Steaua Roşie, noiembrie 1971 (Anul 22, nr. 261-285)

1971-11-11 / nr. 269

Ci­ne va consideri privind făurirea dezvoltate in tara noastre Congresul al X-lea al P.C.R. a fixat sarcinile actuale ale construc­ţiei socialiste, a definit etapa în care se găseşte tara noastră, prin conceptul de societate socialistă multilateral dezvoltată. Spus altfel, P.C.R. bazîndu-se pe marxism-leni­nism, singurul cadru ştiinţific de abordare a socialului, a fixat stra­tegia acţiunilor noastre în funcţie de situaţia concret istorică existen­tă la noi în ţară. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se­cretarul general al partidului nos­tru, atît prin propunerile prezen­tate Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., cît şi prin cele două expu­neri, din iulie şi noiembrie, ultima la plenara C.C. al P.C.R. din 3—5 noiem­brie, a înfăţişat pe larg ce înţelege partidul nostru prin conceptul de societate socialistă multilateral dez­voltată, fixînd coordonatele fun­damentale ale acesteia. Noutatea u­­nei asemenea abordări constă, du­pă părerea noastră, în faptul că concepînd socialismul ca un pro­ces continuu, în care factorul con­ştient joagă un rol esenţial, tre­buie avut în vedere în permanenţă un optimum de concordanţă între toate laturile acestui proces: eco­nomic, politic, cultural, nivel de trai etc. Numai asigurînd propor­­ţionalitatea logică între dezvoltarea tuturor laturilor acestui proces ex­trem de complex — socialismul — se asigură saltul necesar pregătirii treptate a trecerii spre comunism. Ne propunem să reflectăm în rîn­­durile ce urmează asupra noutăţii acestui concept, valenţele sale teo­retice şi practice, semnificaţia lui în teoria marxistă a partidului nostru. „Avem în vedere în primul rînd dezvoltarea multilaterală a forţelor de producţie ... pornind tocmai de la teza marxistă leninistă că dezvol­tarea forţelor de producţie consti­tuie factorul esenţial al progresu­lui oricărei societăţi...“ spunea to­varăşul Nicolae Ceauşescu. Aşadar, socialismul nu poate face excepţie de la această lege implacabilă a progresului social. Recent M.A.N. a votat Legea pentru adoptarea pla­nului­ cincinal de dezvoltare econo­­mico-socială a patriei noastre pe perioada 1971—1975, în care acest fapt își găsește expresia cuvenită. Ritmul relativ înalt de dezvoltare pe ansamblul economiei (în indus­trie de 11—12 la sută iar în agri­cultură producţia globală va creşte în 1971—1975 cu 36—49 la sută faţă de media anilor 1966—1970), modernizarea structurii întregii e­­conomii şi intensificarea proceselor calitative ale dezvoltării, sporirea eficienţei economice în toate dome­niile au darul de a asigura o puter­nică dezvoltare a forţelor de pro­ducţie, ajungîndu-se ca în 1975 pro­ducţia globală industrială să fie cu peste 71—81 la sută mai mare decît în 1970 şi cu de peste 3 ori mai mare faţă de 1965 — ceea ce va a­­propia România de cele mai avan­sate ţări ale lumii. Urmează ca importanţă, şi indiso­lubil legate de forţele de producţie, în structura dezvoltării sociale, re­laţiile de producţie. Spre deosebire de alte orînduiri, în societatea socia­listă în etapa ei a multilateralităţii dezvoltării, tendinţa de rămînere în urmă a relaţiilor de producţie faţă de dezvoltarea forţelor de produc­ţie este practic anulată. Activitatea prodigioasă a partidului, ca cel mai important factor subiectiv al dez­voltării sociale şi cea mai impor­tantă