Steaua Roşie, noiembrie 1971 (Anul 22, nr. 261-285)
1971-11-11 / nr. 269
Cine va consideri privind făurirea dezvoltate in tara noastre Congresul al X-lea al P.C.R. a fixat sarcinile actuale ale construcţiei socialiste, a definit etapa în care se găseşte tara noastră, prin conceptul de societate socialistă multilateral dezvoltată. Spus altfel, P.C.R. bazîndu-se pe marxism-leninism, singurul cadru ştiinţific de abordare a socialului, a fixat strategia acţiunilor noastre în funcţie de situaţia concret istorică existentă la noi în ţară. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului nostru, atît prin propunerile prezentate Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., cît şi prin cele două expuneri, din iulie şi noiembrie, ultima la plenara C.C. al P.C.R. din 3—5 noiembrie, a înfăţişat pe larg ce înţelege partidul nostru prin conceptul de societate socialistă multilateral dezvoltată, fixînd coordonatele fundamentale ale acesteia. Noutatea unei asemenea abordări constă, după părerea noastră, în faptul că concepînd socialismul ca un proces continuu, în care factorul conştient joagă un rol esenţial, trebuie avut în vedere în permanenţă un optimum de concordanţă între toate laturile acestui proces: economic, politic, cultural, nivel de trai etc. Numai asigurînd proporţionalitatea logică între dezvoltarea tuturor laturilor acestui proces extrem de complex — socialismul — se asigură saltul necesar pregătirii treptate a trecerii spre comunism. Ne propunem să reflectăm în rîndurile ce urmează asupra noutăţii acestui concept, valenţele sale teoretice şi practice, semnificaţia lui în teoria marxistă a partidului nostru. „Avem în vedere în primul rînd dezvoltarea multilaterală a forţelor de producţie ... pornind tocmai de la teza marxistă leninistă că dezvoltarea forţelor de producţie constituie factorul esenţial al progresului oricărei societăţi...“ spunea tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Aşadar, socialismul nu poate face excepţie de la această lege implacabilă a progresului social. Recent M.A.N. a votat Legea pentru adoptarea planului cincinal de dezvoltare economico-socială a patriei noastre pe perioada 1971—1975, în care acest fapt își găsește expresia cuvenită. Ritmul relativ înalt de dezvoltare pe ansamblul economiei (în industrie de 11—12 la sută iar în agricultură producţia globală va creşte în 1971—1975 cu 36—49 la sută faţă de media anilor 1966—1970), modernizarea structurii întregii economii şi intensificarea proceselor calitative ale dezvoltării, sporirea eficienţei economice în toate domeniile au darul de a asigura o puternică dezvoltare a forţelor de producţie, ajungîndu-se ca în 1975 producţia globală industrială să fie cu peste 71—81 la sută mai mare decît în 1970 şi cu de peste 3 ori mai mare faţă de 1965 — ceea ce va apropia România de cele mai avansate ţări ale lumii. Urmează ca importanţă, şi indisolubil legate de forţele de producţie, în structura dezvoltării sociale, relaţiile de producţie. Spre deosebire de alte orînduiri, în societatea socialistă în etapa ei a multilateralităţii dezvoltării, tendinţa de rămînere în urmă a relaţiilor de producţie faţă de dezvoltarea forţelor de producţie este practic anulată. Activitatea prodigioasă a partidului, ca cel mai important factor subiectiv al dezvoltării sociale şi cea mai importantă forţă politică a societăţii, în corecţia conştientă şi la timp, călăuzit de marxism-leninism, creează cadrul permanent favorabil dezvoltării forţelor de producţie şi îndeosebi al perfecţionării relaţiilor de producţie. In acest sens, de o excepţională importanţă este includerea în acest concept şi în practica politico-economică a partidului nostru, cerinţa de a repartiza just forţele de producţie pe întreg teritoriul ţării, ceea ce va duce la ridicarea standardului de viaţă şi cultură al