Steaua Roşie, noiembrie 1971 (Anul 22, nr. 261-285)

1971-11-10 / nr. 268

ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN * * Anul XXIII. Nr. 268 (4.241) Miercuri, 10 noiembrie 1971 4 pagini, 30 de bani ŞEDINŢA COMITETULUI EXECUTIV AL C.C. AL P.C.R. In ziua de 9 noiembrie 1971 a avut loc şedinţa Comitetului Exe­cutiv al C.C. al P.C.R. prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român. Au participat, ca invitaţi, miniştri şi alţi conducători ai unor organe centrale. Comitetul Executiv a analizat stadiul pregătirii condiţiilor pentru realizarea planului de investiţii pe anul 1972 şi a stabilit măsurile ce trebuie luate de Consiliul de Miniştri, de ministere şi celelalte or­gane centrale, pentru a se asigura punerea în funcţiune a obiecti­velor prevăzute la termenele planificate. In acest scop, Comitetul Executiv a stabilit să se urgenteze încheierea acţiunii de contractare a instalaţiilor şi utilajelor tehnologice, să se ia măsuri tehnico-orga­­nizatorice pentru dezvoltarea şi folosirea raţională a capacităţilor de producţie in uzinele producătoare de instalaţii şi utilaje tehnolo­gice ale Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini şi ale celor­lalte ministere economice, pentru creşterea răspunderii unităţilor furnizoare faţă de respectarea termenelor de livrare, a condiţiilor de calitate şi a celorlalte clauze prevăzute în contracte. De asemenea, Comitetul Executiv a trasat sarcină ministerelor, celorlalte organe centrale să acţioneze în continuare — atit în proiectare cit şi în execuţie — pentru elaborarea unor soluţii tehnice eficiente, pentru reducerea consumului de metal în construcţii şi extinderea folosirii prefabricatelor din beton, pentru respectarea consumurilor specifice în cadrul cantităţilor de materiale de construcţii prevăzute în planul de stat pe anul 1972. In continuare, Comitetul Executiv a examinat proiectul de decret privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Invăţămîntului şi pro­iectul de lege privind gospodărirea pădurilor administrate de comi­tetele executive ale consiliilor populare comunale şi a hotărit ca acestea să fie supuse spre adoptare Consiliului de Stat, respectiv Marii Adunări Naţionale. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a aprobat principalii indica­tori tehnico-economici ai unor lucrări de investiţii şi a soluţionat alte probleme ale activităţii curente. wmw »I mu tocmim, pumn C.C. U F.C.IL M 3­ 5 HUSN­E Străduinţa spre autodepăşire e strălucita pildă de marxism­­leninism creator Şi cu ocazia recentei plenare a C.C. al P.C.R. analiza profundă, sinceră şi cutezătoare făcută de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu problemelor actuale şi de per­spectivă ale progresului societăţii noastre socialiste, reprezintă o strălucită pildă de marxism-leni­nism creator. Acest spirit clarvă­zător şi militant rezultă din însăşi atitudinea profund ştiinţifică şi novatoare pe care o manifestă partidul nostru faţă de esenţa în­văţăturii care-i călăuzeşte activita­tea, practica revoluţionară — fi­lozofia marxist-leninistă — călăuză inteligentă şi suplă în acţiune, mereu perfectibilă şi aptă de îm­bogăţire şi dezvoltare. Construirea României socialiste multilateral dezvoltate este un pro­­ces dialectic care presupune o dezvoltare unitară, armonioasă a tuturor laturilor societăţii şi de aceea partidul nostru, prin persoa­na secretarului general, respinge modul de tratare de pe poziţiile unui automatism fatalist a tezei rămînerii in urmă a conştiinţei fa­ţă de dezvoltarea bazei materiale. Amplul program