Steaua Roşie, noiembrie 1971 (Anul 22, nr. 261-285)

1971-11-09 / nr. 267

Aprobăm din inimă documentele Plenarei C.C. al P.C.R. din 3 , 5 noiembrie AMPLU PROGRAM AL EDUCAŢIEI COMUNISTE, AL ACŢIUNII PRACTICE Plenara Comitetului Central al P.C.R. din 3—5 noiembrie a dezbătut şi adoptat Programul P.C.R. pentru îmbunătăţirea activităţii ideologice, ridi­carea nivelului general al cunoaşterii şi educa­ţia socialistă a maselor, pentru aşezarea relaţiilor din societatea noastră pe baza principiilor eticii şi echităţii socialiste şi comuniste. Expunerea ştiinţifică, cuprinzătoare, de cuteză­toare perspectivă, prezentată în faţa plenarei de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, constituie o analiză dialectică a realităţilor din patria noastră, a schim­bărilor profunde care au loc pe plan intern şi in viaţa internaţională. Expunerea a fost primită cu deosebit interes de întregul nostru popor. Anali­­zînd activitatea politico-ideologică şi educativă, stabilind măsurile necesare în vederea îmbunătă­ţirii acestei munci, ridicării ei la nivelul cerin­ţelor etapei pe care o străbatem, plenara din 3—5 noiembrie poate fi considerată ca un înalt forum de clarificare a unor probleme de o im­portanţă excepţională pentru afirmarea principiilor socialiste şi comuniste în viaţa poporului nostru. Clarificarea cu exigenţă şi principialitate co­munistă a problemelor organizării activităţii ideo­logice şi politico-educative de masă, definirea di­recţiilor majore ale programului de educaţie so­cialistă, contribuţiile creatoare la definirea mo­dului cum trebuie înţeles ce înseamnă a fi co­munist, reafirmarea principiilor politicii noastre externe, măsurile privind lărgirea orizontului cu­noaşterii, formarea omului nou. iată o sinteză a lucrărilor acestei istorice plenare. Oamenii muncii din judeţul nostru, alături de întregul popor au urmărit cu viu interes dezbate­rile din plenară şi au primit cu aprobare deplină aceste documente de excepţională însemnătate teoretică şi practică. Pentru fiecare dintre noi ideile izvorîte din prospectiva expunere a tova­răşului Nicolae Ceauşescu, din cuvintul rostit la încheierea lucrărilor, concluziile plenarei, sinteti­zate în h­otărîrea adoptată, constituie un îndreptar al activităţii, un îndemn de a munci şi trăi în chip comunist. Partidul ne adresează îndemnul: Să muncim, să acţionăm un spirit comunist Lucrările Plenarei C.C. al P.C.R. din 3—5 noiembrie au produs asu­pra mea o profundă impresie. Cu toate că problemele supuse dez­baterii le cunoscusem încă din iu­lie, cînd le-am dezbătut cu respon­sabilitate în colectivul nostru, expu­nerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu m-a emoţionat prin pătrunzătoarea analiză a tuturor fenomenelor şi evenimentelor din ţara noastră şi ale lumii contemporane. Părţi în­tregi din cuprinzătorul program al partidului privind îmbunătăţirea activităţii ideologice, ridicarea nive­lului general al cunoaşterii, edu­caţia socialistă a maselor, aşezarea relaţiilor din societatea noastră pe baza principiilor eticii şi echităţii socialiste, se referă direct la munca şi viaţa noastră concretă. întregul nostru colectiv apreciază limpezimea cu care secretarul ge­neral al partidului dezvăluie nea­junsurile, sau defineşte direcţiile de perspectivă, întrucît în Fabrica de instrumente muzicale a C.P.L. Reghin, lucrează un colectiv format 80 la sută din tineri, aş dori să mă opresc la în­demnul pe care ni-l adresează par­tidul de a munci, trăi şi acţiona în spirit comunist. Aceasta înseamnă ca în întreaga noastră activitate să fim la înălţimea misiunii nobile în­credinţate de stegarul luptei noastre. Dar pentru a ne ridica la nivelul acestor exigenţe înseamnă în pri­mul rînd să ne pregătim ideologie, să luptăm cu noi înşine, să com­batem