Steaua Roşie, ianuarie 1972 (Anul 23, nr. 1-24)

1972-01-14 / nr. 10

TErliam CRGfIN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. Ş­ AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Pregătirea şi desfăşurarea adunărilor generale ale cooperativelor agricole de producţie In cursul acestei luni se vor des­făşura adunările generale ale C.A.P. pentru dări de seamă, aprobarea planurilor de producţie şi financiare şi alegerea organelor de conducere. Pentru a cunoaşte semnificaţia a­­cestor adunări generale, proble­mele ce vor fi dezbătute, ne-am a­­dresat tovarăşului MILICA GIIOR­­, preşedintele Uniunii judeţene a C.A.P­. solicitîndu-i să ne informe­ze despre măsurile întreprinse pen­tru pregătirea şi desfăşurarea în bune condiţiuni a adunărilor ge­nerale ale cooperativelor agricole de producţie. — în prezent, în toate cooperati­vele agricole din judeţul nostru se desfăşoară intense pregătiri pentru apropiatele adunări generale, care vor avea loc în cursul acestei luni. în unele cooperative pregătirile au ajuns într-un stadiu avansat, ceea ce va permite convocarea — în zi­lele următoare — a adunărilor ge­nerale. După cum se ştie, Consiliul Uniunii noastre judeţene a dezbă­tut într-o recentă­ plenară această problemă şi a adoptat măsuri pen­tru pregătirea temeinică a adunări­­lor generale ale C.A.F., astfel ca ele să prilejuiască dezbaterea apro­fundată, în spirit critic şi autocri­tic, a activităţii economico-financia­­­­re a cooperativelor, adoptarea unor planuri de producţie şi financiare realiste, mobilizatoare, la nivelul potenţialului economic actual al a­­griculturii noastre cooperatiste. Pregătirea adunărilor generale comportă o mare răspundere. Po­trivit prevederilor statutare, aduna­rea generală este organul suprem de conducere al cooperativei agri­cole, singura în măsură să hotă­rască asupra întregii activităţi eco­nomice, financiare şi organizatorice a acesteia. Apropiatele adunări ge­nerale pentru dări de seamă şi a­­legeri şi pentru aprobarea planuri­lor de producţie şi financiare pe anul 1972 trebuie să se desfăşoare în spiritul acestor principii statu­tare, asigurînd condiţii prielnice pentru afirmarea gîndirii colective, pentru dezvoltarea iniţiativei şi spi­ritului de răspundere al membrilor, pentru atragerea tuturor ţăranilor cooperatori la dezbaterea şi solu­ţionarea problemelor privind orga­nizarea producţiei şi a muncii şi dezvoltarea economico-socială a co­operativelor agricole de producţie. — Ce probleme se vor discuta în cadrul acestor adunări generale? — Actualele adunări generale vor soluţiona, potrivit Statutului C.A.P , un cerc larg de probleme. Ordi­nea de zi a acestor adunări va cuprinde darea de seamă cu pri­vire la activitatea cooperativei a­­gricole în anul 1971 şi măsurile ce se impun pentru înfăptuirea sarci­nilor pe acest an, raportul comi­siei de revizie, adoptarea planului de producţie şi financiar pe anul 1972, dezbaterea propunerilor de modificări ale statutelor, alegerea consiliului de conducere şi a comi­siei de revizie, alegerea delegaţilor la conferinţa uniunii judeţene şi desemnarea delegaţilor la Congre­sul U.N.C.A.P., alegerea împuterni­ciţilor pentru asociaţiile intercoope­­ratiste şi alte probleme. Premergător acestor adunări ge­nerale ale C.A.P. vor avea loc a­­dunări ale brigăzilor şi fermelor — pe sectoare de producţie — în care se va dezbate modul cum s-a des­făşurat munca şi realizările obţi­nute în cadrul acestor brigăzi şi ferme. Cu acest prilej se vor discuta Principalii indicatori ai planului de producţie pe 1972, se vor alege brigadierii şi — acolo unde este cazul — împuterniciţii pentru adună­rile generale ale C.A.P. In acest caz, potrivit Statutului, împuterni­ciţii vor trebui să prezinte, în ca­drul adunării generale