de măsuri pre­conizat de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de către conducerea partidului nostru, pentru îmbună­tăţirea activităţii ideologice, ridi­carea nivelului general al cunoaş­terii şi educaţia socialistă a ma­selor, pentru aşezarea relaţiilor din societatea noastră pe baza principiilor eticii şi echităţii socia­liste şi comuniste, are ca scop conjugarea tuturor eforturilor spre a se asigura ridicarea continuă a conştiinţei maselor de oameni ai muncii, astfel ca conştiinţa să se ridice la nivelul bazei materiale şi chiar să devină ea însăşi o pu­ternică forţă materială mobiliza­toare, în stare să facă din ţara noastră o pildă vie în faţa întregii lumi, a virtuţilor înălţătoare ale socialismului. Exprimîndu-mi adeziunea totală la acest program grandios, rea­list şi lucid, ca lucrător pe tărî­­mul ideologic şi educativ, mă an­gajez să-mi dedic cu pasiune şi devotament întreaga mea activi­tate idealului nobil comunist re­liefat cu atîta frumuseţe şi clari­tate in cuvintarea istorică a tova­răşului Nicolae Ceauşescu. Conf. univ. dr. GHEORGHE CRĂCIUN Profunda analiză făcută de to­varăşul Nicolae Ceauşescu la re­centa Plenară a C.C. al P.C.R. are o importanţă uriaşă. A devenit clar pentru toată lumea, pentru toţi membrii societăţii noastre so­cialiste, tineri sau vîrstnici, membri sau nemembri de partid că stadiul dezvoltării social-economice al pa­triei noastre, înfăptuirea luminoa­selor perspective deschise de Con­gresul al X-lea al partidului nece­sită şi oameni integri, cu o înaltă conştiinţă socialistă. In expunere se accentuează ne­cesitatea îmbunătăţirii procesului cunoaşterii. Or, după părerea mea, în acest proces se află cheia formării omului de tip nou. Pentru că, aşa cum sublinia secretarul general al partidului, transforma­rea oamenilor, înarmarea lor cu concepţia înaintată despre viaţă şi societate, cu cele mai noi cu­noştinţe şi concluzii ale ştiinţei re­prezintă garanţia făuririi în mod conştient a propriului lor viitor. Acest proces, desfăşurat uneori cu sinuozităţi, a avut pînă în pre­zent şi in unitatea noastră — Complexul de sticlărie şi faianţă din Sighişoara — efectele sconta­te de către organizaţia noastră de partid. Omul de astăzi este in­comparabil altul decit cel de a­­cum două decenii. Este suficient să arăt numai — ca rezultat al creşterii nivelului general al con­ştiinţei, al pregătirii profesionale — participarea activă a salaraţilor la dezbaterea tuturor probleme­lor de producţie, sugestiile şi pro­punerile valoroase care se fac pentru îmbunătăţirea activităţii. De unde această grijă faţă de bunul mers al treburilor noastre? Tocmai din înţelegerea sensului profund al dublei calităţi de pro­prietari ai întreprinderii, ai mijloa­celor de producţie şi totodată de producători ai acestor mijloace, ale tuturor bunurilor materiale. De­sigur că în această privinţă — şi acum ne dăm mai bine sea­ma — n-am făcut totul. Formarea omului nou al societăţii ce o con­struim este un proces îndelungat, complex care necesită atit acţiuni permanente, constante ale colecti­vului de muncă, cît şi stăruitoarea străduinţă a fiecăruia dintre noi spre autodepăşire. In această pri­vinţă avem acum trasate jaloanele clare. Ne revine îndatorirea, nouă, comitetului de partid, tuturor co­muniştilor să găsim cele mai a­­decvate căi spre a le transpune în viaţă. Şi, mai ales noi, comuniştii, suntem­ chemaţi în primul rînd să dăm dovadă de cinste, curaj, dem­nitate, să luptăm pentru adevăr, pentru dreptate, prin măsurile pe care le vom întreprinde in conti­nuare, să mobilizăm familia unită a colectivului nostru — români, germani, maghiari — la înfăptui­rea măreţului program de forma­re a omului în spiritul principiilor eticii şi echităţii socialiste şi co­muniste. CRISTIAN ELGELGES termotehnician, membru al comitetului de partid de la Complexul de sticlărie şi faianţă Sighişoara la o aniversare Gînduri In cele două decenii şi ju­mătate care au trecut de la ziua in care cortina s-a ridicat pentru prima oară in sala Pa­latului culturii, semnind actul de constituire al Teatrului de stat Tg.