propriile noastre slăbiciuni, să luăm atitudine hotărîtă împotri­va manifestărilor retrograde. Noi făurim viori cu calităţi acus­tice minunate. Dar nu este suficient acest lucru. Din documentele ple­narei am desprins cerinţa ca mai întîi să făurim, să pregătim oamenii, astfel încît, exprimîndu-mă plas­tic, să nu avem între noi „nici o vioară neacordată“. Avem în faţa noastră un minu­nat program de modelare a con­ştiinţelor pe măsura cerinţelor e­­pocii pe care o parcurgem, rămîne ca noi să zăbovim mai mult asu­pra creşterii tinerilor. Mă simt da­tor să lupt cu toată răspunderea muncitorească pentru a imprima ti­nerilor modul de a trăi şi munci în spirit comunist, de a fi un luptă­tor hotărît pentru promovarea în viaţă a normelor eticii şi echităţii socialiste. MOLDOVAN GAVRIL secretarul organizaţiei de partid de la Fabrica de instrumente muzicale a C.P.L. Reghin Aşezămintele de la toţi oamenii muncii din patria noastră — membri şi nemembri de partid — am studiat şi eu cu deo­sebit interes Expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu prezentată în fa­ţa recentei plenare a Comitetului Central, cu privire la Programul P.C.R. pentru îmbunătăţirea acti­vităţii ideologice, ridicarea nivelu­lui general al cunoaşterii şi edu­caţia socialistă a maselor, pentru aşezarea relaţiilor din societatea noastră pe baza principiilor eticii şi echităţii socialiste şi comuniste. Îmi exprim adeziunea totală la a­­cest Program măreţ, care însumează experienţa construcţiei socialiste în ţara noastră, trăgînd concluzii pre­ţioase de ordin teoretic şi practic care vor constitui un far călăuzitor pentru activitatea de viitor a par­tidului şi poporului nostru, încă în lumina documentelor din iulie a. c., Comitetul judeţean pen­tru cultură şi educaţie socialistă a luat o serie de măsuri în vederea îmbunătăţirii activităţii ideologice, la căminele culturale şi instituţiile de artă. Dezbătînd aceste docu­mente, intelectualii, creatorii de artă le-au dat o apreciere unanimă, pro­punerile făcute cu aceste ocazii ex­­primînd voinţa şi unitatea de ac­ţiune a întregului popor. Educaţia socialistă a oamenilor muncii, răs­pândirea culturii socialiste, culti­varea tradiţiilor poporului, forma­rea unei concepţii progresiste iată factorii de seamă ai dezvol­tării societăţii socialiste. Trebuie de aceea să punem un accent din ce în ce mai mare pe răspîndirea cunoştinţelor politice, ştiinţifice şi culturale, pe educaţia oamenilor muncii, a tineretului. Preconizăm acţiuni de masă pe toate fronturile răspîndirii cunoştinţelor. Intelec­tuali bine pregătiţi — membri ai brigăzilor alcătuite la iniţiativa Co­mitetului judeţean de partid — vi­zitează comunele şi satele jude­ţului, unde ţin conferinţe pe teme politice, ideologice, culturale, or­ganizează diferite manifestări, dînd sprijin practic intelectualităţii din aceste localităţi în organizarea şi îndrumarea activităţii cultural-edu­cative de masă. Pot să afirm că în aceste comune şi sate activitatea de educaţie politică, ideologică şi culturală a cunoscut un avint. Pre­conizăm ca în perioada de iarnă să intensificăm această muncă. Do­cumentele partidului subliniază că educaţia maselor nu poate să aibă un caracter temporar, ci dimpotrivă unul susţinut, permanent; în acest spirit desfăşurăm şi vom desfăşura întreaga noastră activitate. în acest sens trebuie să-i orientăm pe di­rectorii căminelor culturale, biblio­tecarii, intelectualitatea satelor şi pe toţi aceia care ocupă un rol im­portant în această activitate. In a­­cest sens trebuie să urmăm nea­bătut cuvintele tovarăşului Nicolae Ceauşescu rostite la şedinţa plenară din noiembrie. „Casele de cultură, cluburile şi căminele culturale, care au o îndelungată tradiţie, trebuie să desfăşoare o activitate cultural-ar­­tistică multilaterală, să