tuturor oamenilor muncii, clasa muncitoare urmînd a creşte în continuare, numeric şi calitativ, asigurîndu-se astfel în continuare rolul ei crescînd de clasă conducătoare în societate. Alături de cele spuse mai sus, una din cele mai mari realizări va fi asigurarea locului de muncă pentru toţi oamenii muncii indiferent de naţionalitate. In perspectiva creşterii populaţiei ţării, a introducerii tehnicii celei mai avansate, a reducerii necesarului de forţă de muncă în agricultură, problema de mai sus se complică şi mai mult. Este meritul deosebit al partidului nostru, care avînd în faţă perspectiva evoluţiei demografice, vine cu soluţiile cele mai fericite: diversificarea producţiei, folosirea raţională a tuturor zonelor ţării, amplasarea de obiective economice pe tot cuprinsul ţării şi ca urmare, creşterea continuă a locurilor de muncă (numai în cincinalul actual numărul salariaţilor va creşte cu un milion). Sunt soluţiile care rezolvă în sprijinul celor care studiază în învăţămîntul de partid practic problema. Numai în Tîrgu- Mureş mii de brate de muncă au fost şi vor fi încadrate în Oredinţie, iar cartierele noi construite sunt o evidenţă incontestabilă. De remarcat că în acest cincinal, P.C.R. a trasat ca sarcină fundamentală, alături de dezvoltarea vertiginoasă a tuturor ramurilor economiei, ridicarea calitativă, în nas cu tehnica mondială, a producției, punîndu-se un accent deosebit pe dezvoltarea acelor ramuri care sunt legate, mijlocit sau nemijlocit, de progresul tehnic. Pe bună dreptate actualul plan cincinal poate fi denumit planul calităţii. Aceste sarcini măreţe, care vor sălta România cu siguranţă alături de cele mai dezvoltate state ale Europei, se realizează şi prin politica de investiţii, dacă în perioada 1966 —1970 investiţiile au atins suma de 290 miliarde lei, în 1970—1975 acestea vor fi de 470 miliarde lei, în agricultură investindu-se de 2 ori mai mult decît în perioada 1966—1970. Menţinîndu-se o rată a acumulării de 30—32 la sută aceasta este singura cale pentru asigurarea unui ritm înalt al progresului economic, ceea ce asigură o amplă perspectivă a dezvoltării naţiunii noastre socialiste. Conceptul de societate socialistă multilateral dezvoltată presupune o corelare justă a proporţiilor. Ţinînd cont, că de fapt scopul producţiei socialiste este ridicarea bunăstării materiale şi spirituale a oamenilor muncii, P.C.R. are permanent grijă de om şi nevoile sale. Pentru evidenţierea celor de mai sus ne îngăduim a propune pentru comparaţie următoarele prevederi: faţă de 1970 (considerat sută la sută) producţia industrială glooatare creşte în 1975 cu 71—81 la sută, productivitatea muncii pe salariat în industrie cu 42 la sută, desfacerea mărfurilor cu amănuntul cu 40—47 la sută, volumul veniturilor reale ale populaţiei, cu 40—46 la sută. De observat că volumul mare al producţiei industriale asigură o creştere relativ mare a veniturilor reale precum şi asigurarea condiţiilor pentru o rată a acumulării relativ înaltă. Evident, aceste sarcini mari se realizează prin participarea entuzi-iastă şi conştientă a tuturor oame- ▼ nilor muncii, sub conducerea clarvăzătoare a P.C.R., la traducerea în viaţă a prevederilor planului cincinal. Partidul are în vedere permanent asigurarea climatului democratic, a unei democraţii autentice, prin participarea maselor populare la pregătirea şi luarea deciziilor în toate problemele economico-sociale, politice etc. Adîncirea democratizării organelor de conducere prin participarea directă a reprezentanţilor maselor populare, a organizaţiilor obşteşti, instituţionalizarea adunărilor generale ale salariaţilor atestă că însuşi actualul plan cincinal este rodul discuţiilor, al dialogului purtat între specialişti, oamenii muncii, organele de partid şi de stat. Dezvoltarea democraţiei socialiste, prin găsirea celor mai