forţă politică a societăţii, în corecţia conştientă şi la timp, că­lăuzit de marxism-leninism, cre­ează cadrul permanent favorabil dezvoltării forţelor de producţie şi îndeosebi al perfecţionării relaţiilor de producţie. In acest sens, de o excepţională importanţă este inclu­derea în acest concept şi în prac­tica politico-economică a partidului nostru, cerinţa de a repartiza just forţele de producţie pe întreg teri­toriul ţării, ceea ce va duce la ri­dicarea standardului de viaţă şi cultură al tuturor oamenilor muncii, clasa muncitoare urmînd a creşte în continuare, numeric şi calitativ, asigurîndu-se astfel în continuare rolul ei crescînd de clasă conducă­toare în societate. Alături de cele spuse mai sus, una din cele mai mari realizări va fi asigurarea locului de muncă pen­tru toţi oamenii muncii indiferent de naţionalitate. In perspectiva creşterii populaţiei ţării, a introdu­cerii tehnicii celei mai avansate, a reducerii necesarului de forţă de muncă în agricultură, problema de mai sus se complică şi mai mult. Este meritul deosebit al partidului nostru, care avînd în faţă perspec­tiva evoluţiei demografice, vine cu soluţiile cele mai fericite: diversifi­carea producţiei, folosirea raţională a tuturor zonelor ţării, amplasarea de obiective economice pe tot cu­prinsul ţării şi ca urmare, creş­terea continuă a locurilor de mun­că (numai în cincinalul actual nu­mărul salariaţilor va creşte cu un milion). Sunt soluţiile care rezolvă în sprijinul celor care studiază în învăţămîntul de partid practic problema. Numai în Tîrgu- Mureş mii de brate de muncă au fost şi vor fi încadrate în Oredin­ţie, iar cartierele noi construite sunt o evidenţă incontestabilă. De remarcat că în acest cincinal, P.C.R. a trasat ca sarcină funda­mentală, alături de dezvoltarea ver­tiginoasă a tuturor ramurilor eco­nomiei, ridicarea calitativă, în nas cu tehnica mondială, a producției, punîndu-se un accent deosebit pe dezvoltarea acelor ramuri care sunt legate, mijlocit sau nemijlocit, de progresul tehnic. Pe bună dreptate actualul plan cincinal poate fi de­numit planul calităţii. Aceste sarcini măreţe, care vor sălta România cu siguranţă alături de cele mai dezvoltate state ale Eu­ropei, se realizează şi prin politica de investiţii, dacă în perioada 1966 —1970 investiţiile au atins suma de 290 miliarde lei, în 1970—1975 a­­cestea vor fi de 470 miliarde lei, în agricultură investindu-se de 2 ori mai mult decît în perioada 1966—1970. Menţinîndu-se o rată a acumulării de 30—32 la sută aceas­ta este singura cale pentru asigu­rarea unui ritm înalt al progresu­lui economic, ceea ce asigură o am­plă perspectivă a dezvoltării naţi­unii noastre socialiste. Conceptul de societate socialistă multilateral dezvoltată presupune o corelare justă a proporţiilor. Ţi­­nînd cont, că de fapt scopul produc­ţiei socialiste este ridicarea bună­stării materiale şi spirituale a oa­menilor muncii, P.C.R. are perma­nent grijă de om şi nevoile sale. Pentru evidenţierea celor de mai sus ne îngăduim a propune pentru comparaţie următoarele prevederi: faţă de 1970 (considerat sută la sută) producţia industrială glooata­re creşte în 1975 cu 71—81 la sută, productivitatea muncii pe salariat în industrie cu 42 la sută, desface­rea mărfurilor cu amănuntul cu 40—47 la sută, volumul veniturilor reale ale populaţiei, cu 40—46 la sută. De observat că volumul mare al producţiei industriale asigură