-Mureş şi marcind îm­plinirea unui vis de două se­cole al românilor şi maghiari­lor de pe aceste meleaguri, colectivul nostru a oferit publi­cului numeroase spectacole in care ne-am străduit — şi de cele mai multe ori am reuşit — să dezbatem cu claritate, emoţionant, omeneşte, marile probleme ale existenţei şi să exprimăm un punct de vedere clar şi hotărit, de pe poziţiile politice, filozofice şi estetice a­­le comuniştilor români. Cred că tocmai în aceasta constă secretul faptului că spectatorii au iubit majorita­tea spectacolelor noastre. Nu vom uita niciodată sălile care ascultau cu respiraţia tăiată re­plicile eroilor lui Cehov şi Gor­ki despre nobleţea omului, des­pre frumuseţea şi măreţia muncii, se identificau cu eroii­­muncitori ai „Minerilor" şi ,,Ce­tăţii de foc", aplaudau minute în şir fiecare replică a ,,Scriso­rii pierdute". Ancoraţi puternic in realism, intr-o metodă de creaţie pe care au înţeles s-o practice cu pasiune şi fantezie, actorii şi regizorii teatrului nos­tru au găsit calea sigură spre mintea şi inima spectatorilor. Lor, acestor spectatori recep­tivi şi Înţelegători, care nu au ezitat niciodată să ne răsplă­tească prin aplauzele lor pline de căldură şi emoţie, care au fost mereu alături de noi, ne-au susţinut şi ne-au Îm­bărbătat, le-am închinat întrea­ga noastră strădanie. Lor le mulţumim azi în primul rînd, pentru tot ce ne-au dat, pentru tot ce înseamnă ei pentru noi. Priviţi din perspectiva isto­riei, 25 de ani reprezintă o cli­pă. Pentru noi insă, pentru po­porul României socialiste, a­­ceşti ani sunt anii făuririi vieţii noastre noi, libere şi fericite. Suntem­ mindri că viaţa teatru­lui nostru s-a contopit cu cea mai strălucită epocă a istoriei noastre naţionale, că am pu­tut fi participanţi şi cronicari ai eroismului paşnic cu care oamenii muncii din această mi­nunată şi îndrăgită ţară, ro­mâni, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi, uniţi intr-un singur gînd, intr-un singur ţel, intr-o singură credinţă, au fău­rit România de azi şi o făuresc zi de zi, intr-un sublim efort, colectiv, pe cea de miine. Si sintem­ fericiţi, că in cele mai multe cazuri am ştiut să fim — si să răminem — un teatru al mulţimilor, realizind din plin, cu multe din specta­colele noastre, mirajul comu­niunii dintre scenă şi sală, co­muniune izvorîtă din transmite­rea şi recepţionarea de idei inălţătoare şi sentimente no­bile. Tocmai de aceea, chemarea, pe care cu numai citeva zile in urmă, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, in numele între­gului partid, al întregului po­por, a adresat-o oamenilor de artă: „Puneţi talentul şi mă­iestria de care dispuneţi in slujba unei arte inchinate po­porului, cauzei socialismului şi comunismului in patria noas­tră !" — a fost primită cu deo­sebit interes şi împărtăşită fără rezerve de colectivul tea­trului nostru, ale cărui tradiţii se identifică cu Înalta menire a artei, aşa cum a fost ea formu­lată de secretarul general al partidului. Oamenii de teatru din Tg.