Steaua Roşie, noiembrie 1971 (Anul 22, nr. 261-285)
1971-11-09 / nr. 267
Aprobăm din inimă documentele Plenarei C.C. al P.C.R. din 3 , 5 noiembrie AMPLU PROGRAM AL EDUCAŢIEI COMUNISTE, AL ACŢIUNII PRACTICE Plenara Comitetului Central al P.C.R. din 3—5 noiembrie a dezbătut şi adoptat Programul P.C.R. pentru îmbunătăţirea activităţii ideologice, ridicarea nivelului general al cunoaşterii şi educaţia socialistă a maselor, pentru aşezarea relaţiilor din societatea noastră pe baza principiilor eticii şi echităţii socialiste şi comuniste. Expunerea ştiinţifică, cuprinzătoare, de cutezătoare perspectivă, prezentată în faţa plenarei de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, constituie o analiză dialectică a realităţilor din patria noastră, a schimbărilor profunde care au loc pe plan intern şi in viaţa internaţională. Expunerea a fost primită cu deosebit interes de întregul nostru popor. Analizînd activitatea politico-ideologică şi educativă, stabilind măsurile necesare în vederea îmbunătăţirii acestei munci, ridicării ei la nivelul cerinţelor etapei pe care o străbatem, plenara din 3—5 noiembrie poate fi considerată ca un înalt forum de clarificare a unor probleme de o importanţă excepţională pentru afirmarea principiilor socialiste şi comuniste în viaţa poporului nostru. Clarificarea cu exigenţă şi principialitate comunistă a problemelor organizării activităţii ideologice şi politico-educative de masă, definirea direcţiilor majore ale programului de educaţie socialistă, contribuţiile creatoare la definirea modului cum trebuie înţeles ce înseamnă a fi comunist, reafirmarea principiilor politicii noastre externe, măsurile privind lărgirea orizontului cunoaşterii, formarea omului nou. iată o sinteză a lucrărilor acestei istorice plenare. Oamenii muncii din judeţul nostru, alături de întregul popor au urmărit cu viu interes dezbaterile din plenară şi au primit cu aprobare deplină aceste documente de excepţională însemnătate teoretică şi practică. Pentru fiecare dintre noi ideile izvorîte din prospectiva expunere a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, din cuvintul rostit la încheierea lucrărilor, concluziile plenarei, sintetizate în hotărîrea adoptată, constituie un îndreptar al activităţii, un îndemn de a munci şi trăi în chip comunist. Partidul ne adresează îndemnul: Să muncim, să acţionăm un spirit comunist Lucrările Plenarei C.C. al P.C.R. din 3—5 noiembrie au produs asupra mea o profundă impresie. Cu toate că problemele supuse dezbaterii le cunoscusem încă din iulie, cînd le-am dezbătut cu responsabilitate în colectivul nostru, expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu m-a emoţionat prin pătrunzătoarea analiză a tuturor fenomenelor şi evenimentelor din ţara noastră şi ale lumii contemporane. Părţi întregi din cuprinzătorul program al partidului privind îmbunătăţirea activităţii ideologice, ridicarea nivelului general al cunoaşterii, educaţia socialistă a maselor, aşezarea relaţiilor din societatea noastră pe baza principiilor eticii şi echităţii socialiste, se referă direct la munca şi viaţa noastră concretă. întregul nostru colectiv apreciază limpezimea cu care secretarul general al partidului dezvăluie neajunsurile, sau defineşte direcţiile de perspectivă, întrucît în Fabrica de instrumente muzicale a C.P.L. Reghin, lucrează un colectiv format 80 la sută din tineri, aş dori să mă opresc la îndemnul pe care ni-l adresează partidul de a munci, trăi şi acţiona în spirit comunist. Aceasta înseamnă ca în întreaga noastră activitate să fim la înălţimea misiunii nobile încredinţate de stegarul luptei noastre. Dar pentru a ne ridica la nivelul acestor exigenţe înseamnă în primul rînd să ne