o creştere relativ mare a veniturilor reale precum şi asigurarea condi­ţiilor pentru o rată a acumulării re­lativ înaltă. Evident, aceste sarcini mari se re­alizează prin participarea entuzi-i­astă şi conştientă a tuturor oame- ▼ nilor muncii, sub conducerea clar­văzătoare a P.C.R., la traducerea în viaţă a prevederilor planului cin­­cinal. Partidul are în vedere perma­nent asigurarea climatului demo­cratic, a unei democraţii autentice, prin participarea maselor populare la pregătirea şi luarea deciziilor în toate problemele economico-sociale, politice etc. Adîncirea democratiză­rii organelor de conducere prin par­ticiparea directă a reprezentanţilor maselor populare, a organizaţiilor obşteşti, instituţionalizarea adună­rilor generale ale salariaţilor atestă că însuşi actualul plan cincinal este rodul discuţiilor, al dialogului pur­tat între specialişti, oamenii mun­cii, organele de partid şi de stat. Dezvoltarea democraţiei socialiste, prin găsirea celor mai adecvate for­me de atragere a oamenilor muncii la elaborarea deciziilor şi la con­trolul îndeplinirii sarcinilor, con­stituie o componentă indispensabilă a politicii de dezvoltare multilate­rală a societăţii noastre socialiste. Dar atragerea maselor la treburile statului trebuie să fie completată cu pregătirea lor pentru a benefi­cia din plin de posibilităţile demo­cratice, ceea ce însemnează pre­gătirea ideologico-politică şi cultu­­ral-ştiinţifică pentru a acţiona în cunoştinţă de cauză. De altfel, se­cretarul general al partidului nos­tru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, remarca, în acest sens: „Dar toate acestea nu ar da imaginea com­pletă a ceea ce înţelegem noi prin făurirea societăţii socialiste multi­lateral dezvoltate dacă nu am a­­vea în vedere şi activitatea pentru schimbarea conştiinţei oamenilor... munca trebuie să devină atit o ne­cesitate cît şi o plăcere pentru membrii societăţii. Toţi cetăţenii ţării trebuie să depună o muncă u­­tilă“ Iată dar, spusă clar cea mai mare realizare pe care a înfăptuit-o istoria prin socialism, posibilitatea omului de a-şi manifesta esenţa sa — MUNCA — şi asigurarea tuturor condiţiilor pentru realizarea acestei posibilităţi. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu un deosebit realism şi claritate, sublinia totodată fap­tul că această realizare a posibili­tăţii manifestării omului prin mun­că cuprinde o componentă, de loc neglijabilă, şi anume conştientiza­rea necesităţii muncii. Asigurarea condiţiilor social-economice pentru ca fiecare cetăţean să depună " o muncă utilă societăţii este absolut necesară dar nu şi suficientă; pe lîngă asigurarea acestor condiţii trebuie asigurată angajarea conşti­entă a oamenilor muncii. Trebuie depus un efort susţinut politico-e­­ducativ îndreptat spre ridicarea conştiinţei la nivelul condiţiilor asi­gurate. Participarea şi­­ angajarea conştientă a oamenilor nu trebuie să fie o lozincă goală, ce se reali­zează numai pe planul condiţiilor materiale, trebuie depus un efort mai mare, pentru educarea comu­nistă a membrilor de partid, a tu­turor oamenilor muncii. Numai co­relate cu grijă aceste două laturi vor oferi garanţia participării efec­tive şi conştiente a oamenilor muncii la edificarea societăţii socialiste multilateral dezvoltate. N. N. HERDEAN asistent universitar O bomboană, două bomboane... şi aşa mai departe, cit­ii ziulica, vinzătoarea de la cofetăria recent