a C.A.P., Părerile exprimate şi propunerile făcute în adunările pe brigăzi. — Ce măsuri s-au întreprins pen­tru pregătirea temeinică şi desfă­şurarea în bune condiţii a adună­­rilor generale? — După cum am spus, plenara uniunii noastre judeţene a adoptat măsuri pentru pregătirea temeini­că a adunărilor generale ale C.A.P. Şi a aprobat, în acelaşi timp, nor­mele de reprezentare a delegaţilor pentru conferinţa U.J.C.A.P. Aceste Probleme au fost dezbătute cu pre­şedinţii, inginerii şi cu alte cadre din conducerea C.A.P., precum şi cu lucrătorii din aparatul uniunii noastre judeţene. Pentru ca adunările generale ale C.A.P. să se desfăşoare în bune condiţiuni s-au întreprins o serie de acţiuni premergătoare. In pri­mul rînd s-au luat măsuri pentru întocmirea dărilor de seamă. în a­­cest scop în cadrul cooperativelor LA ORDINEA ZILEI s-au constituit colective formate din membrii consiliului de conducere, specialişti, fruntaşi în producţie, pentru ca darea de seamă să fie într-adevăr rezultatul unei munci colective. Fireşte, nu putem da reţete cu privire la întocmirea dărilor de seamă. Fiecare unitate îşi are pro­blemele sale specifice care trebuie analizate şi tratate ca darea de seamă. In orice caz, pentru a răs­punde cerinţelor, darea de seamă trebuie să cuprindă o analiză te­meinică a activităţii economice şi organizatorice desfăşurate în anul care a trecut, a modului cum au fost aplicate în viaţă măsurile pri­vind sporirea producţiei vegetale şi animale, dezvoltarea avutului obştesc, gospodărirea raţională a pămîntului, normarea şi retribuirea muncii etc. Darea de seamă va trebui să facă bilanţul realizării planului de venituri şi cheltuieli, să analizeze cum au fost repartizate veniturile, conform Statutului C.A.P. si a hotăririlor adunării generale. In cadrul ei este necesar să se a­­corde o atenţie deosebită dezvoltării zootehniei, sector în care se ma­nifestă încă serioase neajunsuri. Darea de seamă va trebui să evi­denţieze cum au fost aplicate în viaţă, în cadrul cooperativei, măsu­rile elaborate de partid pentru per­fecţionarea organizării şi conducerii agriculturii, activitatea desfăşurată de consiliul de conducere pentru înlăturarea neajunsurilor şi întări­rea disciplinei în muncă, pentru dezvoltarea economică şi socială a cooperativei. Ea va trebui să oglin­dească, de asemenea, realizările ob­ţinute în organizarea acţiunilor in­­tercooperatiste, în dezvoltarea ac­tivităţilor industriale şi de pres­tări de servicii, să analizeze cu Spirit de răspundere aspectele le­gate de îndeplinirea planului de livrări la fondul de stat, respecta­rea disciplinei contractuale, reali- ST. NECANIȚCHI (Continuare în pag. a 3-a) VREMEA Ieri, la Tg.-Mureş, cea mai scăzută temperatură înregistrată în orele de dimineaţă a fost de minus 111 grade; la ora 12, temperatura era de minus 6 grade; solul a fost îngheţat pînă la adîncimea de 11 cm. TIMPUL PROBABIL: Vreme relativ rece, cu cerul schimbător, temporar noros, local se vor semnala precipitaţii slabe mai ales sub formă de ninsoare. Vînt potrivit din nord-vest şi nord. Temperatu­rile minime vor fi cuprinse între minus 10 şi minus 3 grade, maxi­mele între minus 3 şi plus 3 grade. PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ ! Curs de iniţiere în apicultura Potrivit tradiţiei, Filiala judeţeană a Asociaţiei crescătorilor de albine şi Cercul apicol municipal Tg.