pregătim ideologie, să luptăm cu noi înşine, să combatem propriile noastre slăbiciuni, să luăm atitudine hotărîtă împotriva manifestărilor retrograde. Noi făurim viori cu calităţi acustice minunate. Dar nu este suficient acest lucru. Din documentele plenarei am desprins cerinţa ca mai întîi să făurim, să pregătim oamenii, astfel încît, exprimîndu-mă plastic, să nu avem între noi „nici o vioară neacordată“. Avem în faţa noastră un minunat program de modelare a conştiinţelor pe măsura cerinţelor epocii pe care o parcurgem, rămîne ca noi să zăbovim mai mult asupra creşterii tinerilor. Mă simt dator să lupt cu toată răspunderea muncitorească pentru a imprima tinerilor modul de a trăi şi munci în spirit comunist, de a fi un luptător hotărît pentru promovarea în viaţă a normelor eticii şi echităţii socialiste. MOLDOVAN GAVRIL secretarul organizaţiei de partid de la Fabrica de instrumente muzicale a C.P.L. Reghin Aşezămintele de la toţi oamenii muncii din patria noastră — membri şi nemembri de partid — am studiat şi eu cu deosebit interes Expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu prezentată în faţa recentei plenare a Comitetului Central, cu privire la Programul P.C.R. pentru îmbunătăţirea activităţii ideologice, ridicarea nivelului general al cunoaşterii şi educaţia socialistă a maselor, pentru aşezarea relaţiilor din societatea noastră pe baza principiilor eticii şi echităţii socialiste şi comuniste. Îmi exprim adeziunea totală la acest Program măreţ, care însumează experienţa construcţiei socialiste în ţara noastră, trăgînd concluzii preţioase de ordin teoretic şi practic care vor constitui un far călăuzitor pentru activitatea de viitor a partidului şi poporului nostru, încă în lumina documentelor din iulie a. c., Comitetul judeţean pentru cultură şi educaţie socialistă a luat o serie de măsuri în vederea îmbunătăţirii activităţii ideologice, la căminele culturale şi instituţiile de artă. Dezbătînd aceste documente, intelectualii, creatorii de artă le-au dat o apreciere unanimă, propunerile făcute cu aceste ocazii exprimînd voinţa şi unitatea de acţiune a întregului popor. Educaţia socialistă a oamenilor muncii, răspândirea culturii socialiste, cultivarea tradiţiilor poporului, formarea unei concepţii progresiste iată factorii de seamă ai dezvoltării societăţii socialiste. Trebuie de aceea să punem un accent din ce în ce mai mare pe răspîndirea cunoştinţelor politice, ştiinţifice şi culturale, pe educaţia oamenilor muncii, a tineretului. Preconizăm acţiuni de masă pe toate fronturile răspîndirii cunoştinţelor. Intelectuali bine pregătiţi — membri ai brigăzilor alcătuite la iniţiativa Comitetului judeţean de partid — vizitează comunele şi satele judeţului, unde ţin conferinţe pe teme politice, ideologice, culturale, organizează diferite manifestări, dînd sprijin practic intelectualităţii din aceste localităţi în organizarea şi îndrumarea activităţii cultural-educative de masă. Pot să afirm că în aceste comune şi sate activitatea de educaţie politică, ideologică şi culturală a cunoscut un avint. Preconizăm ca în perioada de iarnă să intensificăm această muncă. Documentele partidului subliniază că educaţia maselor nu poate să aibă un caracter temporar, ci dimpotrivă unul susţinut, permanent; în acest spirit desfăşurăm şi vom desfăşura întreaga noastră activitate. în acest sens trebuie să-i orientăm pe directorii căminelor culturale, bibliotecarii, intelectualitatea satelor şi pe toţi aceia care ocupă un rol important în această activitate. In acest sens trebuie să urmăm neabătut cuvintele tovarăşului Nicolae Ceauşescu rostite la şedinţa plenară din noiembrie. „Casele de cultură, cluburile şi căminele culturale, care au o