deschisă in Chiherul de Jos, este nevoită să numere bomboanele. Bine, bine, veţi spune dumneavoastră, altceva nu are ce face decit să numere bomboa­nele? Să ştiţi că are ce să muncească insă cînd e vorba de bom­boane nu are încotro, trebuie să le numere. De ce? Pentru sim­plul motiv că nu are cîntar şi copiii sînt copii, ţin foarte mult la bomboane, nu vor să înţeleagă că vinzătoarea nu are cu ce le măsura marfa. Şi astfel vinzătoarea noastră e nevoită să vindă la bucată tot felul de bomboane, mai mari, mai mici, de diferite preţuri fără a şti exact cine rămine înşelat, ea sau copiii. Să spe­răm că nici unii, nici alţii Ce bine ar fi dacă organele de con­trol ar cintări promisiunile tovarăşului Ioan Cotîrlă, preşedintele Centrului de cooperative din Beica de Jos, care a uitat şi de cin­­tar şi de buna aprovizionare a cofetăriei. Precis îl găseşte cu lipsă de cintar şi legea ii lege, se aplică ... ! Vremea Ieri, la ora 12, temperatura a­­erului la Tg.-Mureş a fost de 9 grade. Timpul probabil. Vremea în curs de răcire uşoară, cerul se va acoperi treptat, local se vor semnala precipitaţii sub formă de ploaie. Vint slab pînă la po­trivit din nord-vest. Temperatu­rile minime vor fi cuprinse in­tre minus 1 si plus 4 grade, ma­ximele între 8—12 grade, local mai coborîte. Dimineaţa ceată locală WREKVE1 Legea privind producerea, folosirea şi controlul seminţelor Recenta sesiune a Marii Adunări Naţionale, a adoptat — printre al­te legi de importanţă deosebită — şi actul normativ, cadrul juridic pri­vind producerea, folosirea şi con­trolul calităţii seminţelor şi a mate­rialului săditor pentru producţia vegetală. In ansamblul măsurilor cuprinse în legea pentru adoptarea planului cincinal, legea la care ne referim asigură o cale economică deosebit de importantă pentru sporirea producţiei agricole. Refe­­rindu-se la prevederile legii, la realizările de pînă acum în acest domeniu şi la importanţa măsurilor preconizate, inginerul Eugen Uscă­­tescu, şeful centrului experimental din Luduş, ne-a declarat: „ Pornind de la importanţa seminţei, ca una din căile cele mai economice pentru punerea în valoare a fertilităţii naturale a pă­­mîntului pentru ridicarea eficien­­ţe mecanizării, chimizării şi iriga­ţiilor. Ministerul Agriculturii, prin Comitetul de stat pentru încercarea şi omologarea soiurilor a organi­zat o reţea de centre experimen­tale în diferite zone pedoclimati­ce ale ţării. Pentru zona de cîmpie a Transilvaniei, centrul experimen­tal din Luduş verifică în culturi comparative soiuri de creaţie au­tohtonă sau din import. în urma rezultatelor obţinute în lanurile centrului nostru soiurile primesc certificatul de extindere în cultura mare. În acest an, de exemplu, în loturile comparative au fost supuse verificării un număr de 110 soiuri de grîu, 60 de soiuri de orz, 52 de soiuri de cartofi, 45 de soiuri şi hibrizi de porumb şi altele. După cum spuneam, extinderea în cul­tură a unor soiuri noi se face nu­mai după rezultatele obţinute în loturile comparative. Pe această bază am recomandat pentru extin­dere în cultură soiurile de grîu Aurora, Turda 195. Favorit, soiul de cartofi Desirée și altele. Am arătat aceste cîteva exem­ple pentru a ilustra preocupările în domeniul producerii și extin­derii în cultură a unor soiuri noi, cu înaltă valoare biologică. Activitatea noastră a celor ce lucrăm în domeniul la care se refe­ră recenta lege adoptată