adecvate forme de atragere a oamenilor muncii la elaborarea deciziilor şi la controlul îndeplinirii sarcinilor, constituie o componentă indispensabilă a politicii de dezvoltare multilaterală a societăţii noastre socialiste. Dar atragerea maselor la treburile statului trebuie să fie completată cu pregătirea lor pentru a beneficia din plin de posibilităţile democratice, ceea ce însemnează pregătirea ideologico-politică şi cultural-ştiinţifică pentru a acţiona în cunoştinţă de cauză. De altfel, secretarul general al partidului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, remarca, în acest sens: „Dar toate acestea nu ar da imaginea completă a ceea ce înţelegem noi prin făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate dacă nu am avea în vedere şi activitatea pentru schimbarea conştiinţei oamenilor... munca trebuie să devină atit o necesitate cît şi o plăcere pentru membrii societăţii. Toţi cetăţenii ţării trebuie să depună o muncă utilă“ Iată dar, spusă clar cea mai mare realizare pe care a înfăptuit-o istoria prin socialism, posibilitatea omului de a-şi manifesta esenţa sa — MUNCA — şi asigurarea tuturor condiţiilor pentru realizarea acestei posibilităţi. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu un deosebit realism şi claritate, sublinia totodată faptul că această realizare a posibilităţii manifestării omului prin muncă cuprinde o componentă, de loc neglijabilă, şi anume conştientizarea necesităţii muncii. Asigurarea condiţiilor social-economice pentru ca fiecare cetăţean să depună " o muncă utilă societăţii este absolut necesară dar nu şi suficientă; pe lîngă asigurarea acestor condiţii trebuie asigurată angajarea conştientă a oamenilor muncii. Trebuie depus un efort susţinut politico-educativ îndreptat spre ridicarea conştiinţei la nivelul condiţiilor asigurate. Participarea şi angajarea conştientă a oamenilor nu trebuie să fie o lozincă goală, ce se realizează numai pe planul condiţiilor materiale, trebuie depus un efort mai mare, pentru educarea comunistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii. Numai corelate cu grijă aceste două laturi vor oferi garanţia participării efective şi conştiente a oamenilor muncii la edificarea societăţii socialiste multilateral dezvoltate. N. N. HERDEAN asistent universitar O bomboană, două bomboane... şi aşa mai departe, citii ziulica, vinzătoarea de la cofetăria recent deschisă in Chiherul de Jos, este nevoită să numere bomboanele. Bine, bine, veţi spune dumneavoastră, altceva nu are ce face decit să numere bomboanele? Să ştiţi că are ce să muncească insă cînd e vorba de bomboane nu are încotro, trebuie să le numere. De ce? Pentru simplul motiv că nu are cîntar şi copiii sînt copii, ţin foarte mult la bomboane, nu vor să înţeleagă că vinzătoarea nu are cu ce le măsura marfa. Şi astfel vinzătoarea noastră e nevoită să vindă la bucată tot felul de bomboane, mai mari, mai mici, de diferite preţuri fără a şti exact cine rămine înşelat, ea sau copiii. Să sperăm că nici unii, nici alţii Ce bine ar fi dacă organele de control ar cintări promisiunile tovarăşului Ioan Cotîrlă, preşedintele Centrului de cooperative din Beica de Jos, care a uitat şi de cintar şi de buna aprovizionare a cofetăriei. Precis îl găseşte cu lipsă de cintar şi legea ii lege, se aplică ... ! Vremea Ieri, la ora 12, temperatura aerului la Tg.