cuprindă milioane de oameni, îndeosebi ti­neretul, contribuind în mod activ la educaţia socialistă a maselor, la răspîndirea culturii şi ştiinţei.. Sunt convins că intelectualitatea din judeţul Mureş, învăţători, pro­fesori, artişti şi lucrători în dome­niul ştiinţei — români, maghiari şi germani, care trăiesc şi muncesc în strînsă unitate pe aceste meleaguri — vor lupta cu toate forţele, cu toată capacitatea pentru înfăptuirea măreţelor sarcini puse în faţa po­porului nostru de recentele docu­mente de partid, pentru educaţia socialistă a tuturor cetăţenilor pa­triei. prof. HERMANOVSZKY BELA, vicepreşedinte al Comitetului judeţean pentru cultură şi educaţie socialistă culturale — centre puternice educaţie socialista Se cere un ultim efort pentru terminarea recoltării porumbului­ rincipalele lucrări agricole de mnă, în special însămînţarea flui, recoltarea sfeclei­­ de za­­, a porumbului şi a aitor cui­­tîrzii, se apropie de sfîrşit pe eg cuprinsul judeţului. Pînă la noiembrie, recoltarea porumbu­­în cadrul cooperativelor agri­­e s-a executat în proporţie de la suta. Deşi în numeroase co­­rative aceasta lucrare a fost ninată sau se apropie de sfîr­­mai sînt citeva unităţi în care suie depuse eforturi pentru fivi­­sionarea culesului. La coopera­re agricole din Fîntînele, Gălă­­i şi Mădăraş, de pildă, au mai jos de recoltat cite 40 ha de umb, la Găieşti 60 ha, la Sîn­­sigiu de Mureş 38 ha etc. In cele trei zile la C.A.P. Găieşti ca să rămînem doar la acest 10 ha de porumb. Pe întregul ju­deţ, potrivit datelor centralizate la Direcţia generală agricolă, mai trebuie recoltate peste 3.500 ha de porumb. Paralel cu continua­rea culesului, trebuie luate măsuri pentru intensificarea transportului porumbului și mai ales a livrărilor la fondul central al statului. Deși recoltarea sfeclei de zahăr poate fi considerată, practic, ter­minată, au mai rămas de transpor­tat de pe cimp aproape 30.000 tone de sfeclă. În vederea evitării oricăror pierderi, se impune con­centrarea forţelor şi mijloacelor la transportul sfeclei de zahăr şi de­pozitarea ei în silozuri. Fructificînd timpul favorabil, lu­crătorii ogoarelor trebuie să facă acum un ultim efort pentru termi­narea grabnică a recoltării și pu­nerea la adăpost a tuturor culturi- Vremea TIMPUL PROBABIL. Deşi săp­­tămîna începe cu o vreme fru­moasă, cu cerul senin, un pro­ces de înrorare treptată va a­­vea loc datorită unui front at­mosferic din vest, care va de­termina, în următoarele zile, precipitaţii sub formă de ploaie şi lapoviţă. Către sfîrşitul săp­­tămînii este de așteptat amelio­rarea temporară a vremii. Temperatura aerului în scă­dere treptată, mai cu seamă temperatura maximă care va oscila între 5 și 10 grade; va­lorile minime vor fi cuprinse în­tre plus 2 și minus 4 grade. Sînt posibile unele intensifi­cări de vînt în prima parte a săptămînii. C­el care are ocazia să urmărească cî­­teva ore modul în care lucrează Ioan Balázs cu oamenii lui va rămîne plăcut impresio­nat. Va remarca la el si­guranţa de sine şi maturi­tatea cu care conduce ori­ce lucrare de întreţinere şi reparaţie a maşinilor din uzină, spiritul său o­­perativ şi competent cu care controlează lucrul fă­cut de ceilalţi, înţelepciu­nea de comunist cu expe­rienţă care dă mereu sfa­turi, sugerează soluţii şi dinamizează energia şi vo­inţa oamenilor. Ioan Ba­lázs este unul dintre cei mai buni maiştri de la U­­zina de reparaţii auto din Tg.