de Ma­rea Adunare Naţională va cunoaş­te o îmbunătăţire radicală. Mă­surile preconizate în lege ţintesc ridicarea pe o treaptă superioară a acestei preocupări, în primul rînd legea preconizează măsuri şi obligaţii precise privind cerinţele faţă de noile soiuri propuse pen­tru a fi introduse în cultură. Sta­bilirea termenelor de reînnoire în producţie a materialului de însă­­mînţare, precizarea — sub raport juridic — a sensului noţiunii de „sămînţă" şi „material săditor", a modului de contractare, circula­ţie şi depozitare a seminţelor şi materialului săditor, controlul ca­lităţii acestora constituie proble­me de importanţă deosebită. înainte de toate se elimină nu­meroasele cazuri de degradare timpurie a calităţii unor soiuri de seminţe. Deseori s-a întîmplat ca seminţe din soiuri valoroase, dar produse necorespunzător să aibă o valoare biologică scăzută, iar producţiile mici obţinute să fie pu­se — în mod greşit — numai pe seama soiului. Corespunzător prevederilor le­gii, centrele noastre, pe lîngă veri­ficarea în continuare în culturi comparative a noilor soiuri, se vor preocupa în mod organizat de verificarea modului în care se menţin însuşirile biologice şi potenţialul productiv şi calitativ al soiurilor şi hibrizilor aflaţi în pro­ducţie. In acest scop fiecare centru ex­perimental va avea microculturi din seminţele trimise în mod obli­gatoriu de fiecare unitate specia­lizată în producerea de seminţe, pentru verificarea purităţii biolo­gice şi a stării fitosanitare, în a­­cest fel se vor elimina din timp soiurile devenite neeconomicoase, se va opri folosirea unor seminţe necorespunzătoare. în baza indicaţiilor biroului co­mitetului judeţean de partid, în judeţul Mureş au fost înfiinţate în­că din acest an 7 ferme speciali­zate în cadrul cooperativelor agri­cole pentru producerea seminţe­lor de grîu, orz, ovăz, măzăriche, cînepă şi trifoi. Prin această mă­sură s-a asigurat posibilitatea in­troducerii şi respectării unor teh­nologii corespunzătoare producerii seminţelor, extinderii mecanizării şi chimizării. In acelaşi timp, con­trolul calităţii producţiei de semin­ţe poate avea o eficienţă mult mai mare decît în loturile semin­­cere dispersate în mulţimea coo­perativelor agricole. Fermele specializate din cadrul cooperativelor agricole din Logig, Deal, Valea Largă, Sărmaşu şi Bichiş au însămînţat în această toamnă pentru înmulţire numai să­mînţă originală din soiurile Bezos­­taia, Favorit şi Aurora. Prin aceas­tă măsură, pentru toamna anului viitor se vor asigura aproximativ 1.500—2.000 de tone de grîu pen­tru reînnoirea fondului de sămîn­ţă al cooperativelor agricole din judeţ. După cum se vede cîteva din prevederile legii au început să primească contururi precise de a­­plicare. In mod sigur, in urma măsurilor adoptate, și celelalte prevederi ale legii vor fi aplicate și respectate întocmai, acesta constituind un mijloc sigur de rea­lizare a sarcinilor stabilite de ac­tualul plan cincinal. V. OLTEANU - Discuţie cu ing. EUGEN USCĂTESCU asupra prevederilor Legii privind producerea, folosirea şi controlul calităţii seminţelor şi a materialului săditor pentru producţia agricolă vegetală STEAUA ROȘIE PAGINA 3 f1 Stimulare şi imbold în eforturile de dezvoltare a industriei locale de stat Congresul al X-lea al P.C.R. a stabilit sarcini sporite pentru in­dustria locală de stat, acest sector trebuind să-şi aducă o contribuţie cît mai