-Mureş a fost de 9 grade. Timpul probabil. Vremea în curs de răcire uşoară, cerul se va acoperi treptat, local se vor semnala precipitaţii sub formă de ploaie. Vint slab pînă la potrivit din nord-vest. Temperaturile minime vor fi cuprinse intre minus 1 si plus 4 grade, maximele între 8—12 grade, local mai coborîte. Dimineaţa ceată locală WREKVE1 Legea privind producerea, folosirea şi controlul seminţelor Recenta sesiune a Marii Adunări Naţionale, a adoptat — printre alte legi de importanţă deosebită — şi actul normativ, cadrul juridic privind producerea, folosirea şi controlul calităţii seminţelor şi a materialului săditor pentru producţia vegetală. In ansamblul măsurilor cuprinse în legea pentru adoptarea planului cincinal, legea la care ne referim asigură o cale economică deosebit de importantă pentru sporirea producţiei agricole. Referindu-se la prevederile legii, la realizările de pînă acum în acest domeniu şi la importanţa măsurilor preconizate, inginerul Eugen Uscătescu, şeful centrului experimental din Luduş, ne-a declarat: „ Pornind de la importanţa seminţei, ca una din căile cele mai economice pentru punerea în valoare a fertilităţii naturale a pămîntului pentru ridicarea eficienţe mecanizării, chimizării şi irigaţiilor. Ministerul Agriculturii, prin Comitetul de stat pentru încercarea şi omologarea soiurilor a organizat o reţea de centre experimentale în diferite zone pedoclimatice ale ţării. Pentru zona de cîmpie a Transilvaniei, centrul experimental din Luduş verifică în culturi comparative soiuri de creaţie autohtonă sau din import. în urma rezultatelor obţinute în lanurile centrului nostru soiurile primesc certificatul de extindere în cultura mare. În acest an, de exemplu, în loturile comparative au fost supuse verificării un număr de 110 soiuri de grîu, 60 de soiuri de orz, 52 de soiuri de cartofi, 45 de soiuri şi hibrizi de porumb şi altele. După cum spuneam, extinderea în cultură a unor soiuri noi se face numai după rezultatele obţinute în loturile comparative. Pe această bază am recomandat pentru extindere în cultură soiurile de grîu Aurora, Turda 195. Favorit, soiul de cartofi Desirée și altele. Am arătat aceste cîteva exemple pentru a ilustra preocupările în domeniul producerii și extinderii în cultură a unor soiuri noi, cu înaltă valoare biologică. Activitatea noastră a celor ce lucrăm în domeniul la care se referă recenta lege adoptată de Marea Adunare Naţională va cunoaşte o îmbunătăţire radicală. Măsurile preconizate în lege ţintesc ridicarea pe o treaptă superioară a acestei preocupări, în primul rînd legea preconizează măsuri şi obligaţii precise privind cerinţele faţă de noile soiuri propuse pentru a fi introduse în cultură. Stabilirea termenelor de reînnoire în producţie a materialului de însămînţare, precizarea — sub raport juridic — a sensului noţiunii de „sămînţă" şi „material săditor", a modului de contractare, circulaţie şi depozitare a seminţelor şi materialului săditor, controlul calităţii acestora constituie probleme de importanţă deosebită. înainte de toate se elimină numeroasele cazuri de degradare timpurie a calităţii unor soiuri de seminţe. Deseori s-a întîmplat ca seminţe din soiuri valoroase, dar produse necorespunzător să aibă o valoare biologică scăzută, iar producţiile mici obţinute să fie puse — în mod greşit — numai pe seama soiului. Corespunzător prevederilor legii, centrele noastre, pe lîngă verificarea în continuare în culturi comparative a noilor soiuri, se vor preocupa în mod organizat de verificarea modului în care se menţin însuşirile biologice şi potenţialul productiv şi calitativ al soiurilor şi hibrizilor aflaţi în producţie. In acest scop fiecare centru experimental va avea microculturi din seminţele trimise în mod obligatoriu de fiecare unitate specializată în producerea de seminţe, pentru verificarea purităţii biologice şi a stării fitosanitare, în acest fel se vor elimina din timp soiurile devenite neeconomicoase, se va opri folosirea unor seminţe necorespunzătoare. în baza indicaţiilor biroului comitetului judeţean de partid, în judeţul Mureş au fost înfiinţate încă din acest an 7 ferme specializate în cadrul cooperativelor agricole pentru producerea seminţelor de grîu, orz, ovăz, măzăriche, cînepă şi trifoi. Prin această măsură s-a asigurat posibilitatea introducerii şi