-Mureş. El a urcat treptele ierarhiei profesio­nale prin afirmarea unor atitudini la un ideal de viaţă — munca şi pasiu­nea pentru meseria alea­să. Cu 16 ani în urmă a intrat ca muncitor califi­cat în uzină. Cu un sur­plus de efort şi-a dublat timp de mai mulţi ani munca din uzină cu învă­ţătura: a urmat liceul se­ral, apoi şcoala serală de maiştri. De mai bine de 4 ani e maistru la secţia de întreţinere a uzinei. In mijlocul comuniştilor din uzină a devenit şi el co­munist. Pentru meritele sale în muncă, pentru spi­ritul său de bun organiza­tor al producţiei, pentru modul în care ştie să lu­creze cu oamenii, comu­niştii din uzină i-au încre­dinţat şi funcţia de locţii­tor al secretarului com­i­tetului de partid pe între­prindere. Un drum firesc, simplu, marcat însă defi­nitoriu de opţiunea esen­ţială care dă sens şi fru­museţe vieţii; opţiunea au­tenticei plăceri de a munci, de a se autoperfec­­ţiona şi autodepăşi. „Mă întrebaţi dacă oamenii cu care lucrez mă „imită“ în muncă. Marea majoritate. Şi acest lucru, pentru că comuniştii din organizaţia noastră caută mereu să fie exemple demne de urmat, pentru că datorită lor s-a statornicit un climat de muncă sănătos şi care sti­mulează năzuinţa oameni­lor de a face azi mai mult şi mai bine decît ieri, şi mîine mai mult şi mai bi­ne decît azi“. Printre exemplele dem­ne de laudă de la sec­ţia întreţinere, comunistul Ioan Balázs aduce în dis­cuţie, cu o notă de regret, şi cîţiva tineri al căror fel de a munci şi de a se comporta, nu numai în colectiv, dar şi în afara lui, contrastează cu trăsă­turile caracteristice mun­citorului zilelor noastre. „Ce aş putea să mai fac pentru Gheorghe Tuli, Rupi şi Gavril Gabor, ti­neri care au venit în uzi­nă cu gîndul de a-şi însuşi o meserie, dar felul în ca­re muncesc şi se comportă dovedeşte că sunt lipsiţi de acea pasiune şi ambiţie de a se realiza ca oameni, de a-şi realiza un viitor prin muncă, acum în anii tine­reţii. Colectivul nostru s-a străduit, folosind diferite mijloace profesionale şi de educaţie, să-i determine pe cei trei tineri să res­pecte normele de discipli­nă a muncii, însă pînă în prezent faptele lor sfidea­ză oarecum interesul ca­ C. CROITORII (Continuare în pag- a 3-a) Răspunderea comunistului oglindită în fapte de la naşterea Cu prilejul aniversării a 70 de ani de la naşterea lui Gheorghe Gheorghiiu-Dej, fiu credincios al clasei muncitoare, al poporului ro­mân, militant revoluţionar de sea­mă al partidului nostru şi al miş­cării comuniste şi muncitoreşti in­ternaţionale, luni după-amiază, la Ateneul Român a avut loc o adu­nare memorială, organizată de Comitetul municipal Bucureşti al P.C.R. Pe fundalul scenei se afla por­tretul lui Gheorghe Gheorghiu- Dej. In prezidiul adunării au luat loc tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraş, Manea Mănescu, Paul Niculescu- Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Ver­deţ, Leonte Răutu, Gheorghe Stoi­ca, Mihai Gere, precum şi Chivu Stoica, Constantin Pîrvulescu, Pe­tre Constantinescu-Iaşi, Gheorghe Vasilichi, Ion Popescu-Puţuri, Mi­hail Roşianu, Ştefan Voicu, Anton Breitenhofer, Pavel Bojan, acti­vişti de partid cu stagiu din ile­galitate, Ghizela Vass, şef de sec­ţie la C.C. al P.C.R., Ionică Cim­­brescu, strungar la Uzinele de uti­laj chimic „Griviţa Roşie". În sală se aflau membri şi mem­bri supleanţi ai Comitetului Exe­cutiv al C.C. al P.C.R., membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători ai unor instituţii centrale şi orga­nizaţii obşteşti, vechi militanţi ai mişcării muncitoreşti, activişti de partid, generali şi ofiţeri superiori, oameni de ştiinţă, artă şi cultură, muncitori din întreprinderi bucu­­reştene, studenţi, elevi. Adunarea a fost deschisă de to­varăşul Gheorghe Stoica, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. Despre viaţa lui Gheorghe Gheorghiu-Dej şi activitatea sa revoluţionară, indisolubil legată de lupta eroică a Partidului Co­munist Român, a vorbit tovarăşul Emil Bodnaraş, membru al Comi­tetului Executiv, al Prezidiului Per­manent al C.C. al P.C.R., vicepre­şedinte al Consiliului de Stat. Cuvintarea a fost subliniată cu vii