mare la creşterea produc­ţiei bunurilor de consum. Recenta expoziţie naţională, al V-lea Pavilion de mostre, a prile­juit trecerea în revistă a succese­lor obţinute în cursul anului 1971 în Sporirea volumului, structurii şi calităţii producţiei. Expoziţia a re­liefat dinamismul tehnicii acestui sector şi a inventivităţii lucrători­lor săi, toate produsele expuse semnificînd preocuparea produc­ţiei naţionale pentru dezvoltarea şi intensificarea relaţiei produc­­ţie-desfacere, în ideea satisfacerii mereu mai complete a nevoilor materiale ale populaţiei. Debutul industriei locale în or­ganizarea expoziţiei este conse­cinţa firească a unei activităţi me­ritorii. Numai în judeţul nostru, in­dustria locală realizează anul a­­cesta un volum de aproape un PAVEL CHIOREAN vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular al judeţului Mureş miliard lei producţie, comparativ cu 600 milioane lei în 1965. Datorită priorităţii acordate va­lorificării cît mai raţionale a re­surselor locale, asimilării în fie­care an a peste 60 de produse noi, pe bază de modele de refe­rinţă şi concepţie proprie, exis­tenţei unui atelier de concepţie­­proiectare, întregit cu ateliere de prototipizare, industria locală din judeţul nostru cunoaşte un dina­mism şi succese tehnice remar­cabile. O confirmare a acestei a­­firmaţii o reprezintă şi faptul că produsele expuse au reprezentat 30 la sută din totalul producţiei pe care o realizează. Trebuie însă să reţinem calitatea, diversitatea şi noul din concepţie, criterii care au determinat ca un mare număr de produse să fie apreciate atit de consiliul juriului cît şi de popu­­laţie. Este meritul celor 10.000 de lu­crători, cît numără efectivul in­dustriei locale a judeţului, faptul că juriul interdepartamental şi C.S.E.A.L. a conferit 13 premii şi diplome întreprinderilor: PROD­­COMPLEX — Tg.-Mureş I.P.M. — Tg.-Mureş, I.I.L. — Tîrnăveni, Ile­­for — Tg.-Mureş şi „REPUBLICA" — Reghin, pentru o gamă întreagă de produse — exponate conside­rate ca „vedete" în nomenclatura produselor (mobila stil „Chera­­ton", căsuţe camping şi garaje prefabricate din beton, băutura răcoritoare şi siropul Bem-Bem, menghina vacuumatrică, gama bo­gată de sticlă artizanat, covoare orientale etc. . Vizita conducerii superioare de partid şi de stat şi personal a se­cretarului general al partidului — tovarăşul Nicolae Ceauşescu — a avut un puternic ecou în rîndurile lucrătorilor industriei locale a ju­deţului. Aprecierea rezultatelor ob­ţinute, a preocupărilor îndreptate spre diversificarea şi îmbunătăţi­rea calităţii produselor, reprezin­tă un puternic stimulent pentru a­­bordarea în continuare cu curaj a unui vast program de asimilare de noi bunuri de consum şi perfec­ţionarea celor din producţia cu­rentă. Pornind de la preţioasele indica­ţii şi recomandări primite personal din partea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, am trecut imediat la diversificarea variantelor de con­strucţii uşoare, din elemente pre­fabricate, executînd prototipurile şi producţia de serie a 3 modele de ateliere tip şcoală, adecvate cerinţelor de apropiere a învăţă­mântului de producţie şi realizării de unităţi industriale şi prestatoa­re în mediul rural, etc. Planul tehnic pe 1972 aflat în curs de definitivare, va cuprinde noi şi complexe preocupări, astfel că aplicarea indicaţiilor primite va marca o treaptă calitativ supe­rioară în dezvoltarea