşteşti, consacrată celei de-a 54-a aniversări a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie. In prezidiu au luat loc Leonid Brejnev, Alexei Kosîghin, Nikolai Podgornîi şi alţi conducători de partid şi de stat sovietici. In sală se aflau numeroase delegaţii de peste hotare, invitate să participe la festivităţi, printre care şi delegaţia ARLUS, condusă de tovarăşul Trofin Simedrea, primvicepreşedinte al Consiliului popular judeţean Cluj. Viktor Grişin, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., a prezentat cu acest prilej o amplă expunere. Vizita delegaţiei parlamentare române în Japonia . TOKIO 6. — Corespondentul Agerpres, FI. Ţuiu, transmite: Sîmbătă a sosit la Tokio delegaţia Marii Adunări Naţionale a Republicii Socialiste România, condusă de Aurel Vijoli, preşedintele Comisiei economico-financiare a M.A.N., preşedintele Grupului parlamentar pentru relaţii de prietenie România-Japonia, care, la invitaţia Dietei, face o vizită oficială în Japonia. După-amiază, membrii delegaţiei au vizitat oraşul Tokio, iar seara au asistat la spectacolul teatrului „Kokusai". Convorbirile iugoslavo-canadiene la nivel înalt au luat sfîrşit OTTAWA 6 (Agerpres). După cum anunţă agenţia Tanjug, în capitala Canadei au luat sfîrşit convorbirile dintre preşedintele R.S.F. Iugoslavia, Josip Broz Tito, şi primul ministru canadian, Pierre Eliott Trudeau. Ultima rundă a convorbirilor a fost consacrată problemelor internaţionale —transmite agenţia Taniug. Schimbul de păreri, apreciază agenţia Taniug, a fost foarte deschis şi detaliat. Părţile au căzut de acord să aibă loc consultări frecvente, multilaterale, la diferite niveluri și în diverse domenii. Au început lucrările celei de-a -a conferinţe generale a F.A.O. ROMA 6. — Corespondentul Agerpres, Nicolae Puicea, transmite, în impunătorul palat de pe Viale delle terme di Caracalla, pe faţada căruia fluturau drapelele a 125 de naţiuni, au început sîmbătă lucrările celei de-a 16-a conferinţe generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (F.A.O.). Peste 1.000 de delegaţi, între care 45 de miniştri ai agriculturii, precum şi observatori ai unor organizaţii neguvernamentale specializate, vor dezbate, pînă la 25 noiembrie, principalele aspecte ale activităţii pe care o desfăşoară F.A.O. în domeniul alimentaţiei şi agriculturii, al sprijinirii eforturilor de propăşire economică şi socială a ţărilor în curs de dezvoltare, al lărgirii cooperării între state în domeniul agriculturii. Republica Socialistă România este reprezentată de o delegație condusă de Angelo Miculescu, ministru secretar de stat la Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii și Apelor. Evoluţia situaţiei de la frontierapakistaneză DELHIA (Agerpres). Forţele indiene au provocat în cursul zilelor de joi şi vineri „pierderi grele" trupelor pakistaneze aflate de-a lungul frontierei Bengalului de vest, a anunţat vineri seara agenţia indiană Press Trust Of India. Potrivit sursei menţionate, unităţile indiene au ripostat astfel la intensele bombardamente ale artileriei pakistaneze. Aceste bombardamente, subliniază agenţia indiană de presă, au provocat victime omeneşti şi pagube materiale în patru localităţi indiene de frontieră.★ CARACI 6 (Agerpres). — Postul de radio Caraci, citat de agenţia France Presse, a anunţat vineri seara că trupe indiene au încercat să ocupe localităţile Langara şi Goyain şi regiunile învecinate de la nord de oraşul Sybhet (Pakistanul de est). Această acţiune, sprijinită de artileria indiană, a fost respinsă de trupele pakistaneze, care au provocat moartea a 25 de soldaţi indieni. Reluînd un comunicat militar dat publicităţii vineri la Dacca, agenţia menţionată informează că artileria indiană a bombardat, în noaptea de joi spre vineri, 15 sate din Pakistanul oriental, provocînd moartea a 33 de civili. R.dcc„o „ administraţia: Piaţa Eroilor SMM nr. 8. Telefoane: 11688, 11689. Abonamentele sa fac Io oBciile „o,,actorii po„cii ,i dilasorii „oluntari din Întreprinderi Şi instituţii. Tiparul: întreprinderea Poligrafică Tg.-Mureş. Comanda nr. 773. 40 372