-Mureş organizează şi în acest an un curs de iniţiere în apicultură. De durată scurtă (cite 4 lecţii săptămînal timp de 4 săptămîni), cursul are menirea de a înarma cu cunoştinţe de bază privind albinăritul pe cei dornici să practice această frumoasă îndeletnicire. înscrierile se fac la sediul Asociaţiei crescătorilor de albine (str. Lenin nr. 15, telefon 1.51.83) pînă la data de 20 ianuarie, deschiderea cursului urmînd să aibă loc la începu­tul lunii viitoare. Manifestări consacrate semicentenarului U. T. C. Sub auspiciile Comisiei jude­ţene de difuzare a culturii şi ştiinţei de pe lingă Comitetul judeţean de cultură şi educaţie socialistă, in această perioadă în localităţile judeţului nostru se desfăşoară ample ad­u­ivi cu caracter cultural-educativ, me­nite să cinstească aniversarea semicentenarului U.T.C. De pildă, astăzi în cadrul cursului universităţii populare din Gurghiu, la Liceul silvic din localitate vor avea loc două interesante simpozioane pe te­mele: „Patrie, patriotism“ şi „Ti­nereţea — moment unic în via­ţă“. Tot în cursul zilei de azi la Clătărie şi Orşova vor avea loc conferinţe pe tema: „Şcoală, fa­milie, societate“. La reuşita desfăşurării mani­festărilor menţionate, vor con­tribui cadre didactice universi­tare, precum şi activişti ai Co­mitetului judeţean U.T.C. La gura cuptorului de gîine... Se cuvine ca în zilele noastre să nu ne mai minunăm de faptul că locul fostelor brutării rudimentare a fost luat de o nouă şi modernă fabrică, în care nu mai întîlnim brutari dezbră­caţi pe jumătate, cu lo­pata în mînă, la gura cuptorului încins. Totuşi, „brutăria gi-‘ gant“, sau „brutăria in­dustrială“ — cum o nu­mesc unii, rezervă des­tule aspecte inedite, mai ales tîrgumureșenilor care pînă în toamna a­­nului trecut n-au avut încă parte de așa ceva. Prima surpriză plăcu­tă care ni s-a oferit deunăzi, vizitînd fabri­ca, a fost că încă de la intrare l-am avut drept călăuză pe renumitul fotbalist, Incze Gábor, care îndeplineşte aici în prezent funcţia de mai­stru principal. Datorită lui, precum şi inginerului Alexandru Kovács şi maistrului Ioan Bonta, am avut o­­cazia de a descifra ci­te­va din caracteristicile acestui complex de pa­nificaţie, care la 6 oc­tombrie anul trecut, a putut trece într-un timp deosebit de scurt de la probele tehnologice la procesul definitiv de fa­bricaţie, producînd în decurs de 24 de ore, fără întrerupere, cite 40 de tone pîine, parametrii tehnologici fiind atinşi încă din primele zile. Aşadar, din toamna trecută, la Tîrgu-Mureş pîinea se fabrică în cup­toare-tunel moderne, produse de I.I.S. „Teh­­nofrig“ din Cluj. Un asemenea cuptor-tunel este compus dintr-o bandă cu ţesătură me­canică, „fără sfîrşit“ (am putea-o numi şi „bandă infinită“). Cup­torul este încălzit cu a­­jutorul unor injectoare acţionate electric, pre­văzute cu sisteme auto­mate de comandă şi se­sizare acustică şi vi­zuală a oricărei defec­ţiuni. Cuptorul-tunel are o lungime de 20 m, din care 16 m reprezintă „lungimea de coacere a pâinii“, divizată în 3 zone de încălzire. în prima zonă (la introdu­cerea bucăţilor de alu­at) temperatura oscilea­­ză între 250—260°C,; în zona a II-a intre 220— 230° C iar în ultima zo­nă, între 160—180° C. După coacere, prin in­termediul benzilor co­lectoare şi transportoa­re, pîinea ajunge la ma­sa circulară de recep­ţie şi sortare, unde e­­fectuează o mişcare de rotaţie, spre a ajunge apoi în navete. E un flux tehnologic conti­nuu, cu un înalt ran­dament, care asigură coacerea uniformă, ba­­rîndu-se astfel calea li­vrării către comerţ a u­­nor pîini necoapte sau arse. Fabrica mai dispune de spaţii mari de depo­zitare, în care făinurile se înmagazinează în ordinea vechimii şi po­sibilităţii de maturizare; de o cameră specială de dospire a maielelor şi aluatelor; de un la­borator în care se în­tocmesc reţetele de fa­bricaţie şi se analizea­ză produsele finite şi semifabricate, se fac probe de coacere etc. în prezent fabrica produce 5 sortimente, cărora în curînd li se vor adăuga altele două. La rampele de încăr­care camioanele se ali­niază unul după altul, atît ziua cit şi noaptea, transportînd de fiecare dată către unităţile de