-Mureş nu pot concepe creaţia lor in afara vieţii, in a­­fara realităţii, ei ştiu că a fa­ce artă înseamnă a face poli­tică, ei văd in teatru, mai mult decit oricind in trecut, un in­strument de influenţare a con­ştiinţelor. Acesta este crezul lor, cu ca­re păşesc in cel de-al douăzeci şi şaselea an de activitate. CSORBA ANDRÁS directorul Teatrului de stat Tîrgu-Mureş Primirea de către tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU a delegaţiei Biroului Comitetului Central al Partidului Comunist din Grecia (interior) Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se­cretar general al Partidului Comu­nist Român, a primit zilele trecute delegaţia Biroului Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist din Grecia (interior), care face o vizită în ţara noastră. Delegaţia este for­mată din tovarăşii Antonis Brilla­­kis, Nicos Karas, Ilias Staveris, membri ai Biroului C.C. al P.C.G. (interior), Stavros Karas, membru al C.C. al P.C.G. (interior) şi Takis Kagidimitris, activist al Secţiei In­ternaţionale a C.C. al P.C.G. (inte­riori. Cu acest prilej, a avut loc o in­formare reciprocă în legătură cu activitatea celor două partide şi un schimb de păreri în probleme ac­tuale ale situaţiei internaţionale, ale mişcării comuniste şi muncito­reşti. Delegaţia Biroului Comitetului Central al Partidului Comunist din Grecia (interior) a avut convorbiri cu delegaţia Comitetului Central al Partidului Comunist Român, for­mată din tovarăşii Paul Niculescu- Mizil, membru al Comitetului Exe­cutiv, al Prezidiului Permanent, se­cretar al C.C. al P.C.R., Mihai Ge­re, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Ghizela Vass, şef de secţie la C.C. al P.C.R. In cursul întrevederilor s-a afir­mat hotărîrea de dezvoltare a re­laţiilor între cele două partide pe baza principiilor marxist-leniniste, ale internaţionalismului proletar, corespunzător intereselor popoare­lor român şi grec, cauzei unităţii partidelor comuniste şi muncito­reşti, a tuturor forţelor antiimpe­­rialiste, cauzei păcii şi colaborării internaţionale. Cu acest prilej s-a exprimat în­grijorarea Comitetului Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român faţă de recenta arestare a tovarăşilor Haralambos Dracopulos, secretar al Biroului C.C. al P.C.G. (interior), Dimitris Parisalides, membru al C.C. al P.C.G. (interior), veteran al miş­cării comuniste greceşti şi a altor conducători comunişti care au avut un rol de seamă în lupta de rezis­tenţă împotriva fascismului şi în mişcarea democratică din Grecia şi s-a manifestat solidaritatea comu­niştilor, a oamenilor muncii din Re­publica Socialistă România cu lup­ta comuniştilor, forţelor democra­tice, progresiste şi patriotice din Grecia pentru eliberarea celor a­­restaţi, pentru dezvoltarea unei Grecii democratice şi independen­te, pentru cauza progresului social şi păcii. întrevederile s-au desfăşurat în­­tr-o atmosferă caldă, tovărășească. ­ După cum am mai relatat, I în perioada KV-18 noiembrie I. se va desfăşura în judeţul nostru acţiunea „Zilele cărţii­­ social-politice", organizată de l. Comitetul judeţean pentru­­ cultură şi educaţie socialistă, I în colaborare cu Centrul de I librării din Tg.