îndelungată tradiţie, trebuie să desfăşoare o activitate cultural-artistică multilaterală, să cuprindă milioane de oameni, îndeosebi tineretul, contribuind în mod activ la educaţia socialistă a maselor, la răspîndirea culturii şi ştiinţei.. Sunt convins că intelectualitatea din judeţul Mureş, învăţători, profesori, artişti şi lucrători în domeniul ştiinţei — români, maghiari şi germani, care trăiesc şi muncesc în strînsă unitate pe aceste meleaguri — vor lupta cu toate forţele, cu toată capacitatea pentru înfăptuirea măreţelor sarcini puse în faţa poporului nostru de recentele documente de partid, pentru educaţia socialistă a tuturor cetăţenilor patriei. prof. HERMANOVSZKY BELA, vicepreşedinte al Comitetului judeţean pentru cultură şi educaţie socialistă culturale — centre puternice educaţie socialista Se cere un ultim efort pentru terminarea recoltării porumbului rincipalele lucrări agricole de mnă, în special însămînţarea flui, recoltarea sfeclei de za, a porumbului şi a aitor cuitîrzii, se apropie de sfîrşit pe eg cuprinsul judeţului. Pînă la noiembrie, recoltarea porumbuîn cadrul cooperativelor agrie s-a executat în proporţie de la suta. Deşi în numeroase corative aceasta lucrare a fost ninată sau se apropie de sfîrmai sînt citeva unităţi în care suie depuse eforturi pentru fivisionarea culesului. La cooperare agricole din Fîntînele, Gălăi şi Mădăraş, de pildă, au mai jos de recoltat cite 40 ha de umb, la Găieşti 60 ha, la Sînsigiu de Mureş 38 ha etc. In cele trei zile la C.A.P. Găieşti ca să rămînem doar la acest 10 ha de porumb. Pe întregul judeţ, potrivit datelor centralizate la Direcţia generală agricolă, mai trebuie recoltate peste 3.500 ha de porumb. Paralel cu continuarea culesului, trebuie luate măsuri pentru intensificarea transportului porumbului și mai ales a livrărilor la fondul central al statului. Deși recoltarea sfeclei de zahăr poate fi considerată, practic, terminată, au mai rămas de transportat de pe cimp aproape 30.000 tone de sfeclă. În vederea evitării oricăror pierderi, se impune concentrarea forţelor şi mijloacelor la transportul sfeclei de zahăr şi depozitarea ei în silozuri. Fructificînd timpul favorabil, lucrătorii ogoarelor trebuie să facă acum un ultim efort pentru terminarea grabnică a recoltării și punerea la adăpost a tuturor culturi- Vremea TIMPUL PROBABIL. Deşi săptămîna începe cu o vreme frumoasă, cu cerul senin, un proces de înrorare treptată va avea loc datorită unui front atmosferic din vest, care va determina, în următoarele zile, precipitaţii sub formă de ploaie şi lapoviţă. Către sfîrşitul săptămînii este de așteptat ameliorarea temporară a vremii. Temperatura aerului în scădere treptată, mai cu seamă temperatura maximă care va oscila între 5 și 10 grade; valorile minime vor fi cuprinse între plus 2 și minus 4 grade. Sînt posibile unele intensificări de vînt în prima parte a săptămînii. Cel care are ocazia să urmărească cîteva ore modul în care lucrează Ioan Balázs cu oamenii lui va rămîne plăcut impresionat. Va remarca la el siguranţa de sine şi maturitatea cu care conduce orice lucrare de întreţinere şi reparaţie a maşinilor din uzină, spiritul său operativ şi competent cu care controlează lucrul făcut de ceilalţi, înţelepciunea de comunist cu experienţă care dă mereu sfaturi, sugerează soluţii şi dinamizează energia şi voinţa oamenilor. Ioan Balázs este unul dintre cei mai buni maiştri de la Uzina de reparaţii auto din Tg.