şi valorifica­rea potențialului propriu al indus­triei noastre locale. ma ja ii nji-ir-iOLid Două decenii şi jumătate de teatru militant (Urmare din pag. 1) Mureş, fiind o chezăşie sigură a îm­plinirii misiunii sale, avînd în a­­cest scop, ca şi pînă în prezent, un permanent sprijin din partea orga­nelor judeţene de partid şi de stat, a publicului spectator. Şi un prim argument emoţionant în acest sens va fi darea în folosinţă a noului lo­cal de teatru, elocvent exemplu al grijii pe care partidul nostru, con­ducerea sa superioară o acordă dez­voltării activităţii teatrale în patria noastră. Acum, în ajunul sărbătoririi celor 25 de ani de rodnică activitate, Co­mitetul de cultură şi educaţie so­cialistă adresează calde felicitări în­tregului colectiv al Teatrului de stat din Tîrgu-Mureş — actori, re­gizori, muncitori, funcţionari, urîn­­du-le totodată noi şi mari succese în munca lor nobilă de înfrumuse­ţare morală a omului socialist, de realizare a măreţelor sarcini ce le revin din vastul program educaţio­nal ce se desfăşoară în patria noa­stră sub conducerea atentă şi în­ţeleaptă a Partidului Comunist Ro­mân. FOTBAL PREGĂTIREA LOTULUI PENTRU JOCUL CU CEHOSLOVACIA Selecţionata de fotbal a ţării noastre a susţinut ieri pe stadionul „23 August“ un joc de verificare înaintea partidei de duminică în care va întîlni la Bucureşti, în meci retur echipa Cehoslovaciei, în ca­drul campionatului european. Se­­lecţionabilii au întîlnit în prima re­priză echipa Flacăra Roşie de care au dispus cu scorul de 2—1, prin punctele marcate de Lucescu şi Do­­brin, respectiv Cuconea. In repri­za a doua, echipa naţională a în­vins cu 1—0 pe Metalul prin punc­tul înscris de Dembrowski. In de­cursul meciului, a fost utilizată ur­mătoarea formaţie: Ghiţă (Rădu­­canu), Sătmăreanu, Lupescu, Dinu, Deleanu, Dumitru (Anca), R. Nun­­weiller, Lucescu, Dembrowski, Do­­brin, Iordănescu (Năstase). De re­marcat că în prima repriză, Rădu­­canu a evoluat în poarta echipei Flacăra Roşie, iar în cea secundă buturile echipei Metalul au fost a­­părate de Ghiță. ELEVII ŞI CADRELE DIDACTICE VA MULŢU­MESC, SUCIU BACI Profesorul Réthy István de la şcoala generală din satul Fiţcău ne scrie despre preocupările şcolii şi strădania cadrelor didactice de aici de a în­cropi, pe plan local, un atelier de prelucrarea lem­nului unde copiii să facă lucrări practice. Cu u­­neltele mărunte procurate de la unii părinţi ai ele­vilor, citim în scrisoarea profesorului, nu puteam realiza mare lucru. Pentru a face ceva mai serios în orele practice aveam nevoie şi de un strung. Dar de unde să-l procurăm? Care din părinţi ar fi dispus să doneze şcolii, sau măcar sub formă de împrumut, un strung? Aflînd despre ce-i vorba soţii Suciu Ioan şi Iu­­liana, una din cele mai respectate şi îndrăgite fa­milii din sat a făcut elevilor şi şcolii un dar de preţ: strungul după care rîvneam a fost adus la şcoală de însuşi donatorul lui care ne-a spus doar atît: folosiţi-i sănătoşi, şi aveţi grijă să nu se acci­denteze copiii care lucrează cu el. Aceste din urmă cuvinte ne-au impresionat mai mult decît darul făcut: Suciu baci nu a avut copii... Gestul, sfatul unchiaşului este, după părerea noastră, una din înaltele îndatoriri care ar trebui să anime pe fiecare dintre noi atunci cînd e vorba despre educarea şi instruirea viitoarei generaţii. CU DRAGA INIMA, TOV. MOLDOVAN! Moldovan Alexandru din comuna Solovăstru