respectării unor tehnologii corespunzătoare producerii seminţelor, extinderii mecanizării şi chimizării. In acelaşi timp, controlul calităţii producţiei de seminţe poate avea o eficienţă mult mai mare decît în loturile semincere dispersate în mulţimea cooperativelor agricole. Fermele specializate din cadrul cooperativelor agricole din Logig, Deal, Valea Largă, Sărmaşu şi Bichiş au însămînţat în această toamnă pentru înmulţire numai sămînţă originală din soiurile Bezostaia, Favorit şi Aurora. Prin această măsură, pentru toamna anului viitor se vor asigura aproximativ 1.500—2.000 de tone de grîu pentru reînnoirea fondului de sămînţă al cooperativelor agricole din judeţ. După cum se vede cîteva din prevederile legii au început să primească contururi precise de aplicare. In mod sigur, in urma măsurilor adoptate, și celelalte prevederi ale legii vor fi aplicate și respectate întocmai, acesta constituind un mijloc sigur de realizare a sarcinilor stabilite de actualul plan cincinal. V. OLTEANU - Discuţie cu ing. EUGEN USCĂTESCU asupra prevederilor Legii privind producerea, folosirea şi controlul calităţii seminţelor şi a materialului săditor pentru producţia agricolă vegetală STEAUA ROȘIE PAGINA 3 f1 Stimulare şi imbold în eforturile de dezvoltare a industriei locale de stat Congresul al X-lea al P.C.R. a stabilit sarcini sporite pentru industria locală de stat, acest sector trebuind să-şi aducă o contribuţie cît mai mare la creşterea producţiei bunurilor de consum. Recenta expoziţie naţională, al V-lea Pavilion de mostre, a prilejuit trecerea în revistă a succeselor obţinute în cursul anului 1971 în Sporirea volumului, structurii şi calităţii producţiei. Expoziţia a reliefat dinamismul tehnicii acestui sector şi a inventivităţii lucrătorilor săi, toate produsele expuse semnificînd preocuparea producţiei naţionale pentru dezvoltarea şi intensificarea relaţiei producţie-desfacere, în ideea satisfacerii mereu mai complete a nevoilor materiale ale populaţiei. Debutul industriei locale în organizarea expoziţiei este consecinţa firească a unei activităţi meritorii. Numai în judeţul nostru, industria locală realizează anul acesta un volum de aproape un PAVEL CHIOREAN vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular al judeţului Mureş miliard lei producţie, comparativ cu 600 milioane lei în 1965. Datorită priorităţii acordate valorificării cît mai raţionale a resurselor locale, asimilării în fiecare an a peste 60 de produse noi, pe bază de modele de referinţă şi concepţie proprie, existenţei unui atelier de concepţieproiectare, întregit cu ateliere de prototipizare, industria locală din judeţul nostru cunoaşte un dinamism şi succese tehnice remarcabile. O confirmare a acestei afirmaţii o reprezintă şi faptul că produsele expuse au reprezentat 30 la sută din totalul producţiei pe care o realizează. Trebuie însă să reţinem calitatea, diversitatea şi noul din concepţie, criterii care au determinat ca un mare număr de produse să fie apreciate atit de consiliul juriului cît şi de populaţie. Este meritul celor 10.000 de lucrători, cît numără efectivul industriei locale a judeţului, faptul că juriul interdepartamental şi C.S.E.A.L. a conferit 13 premii şi diplome întreprinderilor: PRODCOMPLEX — Tg.-Mureş I.P.M. — Tg.-Mureş, I.I.L. — Tîrnăveni, Ilefor — Tg.