-Mureş. El a urcat treptele ierarhiei profesionale prin afirmarea unor atitudini la un ideal de viaţă — munca şi pasiunea pentru meseria aleasă. Cu 16 ani în urmă a intrat ca muncitor calificat în uzină. Cu un surplus de efort şi-a dublat timp de mai mulţi ani munca din uzină cu învăţătura: a urmat liceul seral, apoi şcoala serală de maiştri. De mai bine de 4 ani e maistru la secţia de întreţinere a uzinei. In mijlocul comuniştilor din uzină a devenit şi el comunist. Pentru meritele sale în muncă, pentru spiritul său de bun organizator al producţiei, pentru modul în care ştie să lucreze cu oamenii, comuniştii din uzină i-au încredinţat şi funcţia de locţiitor al secretarului comitetului de partid pe întreprindere. Un drum firesc, simplu, marcat însă definitoriu de opţiunea esenţială care dă sens şi frumuseţe vieţii; opţiunea autenticei plăceri de a munci, de a se autoperfecţiona şi autodepăşi. „Mă întrebaţi dacă oamenii cu care lucrez mă „imită“ în muncă. Marea majoritate. Şi acest lucru, pentru că comuniştii din organizaţia noastră caută mereu să fie exemple demne de urmat, pentru că datorită lor s-a statornicit un climat de muncă sănătos şi care stimulează năzuinţa oamenilor de a face azi mai mult şi mai bine decît ieri, şi mîine mai mult şi mai bine decît azi“. Printre exemplele demne de laudă de la secţia întreţinere, comunistul Ioan Balázs aduce în discuţie, cu o notă de regret, şi cîţiva tineri al căror fel de a munci şi de a se comporta, nu numai în colectiv, dar şi în afara lui, contrastează cu trăsăturile caracteristice muncitorului zilelor noastre. „Ce aş putea să mai fac pentru Gheorghe Tuli, Rupi şi Gavril Gabor, tineri care au venit în uzină cu gîndul de a-şi însuşi o meserie, dar felul în care muncesc şi se comportă dovedeşte că sunt lipsiţi de acea pasiune şi ambiţie de a se realiza ca oameni, de a-şi realiza un viitor prin muncă, acum în anii tinereţii. Colectivul nostru s-a străduit, folosind diferite mijloace profesionale şi de educaţie, să-i determine pe cei trei tineri să respecte normele de disciplină a muncii, însă pînă în prezent faptele lor sfidează oarecum interesul ca C. CROITORII (Continuare în pag- a 3-a) Răspunderea comunistului oglindită în fapte de la naşterea Cu prilejul aniversării a 70 de ani de la naşterea lui Gheorghe Gheorghiiu-Dej, fiu credincios al clasei muncitoare, al poporului român, militant revoluţionar de seamă al partidului nostru şi al mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, luni după-amiază, la Ateneul Român a avut loc o adunare memorială, organizată de Comitetul municipal Bucureşti al P.C.R. Pe fundalul scenei se afla portretul lui Gheorghe Gheorghiu- Dej. In prezidiul adunării au luat loc tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraş, Manea Mănescu, Paul Niculescu- Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Mihai Gere, precum şi Chivu Stoica, Constantin Pîrvulescu, Petre Constantinescu-Iaşi, Gheorghe Vasilichi, Ion Popescu-Puţuri, Mihail Roşianu, Ştefan Voicu, Anton Breitenhofer, Pavel Bojan, activişti de partid cu stagiu din ilegalitate, Ghizela Vass, şef de secţie la C.C. al P.C.R., Ionică Cimbrescu, strungar la Uzinele de utilaj chimic „Griviţa Roşie". În sală se aflau membri şi membri supleanţi ai Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători ai unor instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, vechi militanţi ai mişcării muncitoreşti, activişti de partid, generali şi ofiţeri superiori, oameni de ştiinţă, artă şi cultură, muncitori din întreprinderi bucureştene, studenţi, elevi. Adunarea a fost deschisă de tovarăşul Gheorghe Stoica, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. Despre viaţa lui Gheorghe Gheorghiu-Dej şi activitatea sa revoluţionară, indisolubil legată de lupta eroică a Partidului Comunist Român, a vorbit tovarăşul Emil Bodnaraş, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Stat. Cuvintarea a fost subliniată cu vii aplauze. (Agerpres) Noi