-Mureş şi cu­­ participarea colectivelor de • biblioteci şi a organelor de I difuzarea cărţii din coopera- I ţie, sub directa îndrumare a­­ secţiei de propagandă a Co- 1 mitetului judeţean de partid. Acţiunea „Zilele cărţii so­­r­­cial-politice“, organizată în I vederea traducerii în viaţă a­­ măsurilor adoptate de Co- J mitetul Executiv al Comite­­­tului Central al Partidului ■ Comunist Român din iulie şi I In spiritul recentei Expu­■ neri a tovarăşului Nicolae , Ceauşescu cu privire la Pro- 8 gramul P.C.R. pentru îmbu­­­­nătăţirea activităţii ideolo­­­ gice, ridicarea nivelului ge­­­neral al cunoaşterii şi educa­­­­ţia socialistă a maselor, pen-I tru aşezarea relaţiilor din so- , , cietatea noastră pe baza prin­• cipiilor eticii şi echităţii so­ ! „ZILELE CĂRŢII­­ SOCIAL-POLITICE“ so cialiste şi comuniste, este ■ menită să contribuie la reali­­­zarea complexului proces de I formare a omului nou al so-I cietăţii noastre socialiste, la ,, ridicarea necontenită a nive-­ lului politic şi ideologic, la­­ însuşirea temeinică a învăţă­■ turii marxist-leniniste, a li­­­niei politice generale, interne I şi externe a directivelor şi I hotărîrilor partidului, prin * intermediul cărţilor social­- politice. Obiectivul de bază I al acestei acţiuni îl constituie ■ intensificarea propagandei­­ cărţilor din această tematică I in general, urmărindu-se în­­ acelaşi timp buna aprovizio­­­nare a cursanţilor şi propa­*­gandiştilor cu materiale ne-I cesare Invăţămîntului politic, I precum şi difuzarea în ma-i sele largi de oameni ai mun-I cii a documentelor de partid, p In perioada 10—18 noiem­­­­brie, Centrul de librării din­­ Tg.-Mureş, întreprinderea e­­­conomică judeţeană a coope­­­rativelor de consum prin bi-8 roul difuzării cărţii şi bi-8 bliotecile municipale, orăşe­n­­eşti şi comunale vor orga-­ niza numeroase şi importante ji acţiuni între care: 50 de ex-I poziţii de carte cu cele mai­­ reprezentative titluri din dife­­­rite domenii ale literaturii­­ social-politice, în principalele a întreprinderi şi instituţii din * Tg.-Mureş, Sighişoara, Re-i­ghin, Tîrnăveni, în toate în-I treprinderile şi instituţiile, cu n sprijinul organizaţiilor de «’ partid şi ale U.T.C., se va or-8 ganiza difuzarea cărţilor la ■ locul de muncă pe secţii; în * toate librăriile vor fi amena-1 jate expoziţii sau colţuri te­u­ matice cu cărţi social-poli-2 tice, vor fi amenajate­­ festiv vitrinele interioare­­ şi exterioare; în 90 de uni-I tăţi ale cooperaţiei de con-J sum se vor organiza „Colţuri (Continuare în pag. a 3-a)” ADUNĂRILE ŞI PLENARELE LĂRGITE pentru dări de seamă anuale -eveniment important în viaţa şi activitatea organelor şi organizaţiilor de partid IOAN COZMA secretar al Comitetului judeţean Mureş al P.C.R. In conformitate cu prevederile Statutului P.C.R., Secretariatul C.C. al partidului a hotărit ca adunările anuale pentru dări de seamă, de la grupele de partid şi pînă la comitetele judeţene, să se desfă­şoare în acest an în lunile no­iembrie şi decembrie. Spre deo­sebire de grupele de partid care vor efectua cu acest prilej şi ale­geri, în adunările organizaţiilor de bază şi plenarele lărgite ale comi­tetelor de partid, vor fi prezentate numai dări de seamă prin care se va face o amplă analiză asupra desfăşurării activităţii lor pe timp de un an, stabilind, fireşte, măsu­rile ce se impun pentru îmbunătă­ţirea muncii de viitor, pentru cu­prinderea şi rezolvarea competentă şi operativă a tuturor problemelor ridicate de etapa istorică pe care poporul nostru, condus de partid, o străbate în prezent. In acest an, adunările şi plena­rele de dări de seamă se desfăşoară în condiţiile cînd întregul partid, întregul popor, toţi oamenii muncii fără deosebire de naţionalitate, lup­tă cu abnegaţie pentru realizarea e­­xemplară a hotărîrilor Congresului al X-lea al partidului nostru, a sarcinilor primului an din actua­lul cincinal votat la ultima sesiune a Marii Adunări Naţionale. Ele se desfăşoară în condiţiile unei pu­ternice efervescenţe