de la nr. de casă 320 ne roagă insistent într-o scrisoa­re să-i facem „legătura“ cu I.R.E. Reghin. — Cu dragă inimă, dar în ce scop tov. Moldo­van? — Păi să vedeţi. Pe la mijlocul lunii august a. c. o echipă de la întreprinderea de reţele electrice Reghin mi-a făcut instalaţia interioară în vede­rea introducerii curentului electric. — Şi n-au avut ghips să vă îngroape ţevile berg­­man? — Au avut de toate. Au lucrat chiar frumos... — Atunci? — De atunci mă tot rog de toţi electricienii şi de toţi şefii de la această întreprindere să-mi facă racordul electric la reţeaua electrică care trece prin faţa casei mele. Termene şi promisiuni mi s-au făcut de fiecare dată, dar cu acestea, oricît învîrt întrerupătoarele, becurile tot nu se aprind. Şi cît am vrut să am şi eu lumină electrică în casă... Noi tov, Moldovan v-am îndeplinit dorinţa. Le­gătura sperăm, o vor face în fapt cei autorizaţi. DACA PUTETI VA RUGAM SA DATI RELATII La redacţie s-a prezentat Răduţ Simion, din co­muna Ungheni nr. 76, care ne-a povestit cele ce urmează. Sunt căsătorit de 24 de ani. Din căsăto­ria încheiată au rezultat patru copii. Cel mai ma­re, Dumitru, este la studii în oraşul Victoria. Ghiţă este elev în anul II la Liceul industrial din Tg.­­Mureş, Dorina a trecut în clasa a VII-a, iar Geta abia a intrat în clasa I. Din vina mea, sau a altora noi soţii am avut o mică dramă familială care, credeam la un moment dat, că s-a uitat... Dar iată că îi, ziua de 21 septembrie a. c. soţia mea Ana a umplut din grădină un sac cu zarzavaturi zicînd că se duce la Miercurea Ciuc la piaţă... De atunci nu mai ştim nimic despre ea. Copiii se topesc de dorul mamei. Rog, foarte mult, dacă cineva ştie ceva despre ea să mă anunţe pe mine, sau postul de miliţie din Ungheni. Se numeşte Răduţ Ana, născută Aldea, la data de 1 ianuarie 1931 în comuna Ungheni. In ziua plecării de acasă era îmbrăcată cu un palton verde, bluză bordo, pantofi negri cu catarame, purta un batic roz de lînă. Este de statură mijlocie. Dacă o întîlniţi spuneţi-i să vină acasă la copii, mai spuneţi-i că eu am intrat în serviciu la C.F.R. cu un salariu bun, că voi face totul ca să fie bine şi pace, ca familia să nu sufere... Dacă puteţi vă rugăm să daţi relaţii. NU NUMAI BIROCRAŢII SUNT BIROCRAŢI Crăciun Turbat Ioan, din satul Rîpa de Jos nr. 200 s-a prins redacţiei că este victima birocraţiei, că s-a săturat să tot umble pe drumuri pentru a obţine o sentinţă judecătorească pronunţată la 28 aprilie 1949 de fosta judecătorie mixtă a raionului Reghin. Ca urmare a demersurilor făcute de redac­ţie, Judecătoria Tg.-Mureş ne-a comunicat, stimate tovarăşe Crăciun, că vă poate elibera un certificat prin care să ateste că la data de 6 aprilie 1949 nu­mitul Crăciun Artenie Perian din Rîpa de Jos a introdus o cerere privind adopţiunea dv., cerere admisă prin procesul verbal nr. 6­4 din 28 aprilie 1949. Deci prezentaţi-vă cu buletinul de identitate şi cu o cerere însoţită de un timbru fiscal de 3 lei la preşedintele instanţei din Tg.-Mureş şi veţi fi servit. Apropo de servit Am aflat tovarăşe Crăciun că Judecătoria din Tg.-Mureş v-a dat un răspuns ase­mănător celui de mai sus şi că dv. nu aţi dat curs invitaţiei. De ce? Aţi vrut o confirmare şi de la redacţie că nu veţi face un drum degeaba? Noi v-am satisfăcut dorinţa, folosiţi-o, dar să ştiţi că nu numai birocraţii sunt... birocraţi. Rubrică realizată de GH. TOCACIU

Next