-Mureş şi „REPUBLICA" — Reghin, pentru o gamă întreagă de produse — exponate considerate ca „vedete" în nomenclatura produselor (mobila stil „Cheraton", căsuţe camping şi garaje prefabricate din beton, băutura răcoritoare şi siropul Bem-Bem, menghina vacuumatrică, gama bogată de sticlă artizanat, covoare orientale etc. . Vizita conducerii superioare de partid şi de stat şi personal a secretarului general al partidului — tovarăşul Nicolae Ceauşescu — a avut un puternic ecou în rîndurile lucrătorilor industriei locale a judeţului. Aprecierea rezultatelor obţinute, a preocupărilor îndreptate spre diversificarea şi îmbunătăţirea calităţii produselor, reprezintă un puternic stimulent pentru abordarea în continuare cu curaj a unui vast program de asimilare de noi bunuri de consum şi perfecţionarea celor din producţia curentă. Pornind de la preţioasele indicaţii şi recomandări primite personal din partea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, am trecut imediat la diversificarea variantelor de construcţii uşoare, din elemente prefabricate, executînd prototipurile şi producţia de serie a 3 modele de ateliere tip şcoală, adecvate cerinţelor de apropiere a învăţământului de producţie şi realizării de unităţi industriale şi prestatoare în mediul rural, etc. Planul tehnic pe 1972 aflat în curs de definitivare, va cuprinde noi şi complexe preocupări, astfel că aplicarea indicaţiilor primite va marca o treaptă calitativ superioară în dezvoltarea şi valorificarea potențialului propriu al industriei noastre locale. ma ja ii nji-ir-iOLid Două decenii şi jumătate de teatru militant (Urmare din pag. 1) Mureş, fiind o chezăşie sigură a împlinirii misiunii sale, avînd în acest scop, ca şi pînă în prezent, un permanent sprijin din partea organelor judeţene de partid şi de stat, a publicului spectator. Şi un prim argument emoţionant în acest sens va fi darea în folosinţă a noului local de teatru, elocvent exemplu al grijii pe care partidul nostru, conducerea sa superioară o acordă dezvoltării activităţii teatrale în patria noastră. Acum, în ajunul sărbătoririi celor 25 de ani de rodnică activitate, Comitetul de cultură şi educaţie socialistă adresează calde felicitări întregului colectiv al Teatrului de stat din Tîrgu-Mureş — actori, regizori, muncitori, funcţionari, urîndu-le totodată noi şi mari succese în munca lor nobilă de înfrumuseţare morală a omului socialist, de realizare a măreţelor sarcini ce le revin din vastul program educaţional ce se desfăşoară în patria noastră sub conducerea atentă şi înţeleaptă a Partidului Comunist Român. FOTBAL PREGĂTIREA LOTULUI PENTRU JOCUL CU CEHOSLOVACIA Selecţionata de fotbal a ţării noastre a susţinut ieri pe stadionul „23 August“ un joc de verificare înaintea partidei de duminică în care va întîlni la Bucureşti, în meci retur echipa Cehoslovaciei, în cadrul campionatului european. Selecţionabilii au întîlnit în prima repriză echipa Flacăra Roşie de care au dispus cu scorul de 2—1, prin punctele marcate de Lucescu şi Dobrin, respectiv Cuconea. In repriza a doua, echipa naţională a învins cu 1—0 pe Metalul prin punctul înscris de Dembrowski. In decursul meciului, a fost utilizată următoarea formaţie: Ghiţă (Răducanu), Sătmăreanu, Lupescu, Dinu, Deleanu, Dumitru (Anca), R. Nunweiller, Lucescu, Dembrowski, Dobrin, Iordănescu (Năstase). De remarcat că în prima repriză, Răducanu a evoluat în poarta echipei Flacăra Roşie, iar în cea secundă buturile echipei Metalul au fost apărate de Ghiță. ELEVII ŞI CADRELE DIDACTICE VA MULŢUMESC, SUCIU BACI Profesorul Réthy István de la şcoala generală din satul Fiţcău ne scrie despre preocupările şcolii şi strădania cadrelor didactice de aici de a încropi, pe plan local, un atelier de prelucrarea lemnului unde copiii să facă lucrări practice. Cu uneltele mărunte procurate de la unii părinţi ai elevilor, citim în scrisoarea profesorului, nu puteam realiza mare lucru. Pentru a face ceva mai serios în orele practice aveam nevoie şi de un strung. Dar de unde să-l procurăm? Care din părinţi ar fi dispus să doneze şcolii, sau măcar sub formă de împrumut, un strung? Aflînd despre ce-i vorba soţii Suciu Ioan şi Iuliana, una din cele mai respectate şi îndrăgite familii din sat a făcut elevilor şi şcolii un dar de preţ: strungul după care rîvneam a fost adus la şcoală de însuşi donatorul lui care ne-a spus doar atît: folosiţi-i sănătoşi, şi aveţi grijă să nu se accidenteze copiii care lucrează cu el. Aceste din urmă cuvinte ne-au impresionat mai mult decît darul făcut: Suciu baci nu a avut copii... Gestul, sfatul unchiaşului este, după părerea noastră, una din înaltele îndatoriri care ar trebui să anime pe fiecare dintre noi atunci cînd e vorba despre educarea şi instruirea viitoarei generaţii. CU DRAGA INIMA, TOV. MOLDOVAN! Moldovan Alexandru din comuna Solovăstru de la nr. de casă 320 ne roagă insistent într-o scrisoare să-i facem „legătura“ cu I.R.E. Reghin. — Cu dragă inimă, dar în ce scop tov. Moldovan? — Păi să vedeţi. Pe la mijlocul lunii august a. c. o echipă de la întreprinderea de reţele electrice Reghin mi-a făcut instalaţia interioară în vederea introducerii curentului electric. — Şi n-au avut ghips să vă îngroape ţevile bergman? — Au avut de toate. Au lucrat chiar frumos... — Atunci? — De atunci mă tot rog de toţi electricienii şi de toţi şefii de la această întreprindere să-mi facă racordul electric la reţeaua electrică care trece prin faţa casei mele. Termene şi promisiuni mi s-au făcut de fiecare dată, dar cu acestea, oricît învîrt întrerupătoarele, becurile tot nu se aprind. Şi cît am vrut să am şi eu lumină electrică în casă... Noi tov, Moldovan v-am îndeplinit dorinţa. Legătura sperăm, o vor face în fapt cei autorizaţi. DACA PUTETI VA RUGAM SA DATI RELATII La redacţie s-a prezentat Răduţ Simion, din comuna Ungheni nr. 76, care ne-a povestit cele ce urmează. Sunt căsătorit de 24 de ani. Din căsătoria încheiată au rezultat patru copii. Cel mai mare, Dumitru, este la studii în oraşul Victoria. Ghiţă este elev în anul II la Liceul industrial din Tg.Mureş, Dorina a trecut în clasa a VII-a, iar Geta abia a intrat în clasa I. Din vina mea, sau a altora noi soţii am avut o mică dramă familială care, credeam la un moment dat, că s-a uitat... Dar iată că îi, ziua de 21 septembrie a. c. soţia mea Ana a umplut din grădină un sac cu zarzavaturi zicînd că se duce la Miercurea Ciuc la piaţă... De atunci nu mai ştim nimic despre ea. Copiii se topesc de dorul mamei. Rog, foarte mult, dacă cineva ştie ceva despre ea să mă anunţe pe mine, sau postul de miliţie din Ungheni. Se numeşte Răduţ Ana, născută Aldea, la data de 1 ianuarie 1931 în comuna Ungheni. In ziua plecării de acasă era îmbrăcată cu un palton verde, bluză bordo, pantofi negri cu catarame, purta un batic roz de lînă. Este de statură mijlocie. Dacă o întîlniţi spuneţi-i să vină acasă la copii, mai spuneţi-i că eu am intrat în serviciu la C.F.R. cu un salariu bun, că voi face totul ca să fie bine şi pace, ca familia să nu sufere... Dacă puteţi vă rugăm să daţi relaţii. NU NUMAI BIROCRAŢII SUNT BIROCRAŢI Crăciun Turbat Ioan, din satul Rîpa de Jos nr. 200 s-a prins redacţiei că este victima birocraţiei, că s-a săturat să tot umble pe drumuri pentru a obţine o sentinţă judecătorească pronunţată la 28 aprilie 1949 de fosta judecătorie mixtă a raionului Reghin. Ca urmare a demersurilor făcute de redacţie, Judecătoria Tg.-Mureş ne-a comunicat, stimate tovarăşe Crăciun, că vă poate elibera un certificat prin care să ateste că la data de 6 aprilie 1949 numitul Crăciun Artenie Perian din Rîpa de Jos a introdus o cerere privind adopţiunea dv., cerere admisă prin procesul verbal nr. 64 din 28 aprilie 1949. Deci prezentaţi-vă cu buletinul de identitate şi cu o cerere însoţită de un timbru fiscal de 3 lei la preşedintele instanţei din Tg.-Mureş şi veţi fi servit. Apropo de servit Am aflat tovarăşe Crăciun că Judecătoria din Tg.-Mureş v-a dat un răspuns asemănător celui de mai sus şi că dv. nu aţi dat curs invitaţiei. De ce? Aţi vrut o confirmare şi de la redacţie că nu veţi face un drum degeaba? Noi v-am satisfăcut dorinţa, folosiţi-o, dar să ştiţi că nu numai birocraţii sunt... birocraţi. Rubrică realizată de GH. TOCACIU