Steaua Roşie, ianuarie 1972 (Anul 23, nr. 1-24)
1972-01-14 / nr. 10
TErliam CRGfIN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. Ş AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Pregătirea şi desfăşurarea adunărilor generale ale cooperativelor agricole de producţie In cursul acestei luni se vor desfăşura adunările generale ale C.A.P. pentru dări de seamă, aprobarea planurilor de producţie şi financiare şi alegerea organelor de conducere. Pentru a cunoaşte semnificaţia acestor adunări generale, problemele ce vor fi dezbătute, ne-am adresat tovarăşului MILICA GIIOR, preşedintele Uniunii judeţene a C.A.P. solicitîndu-i să ne informeze despre măsurile întreprinse pentru pregătirea şi desfăşurarea în bune condiţiuni a adunărilor generale ale cooperativelor agricole de producţie. — în prezent, în toate cooperativele agricole din judeţul nostru se desfăşoară intense pregătiri pentru apropiatele adunări generale, care vor avea loc în cursul acestei luni. în unele cooperative pregătirile au ajuns într-un stadiu avansat, ceea ce va permite convocarea — în zilele următoare — a adunărilor generale. După cum se ştie, Consiliul Uniunii noastre judeţene a dezbătut într-o recentă plenară această problemă şi a adoptat măsuri pentru pregătirea temeinică a adunărilor generale ale C.A.F., astfel ca ele să prilejuiască dezbaterea aprofundată, în spirit critic şi autocritic, a activităţii economico-financiare a cooperativelor, adoptarea unor planuri de producţie şi financiare realiste, mobilizatoare, la nivelul potenţialului economic actual al agriculturii noastre cooperatiste. Pregătirea adunărilor generale comportă o mare răspundere. Potrivit prevederilor statutare, adunarea generală este organul suprem de conducere al cooperativei agricole, singura în măsură să hotărască asupra întregii activităţi economice, financiare şi organizatorice a acesteia. Apropiatele adunări generale pentru dări de seamă şi alegeri şi pentru aprobarea planurilor de producţie şi financiare pe anul 1972 trebuie să se desfăşoare în spiritul acestor principii statutare, asigurînd condiţii prielnice pentru afirmarea gîndirii colective, pentru dezvoltarea iniţiativei şi spiritului de răspundere al membrilor, pentru atragerea tuturor ţăranilor cooperatori la dezbaterea şi soluţionarea problemelor privind organizarea producţiei şi a muncii şi dezvoltarea economico-socială a cooperativelor agricole de producţie. — Ce probleme se vor discuta în cadrul acestor adunări generale? — Actualele adunări generale vor soluţiona, potrivit Statutului C.A.P , un cerc larg de probleme. Ordinea de zi a acestor adunări va cuprinde darea de seamă cu privire la activitatea cooperativei agricole în anul 1971 şi măsurile ce se impun pentru înfăptuirea sarcinilor pe acest an, raportul comisiei de revizie, adoptarea planului de producţie şi financiar pe anul 1972, dezbaterea propunerilor de modificări ale statutelor, alegerea consiliului de conducere şi a comisiei de revizie, alegerea delegaţilor la conferinţa uniunii judeţene şi desemnarea delegaţilor la Congresul U.N.C.A.P., alegerea împuterniciţilor pentru asociaţiile intercooperatiste şi alte probleme. Premergător acestor adunări generale ale C.A.P. vor avea loc adunări ale brigăzilor şi fermelor — pe sectoare de producţie — în care se va dezbate modul cum s-a desfăşurat munca şi realizările obţinute în cadrul acestor brigăzi şi ferme. Cu acest prilej se vor discuta Principalii indicatori ai planului de producţie pe 1972, se vor alege brigadierii şi — acolo unde este cazul — împuterniciţii pentru adunările generale ale C.A.P. In acest caz, potrivit Statutului, împuterniciţii vor trebui să prezinte, în cadrul adunării generale a C.A.P., Părerile exprimate şi propunerile făcute în adunările pe brigăzi. — Ce măsuri s-au întreprins pentru pregătirea temeinică şi desfăşurarea în bune condiţii a adunărilor generale? — După cum am spus, plenara uniunii noastre judeţene a adoptat măsuri pentru pregătirea temeinică a adunărilor generale ale C.A.P. Şi a aprobat, în acelaşi timp, normele de reprezentare a delegaţilor pentru conferinţa U.J.C.A.P. Aceste Probleme au fost dezbătute cu preşedinţii, inginerii şi cu alte cadre din conducerea C.A.P., precum şi cu lucrătorii din aparatul uniunii noastre judeţene. Pentru ca adunările generale ale C.A.P. să se desfăşoare în bune condiţiuni s-au întreprins o serie de acţiuni premergătoare. In primul rînd s-au luat măsuri pentru întocmirea dărilor de seamă. în acest scop în cadrul cooperativelor LA ORDINEA ZILEI s-au constituit colective formate din membrii consiliului de conducere, specialişti, fruntaşi în producţie, pentru ca darea de seamă să fie într-adevăr rezultatul unei munci colective. Fireşte, nu putem