revoluţionare creatoare, politice şi ideologice, de­terminată de programul de educare marxist-leninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii, elaborat de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. din iniţiativa secre­tarului general al partidului, tova­răşul Nicolae Ceauşescu. După cum se ştie, acest program, precum şi expunerea tovarăşului Ceauşescu din iulie, de o excep­ţională importanţă teoretică şi prac­tică în activitatea întregului partid, a fiecărei organizaţii şi al fiecărui comunist în parte, au fost dezbătute în organizaţiile de partid deschise la toate nivelurile bucurîndu-se de adeziunea deplină şi unanimă din partea tuturor celor ce muncesc din patria noastră. De aceea, se poate spune cu tot temeiul că atît programul din iulie, elaborat de conducerea partidului cît şi expu­nerea secretarului general al parti­dului la plenara C.C. al P.C.R. din 3—5 noiembrie a. c. şi Hotărîrea plenarei adoptată pe baza expu­nerii, primite cu cea mai mare sa­tisfacţie de întregul popor, au de­venit un amplu program naţional care vizează ridicarea conştiinţei socialiste a maselor la nivelul rea­lizărilor din celelalte domenii, al sarcinilor ce ne revin din progra­mul făuririi societăţii socialiste mul­tilateral dezvoltate. Am subliniat de la început ma­rea importanţă a programului mun­cii politice-educative elaborate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi îm­brăţişat de întregul partid şi po­por, pentru a atrage atenţia orga­nelor şi organizaţiilor de partid din judeţul nostru, ca acum, cu prile­jul adunărilor şi plenarelor, sarci­nile ce decurg din acest măreţ pro­gram să fie amplu oglindite în dă­rile de seamă şi în discuţii, în pla­nurile de măsuri elaborate, ca o parte inseparabilă, obiectiv­ ne­­cesară în întreaga noastră viaţă şi muncă de partid. Desigur, adunările şi plenarele lărgite de partid pentru dări de seamă anuale, pregătirea şi desfă­şurarea lor, prin spiritul critic şi autocritic al dărilor de seamă şi al discuţiilor, printr-o problematică majoră trebuie să ducă nemijlocit la creşterea rolului conducător al organizaţiilor de partid, la dezvol­tarea democraţiei interne, promo­varea principiului muncii şi con­ducerii colective, la întărirea răs­punderii cadrelor de conducere ca­re, aşa cum subliniază ultimele do­cumente de partid trebuie să ac­ţioneze ca activişti politici şi nu ca simpli tehnicieni, care din cauza sarcinilor economice „n-au timp“ să se ocupe şi să participe la munca politică a organizaţiilor de partid. Adunările şi plenarele lărgite trebuie să analizeze cu tot simţul răspunderii activitatea pe linia rea­lizării sarcinilor economice, printr-o organizare superioară a producţiei şi a muncii, întărirea disciplinei, ridicarea gradului de calificare profesională a oamenilor, organic îmbinată cu munca politică-educa­­tivă chemată să sprijine şi să orien­teze pe cea economică. Fără îndoială, aceste analize se vor face diferenţiat, în funcţie de specificul locului de muncă. Unele vor fi problemele din industrie, construcţii, transporturi şi comerţ, altele din agricultură şi altele cele­­ din domeniul social-cultural. în in­dustrie, accentul trebuie pus pe realizarea planurilor de producţie, ridicarea productivităţii muncii, au­­toutilarea — problemă centrală la ordinea zilei — îmbunătăţirea cali­tăţii produselor şi asigurarea inte­grală a exportului, încheierea con­tractelor economice cu furnizorii şi beneficiarii, pregătirea temeinică a producţiei anului viitor etc. In con­strucţii, realizarea integrală şi e­(Continuare in pag. a 3-a)

Next