avantaje pentru membrii cooperatori şi ţăranii cu gospodărie individuală In scopul înlesnirii posibilităţilor membrilor cooperativelor agricole de producţie şi ţăranilor cu gospodărie individuală de a cumpăra aparate de radio şi televizoare, printr-o hotărîre a Consiliului de Miniştri au fost aduse unele îmbunătăţiri condiţiilor de vînzare cu plata în rate a acestor produse. Potrivit noilor reglementări pot să cumpere în rate televizoare şi aparate de radio şi ţăranii cu gospodărie individuală. În acelaşi timp, pentru ţăranii cooperatori şi cei cu gospodărie individuală, cuantumul acontului ce trebuie achitat la cumpărare a fost redus de la 30—50 la sută la 15—30 la sută din valoarea mărfii, iar numărul ratelor lunare a fost mărit de la 12 la 24. Prin aceste modificări, acontul şi numărul de rate pentru ţărani sunt aceleaşi ca şi pentru salariaţi, pensionarii şi membrii cooperativelor meşteşugăreşti. La Casa judeţeană a corpului didactic In cadrul ciclului de expuneri organizate sub auspiciile Casei judeţene a corpului didactic, duminică, 7 noiembrie, la liceele ,,Al Papiu Mariam" şi „Bolyai Farkas“ au avut loc — în prezenţa unui mare număr de cadre didactice din municipiu şi judeţ — interesante expuneri pe teme care vizau predarea unor obiecte din învăţămintul de cultură generală. In cadrul acestei manifestări au vorbit — printre alţii — prof. univ. dr. docent Iosif Pervain despre „Iluminismul în lumina concepţiei moderne" şi conf. univ. dr. Iuliu Maurer şi dr. Wiszely Tiberiu pe teme din algebra abstractă şi geometrie. Expunerile fiind rezultatul unor documentări stricte şi la obiect au avut darul informării cadrelor didactice cu cele mai actuale noutăţi din domeniile literaturii, matematicii sau ale altor obiecte — contribuind la procesul continuu de perfecționare a slujitorilor școlii. În interiorul ziarului publicăm azi cuvîntul rostit la Plenara C.C. al P.C.R. din 3 — 5 noiembrie a. c. de tovarăşii: Virgil Trofin, Leonte Răutu şi Miron Constantinescu PROLETAR! DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN 7 * 1 Anul XXIII. Nr. 267 (4.240) Marţi, 9 noiembrie 1971 4 pagini, 30 de bani Magistrală transdanubiană La Porţile de Fier au început lucrările de construcţie la linia electrică de 400 KV, care va lega staţiile de transformare de la Gura Văii cu localitatea Sip din R.S.F. Iugoslavia. Prin această magistrală transdanubiană, se vor interconecta sistemele energetice din cele două ţări participante la Sistemul Hidroenergetic şi de Navigaţie de la Porţile de Fier. Linia electrică va fi executată din conductori confecţionaţi dintr-un material special, cu caracteristici electrice şi mecanice ridicate. In construcţie al treilea furnal de 1.700 mc La Combinatul siderurgic de la Galaţi, construcţia celui de-al treilea furnal de 1.700 mc se desfăşoară intr-un ritm intens. Constructorii au asigurat condiţii optime de lucru pentru sezonul rece, atît în hala de tur,nare, cit şi in casa agregatului. Pe baza experienţei dobindite în realizarea celorlalte agregate similare se aplică cu succes unele procedee de înaltă productivitate menite a reduce durata de execuţie a acestui important obiectiv siderurgic al cincinalului. Astfel, aproape trei sferturi din totalul tunelelor unde se montează vasta reţea de cabluri electrice şi conducte hidrotehnice se execută din element© prefabricate. Unele construcţii metalice grele şi cu volum mare se asamblează la sol, apoi se ridică pe construcţia propriu-zisă. (Agerpres) Frezorul Brassai Benedek lucrează la I.R.U.M. Reghin de 18 ani. In acest timp s-a evidenţiat prin conştiinciozitate, corectitudine şi lucrări de foarte bună calitate. Acum lucrează pe o nouă maşină de frezat prin mortezare.