aplauze. (Agerpres) Noi avantaje pentru membrii cooperatori şi ţăranii cu gospodărie individuală In scopul înlesnirii posibilită­ţilor membrilor cooperativelor a­­gricole de producţie şi ţăranilor cu gospodărie individuală de a cum­păra aparate de radio şi te­levizoare, printr-o hotărîre a Consiliului de Miniştri au fost aduse unele îmbunătăţiri con­diţiilor de vînzare cu plata în rate a acestor produse. Potrivit noilor reglementări pot să cumpere în rate televi­zoare şi aparate de radio şi ţăranii cu gospodărie individu­ală. În acelaşi timp, pentru ţă­ranii cooperatori şi cei cu gos­podărie individuală, cuantumul acontului ce trebuie achitat la cumpărare a fost redus de la 30—50 la sută la 15—30 la sută din valoarea mărfii, iar numărul ratelor lunare a fost mărit de la 12 la 24. Prin aceste modificări, acon­tul şi numărul de rate pentru ţărani sunt aceleaşi ca şi pen­tru salariaţi, pensionarii şi mem­brii cooperativelor meşteşugă­reşti. La Casa judeţeană a corpului didactic In cadrul ciclului de expuneri organizate sub auspiciile Casei judeţene a corpului didactic, duminică, 7 noiembrie, la li­ceele ,,Al Papiu Mariam" şi „Bo­lyai Farkas“ au avut loc — în prezenţa unui mare număr de cadre didactice din municipiu şi judeţ — interesante expuneri pe teme care vizau predarea unor obiecte din învăţămintul de cultură generală. In cadrul acestei manifestări au vorbit — printre alţii — prof. univ. dr. docent Iosif Pervain despre „Iluminismul în lumina concep­ţiei moderne" şi conf. univ. dr. Iuliu Maurer şi dr. Wiszely Ti­­beriu pe teme din algebra ab­stractă şi geometrie. Expunerile fiind rezultatul unor documen­tări stricte şi la obiect au avut darul informării cadrelor didac­tice cu cele mai actuale nou­tăţi din domeniile literaturii, matematicii sau ale altor obiecte — contribuind la procesul con­tinuu de perfecționare a sluji­torilor școlii. În interiorul ziarului publicăm azi cuvîntul rostit la Plenara C.C. al P.C.R. din 3 — 5 noiembrie a. c. de tovarăşii: Virgil Trofin, Leonte Răutu şi Miron Constantinescu PROLETAR! DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN 7 * 1 Anul XXIII. Nr. 267 (4.240) Marţi, 9 noiembrie 1971 4 pagini, 30 de bani Magistrală transdanubiană La Porţile de Fier au început lucrările de construcţie la linia electrică de 400 KV, care va lega staţiile de transformare de la Gura Văii cu localitatea Sip din R.S.F. Iugoslavia. Prin a­­ceastă magistrală transdanu­biană, se vor interconecta siste­mele energetice din cele două ţări participante la Sistemul Hidroenergetic şi de Navigaţie de la Porţile de Fier. Linia e­­lectrică va fi executată din con­ductori confecţionaţi dintr-un material special, cu caracteris­tici electrice şi mecanice ridi­cate. In construcţie al treilea furnal de 1.700 mc La Combinatul siderurgic de la Galaţi, construcţia celui de-al treilea furnal de 1.700 m­c se desfăşoară intr-un ritm intens. Constructorii au asigurat condi­ţii optime de lucru pentru se­zonul rece, atît în hala de tur­,­nare, cit şi in casa agrega­tului. Pe baza experienţei do­­bindite în realizarea celorlalte agregate similare se aplică cu succes unele procedee de înaltă productivitate menite a reduce durata de execuţie a acestui important obiectiv siderurgic al cincinalului. Astfel, aproape trei sferturi din totalul tunelelor un­de se montează vasta reţea de cabluri electrice şi conducte hi­drotehnice se execută din ele­ment© prefabricate. Unele con­strucţii metalice grele şi cu vo­lum mare se asamblează la sol, apoi se ridică pe construcţia propriu-zisă. (Agerpres) Frezorul Brassai Benedek lucrează la I.R.U.M. Reghin de 18 ani. In acest timp s-a evidenţiat prin conştiinciozitate, corectitudine şi lucrări de foarte bună calitate. Acum lucrează pe o nouă ma­şină de frezat prin mortezare.

Next