desfacere, conform unor grafice, cite 1.300 kg de pîine. Munca manuală se e­­limină treptat la toate fazele. Electrostivuitoa­­rele pentru ridicarea şi depunerea sacilor cu făină au şi intrat în funcţiune. In viitorul apropiat se va monta şi o linie de divizare şi modelare. Există, de asemenea, posibilitatea introducerii a încă unui cuptor-tu­nel, prin care capacita­tea de producţie va creşte la nevoie, cu în­că 20 de tone pâine de bună calitate în cursul fiecărei zile. ŞTEFAN IZSÁK Anul XXIV. Nr. 10 (4.295) VINERI, 14 ianuarie 1972 4 pagini, 30 de bani Comenzi pentru export Produsele cooperativei meşte­şugăreşti „Arta lemnului“ din Tg.-Mureş se bucură de bună a­­preciere nu numai în ţară ci şi peste hotare. Numeroase firme străine se interesează între al­tele şi de articolele realizate în secţia ceramică. In acest sens s-au şi încheiat o serie de con­tracte pentru livrarea de farfurii pictate, servicii de vin, ceai şi cafea în Canada, Danemarca și Japonia. Valoarea comenzilor pentru export pe acest an se ri­dică la aproximativ o jumătate de milion lei. Muncim şi trăim aşa cum am fost crescuţi şi educaţi Întrebîndu-l pe maistrul de schimb Ioan Udrescu de la Fabrica a II-a de amoniac din cadrul Com­binatului de îngrăşăminte azotoase din Tg.-Mureş care au fost şi sînt factorii realizării şi depăşirii lună de lună a sarcinilor de producţie, ne-a răspuns că — în primul rînd — răspunderea şi pasiunea cu care muncesc toţi muncitorii, maiştrii şi tehnicienii, în mare majoritate ti­neri. Entuziasmul tineresc îl întîlneşti în toate unităţile combinatului. E un entuziasm al dăruirii şi pasiunii în muncă şi care a statornicit şi dezvoltă un climat de muncă să­nătos ce stimulează iniţiativa şi răspunderea la fiecare loc de pro­ducţie. Să dăm în continuare cu­­vîntul cîtorva tineri muncitori pen­tru a-şi spune părerea despre ei şi despre climatul de muncă din com­binat. Toţi lucrează la secţia a II-a amoniac. Ioan Pruş, operator: „Zilnic ve­ghez asupra unor aparate de mă­sură, cercetez şi consemnez diagra­me şi atunci c­înd e nevoie dau de­cizii pentru desfăşurarea corectă a proceselor din interiorul instalaţii­lor. Deci, în cele 8 ore de muncă, mi se impune atenţie, gindire, mul­tă răspundere. Responsabilitatea de care dăm cu toţii dovadă a fost şi C. C­ROITORU Foto: C. SZÁSZ Ilustrate ale talentului Caolinul capătă înfăţişări ne­bănuit de frumoase. Reproducînd „Turnul cu ceas“ al burgului me­dieval, transpunînd în glazuri coloritul florilor şi simplitatea motivelor de pe cusături şi bro­derii, modelele de pe covoare şi costume populare, creatorii reali­zează milioane de OBIECTE DE ARTA care — pornite pe me­ridianele globului — devin mici dar sugestive ilustrate ale muncii şi talentului oamenilor de la ma­rele Complex de sticlă şi faian­ţă din Sighişoara. Bunul gust fe­minin — aici predominînd, nu­meric, femeile — a împrumutat produselor aproape totul. De a­­ceasta rămîi convins îndată ce le cunoşti pe artizane. Şi, nu în­­tîmplător, „ghidul“, ne atrage a­­tenţia tocmai la acest aspect. Ana Rotaru este şefă a biroului de export. Suntem­ într-o mică încăpere unde sînt etalate cele mai noi şi reprezentative pro­duse. Un scurt dialog pe aceeaşi temă: faima faianţei sighişorene peste hotare. — Ce se face aici? — Pregătirea mostrelor pentru prospectarea unor noi pieţe ex­terne. — Totul pare a­ fi nou, deo­sebit. — O nouă gamă de produse sitografiate într-una sau două culori pe glazuri colorate, se­turi de ceai cu decalcomant sau sitografiere, suporturi de ouă în­tr-o paletă de culori frumos a­­samblată, farfurii de masă , şi alte asemenea produse pe care le considerăm accesibile gustu­lui clienţilor noştri din multe colţuri ale patriei şi beneficiari­lor externi. — In ultima vreme, aria de pătrundere pe piaţa externă a produselor complexului s-a ex­tins cu noi beneficiari. — Da. Firme din Italia, Elve­ţia, Iugoslavia. Iar de pe conti­nentele african şi asiatic: Tanza­nia, Tunisia, Republica Zair, Li­ban. Un sfert din producţia de faianţă şi sticlărie se exportă. ION VULCAN Un aspect din secţia decor a Complexului de sticlă şi faianţă din Sighişoara (Continuare în pag. a 3-a) Operatorii chimiști IOAN PRUS și IOAN DILEANU. ­ A început bun în activitatea forestierilor din jude­ ţe aproape două săptămîni şi co­lectivele de muncă ale unităţilor din cadrul Combinatului pentru ex­ploatare şi industrializare a lemnu­lui Mureş, au intrat într-un nou an , cel de-al doilea al cincina­lului calităţii, cum cu exactitate a fost numită această perioadă din viaţa ţării. Realizările bune obţi­nute în anul trecut atît în ceea ce priveşte planul cit şi angajamentele luate, măsurile de organizare şi pregătire luate încă la începutul a­­nului trecut, permit să se afirme că planul de stat pe acest an va fi îndeplinit în bune condiţiuni. Pe prima decadă, deşi încă nu s-au asigurat în exploatările fores­tiere numărul planificat de mun­citori, s-au obţinut peste plan 300 metri cubi buşteni de răşinoase pentru gater, aproape 1.700 metri cubi buşteni de fag pentru gater, 300 tone lemn de foc şi altele. Dintre unităţi, cele mai bune re­zultate le-a obţinut U.E.L. Reghin. Este adevărat că în activitatea de exploatare există încă greutăţi pe de o parte datorită terenului moale în unele sectoare, iar pe de altă parte neasigurării mijloacelor de transport , a tractoarelor cu an­velope, dar sperăm că şi această problemă va fi rezolvată într-un timp scurt. Activitatea industrială la toate unităţile combinatului a început şi continuă în condiţii bune, fiind a­­sigurate din timp atît comenzi pen­tru fondul de marfă planificat cit şi aprovizionarea corespunzătoare cu materii şi materiale necesare. Cele mai bune rezultate le-a obţi­nut IPROFIL „23 August“ din Tg.-Mureş care şi-a depăşit progra­mul de producţie pe prima decadă cu peste 7°/0. Au fost livrate în această pe­rioadă zeci de vagoane de marfă atît la export cit şi la beneficiarii interni. Este vorba de mobilă, arti­cole de sport, P.A.L., lemn de foc, buşteni de derulaj, cherestea, lemn de mină şi altele. Atenţia colecti­velor unităţilor noastre este îndrep­tată spre realizarea ritmică şi de calitate a produselor planificate astfel ca mărfurile destinate altor u­­nităţi economice să ajungă la timp, să poată şi acestea la rindul lor să-şi îndeplinească obligaţiile de plan, să ne aducem partea noastră de contribuţie la efortul general economic al ţării. Trebuie subli­niat însă faptul că mai există unele probleme, în special în domeniul a­provizionării, care nu au putut fi încă rezolvate şi care influenţează negativ activitatea de producţie. Este vorba de asigurarea cu anve­lope pentru mijloacele de trans­port forestier — aşa cum am arătat mai înainte — corpuri de iluminat fluorescente pentru a se putea des­făşura activitatea în schimburi — soluţie de folosire cit mai deplină a capacităţilor de producţie actu­ale — şi alte materii şi materiale. Pentru acest an planul produc­ţiei globale industriale a combina­tului a crescut faţă de realizările din anul trecut cu peste 4%, iar planul de export cu aproape 141­0. Tocmai de aceea măsurile hotărîte pentru încărcarea mai bună a insta­laţiilor şi agregatelor, folosirea cu maximum de randament a resur­selor materiale şi de muncă, tre­buie traduse în­ practică în mod permanent şi operativ. Primele re­zultate obţinute în acest an ne dau certitudinea că harnicii forestieri îşi vor aduce contribuţia la obţi­nerea de noi şi noi succese în ac­tivitatea economică şi de producţie. ing. GH. GAVRILA director comercial C.E.I.L. Mure:

Next