da reţete cu privire la întocmirea dărilor de seamă. Fiecare unitate îşi are problemele sale specifice care trebuie analizate şi tratate ca darea de seamă. In orice caz, pentru a răspunde cerinţelor, darea de seamă trebuie să cuprindă o analiză temeinică a activităţii economice şi organizatorice desfăşurate în anul care a trecut, a modului cum au fost aplicate în viaţă măsurile privind sporirea producţiei vegetale şi animale, dezvoltarea avutului obştesc, gospodărirea raţională a pămîntului, normarea şi retribuirea muncii etc. Darea de seamă va trebui să facă bilanţul realizării planului de venituri şi cheltuieli, să analizeze cum au fost repartizate veniturile, conform Statutului C.A.P. si a hotăririlor adunării generale. In cadrul ei este necesar să se acorde o atenţie deosebită dezvoltării zootehniei, sector în care se manifestă încă serioase neajunsuri. Darea de seamă va trebui să evidenţieze cum au fost aplicate în viaţă, în cadrul cooperativei, măsurile elaborate de partid pentru perfecţionarea organizării şi conducerii agriculturii, activitatea desfăşurată de consiliul de conducere pentru înlăturarea neajunsurilor şi întărirea disciplinei în muncă, pentru dezvoltarea economică şi socială a cooperativei. Ea va trebui să oglindească, de asemenea, realizările obţinute în organizarea acţiunilor intercooperatiste, în dezvoltarea activităţilor industriale şi de prestări de servicii, să analizeze cu Spirit de răspundere aspectele legate de îndeplinirea planului de livrări la fondul de stat, respectarea disciplinei contractuale, reali- ST. NECANIȚCHI (Continuare în pag. a 3-a) VREMEA Ieri, la Tg.-Mureş, cea mai scăzută temperatură înregistrată în orele de dimineaţă a fost de minus 111 grade; la ora 12, temperatura era de minus 6 grade; solul a fost îngheţat pînă la adîncimea de 11 cm. TIMPUL PROBABIL: Vreme relativ rece, cu cerul schimbător, temporar noros, local se vor semnala precipitaţii slabe mai ales sub formă de ninsoare. Vînt potrivit din nord-vest şi nord. Temperaturile minime vor fi cuprinse între minus 10 şi minus 3 grade, maximele între minus 3 şi plus 3 grade. PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ ! Curs de iniţiere în apicultura Potrivit tradiţiei, Filiala judeţeană a Asociaţiei crescătorilor de albine şi Cercul apicol municipal Tg.-Mureş organizează şi în acest an un curs de iniţiere în apicultură. De durată scurtă (cite 4 lecţii săptămînal timp de 4 săptămîni), cursul are menirea de a înarma cu cunoştinţe de bază privind albinăritul pe cei dornici să practice această frumoasă îndeletnicire. înscrierile se fac la sediul Asociaţiei crescătorilor de albine (str. Lenin nr. 15, telefon 1.51.83) pînă la data de 20 ianuarie, deschiderea cursului urmînd să aibă loc la începutul lunii viitoare. Manifestări consacrate semicentenarului U. T. C. Sub auspiciile Comisiei judeţene de difuzare a culturii şi ştiinţei de pe lingă Comitetul judeţean de cultură şi educaţie socialistă, in această perioadă în localităţile judeţului nostru se desfăşoară ample aduivi cu caracter cultural-educativ, menite să cinstească aniversarea semicentenarului U.T.C. De pildă, astăzi în cadrul cursului universităţii populare din Gurghiu, la Liceul silvic din localitate vor avea loc două interesante simpozioane pe temele: „Patrie, patriotism“ şi „Tinereţea — moment unic în viaţă“. Tot în cursul zilei de azi la Clătărie şi Orşova vor avea loc conferinţe pe tema: „Şcoală, familie, societate“. La reuşita desfăşurării manifestărilor menţionate, vor contribui cadre didactice universitare, precum şi activişti ai Comitetului judeţean U.T.C. La gura cuptorului de gîine... Se cuvine ca în zilele noastre să nu ne mai minunăm de faptul că locul fostelor brutării rudimentare a fost luat de o nouă şi modernă fabrică, în care nu mai întîlnim brutari dezbrăcaţi pe jumătate, cu lopata în mînă, la gura cuptorului încins. Totuşi, „brutăria gi-‘ gant“, sau „brutăria industrială“ — cum o numesc unii, rezervă destule aspecte inedite, mai ales tîrgumureșenilor care pînă în toamna anului trecut n-au avut încă parte de așa ceva. Prima surpriză plăcută care ni s-a oferit deunăzi, vizitînd fabrica, a fost că încă de la intrare l-am avut drept călăuză pe renumitul fotbalist, Incze Gábor, care îndeplineşte aici în prezent funcţia de maistru principal. Datorită lui, precum şi inginerului Alexandru Kovács şi maistrului Ioan Bonta, am avut ocazia de a descifra citeva din caracteristicile acestui complex de panificaţie, care la 6 octombrie anul trecut, a putut trece într-un timp deosebit de scurt de la probele tehnologice la procesul definitiv de fabricaţie, producînd în decurs de 24 de ore, fără întrerupere, cite 40 de tone pîine, parametrii tehnologici fiind atinşi încă din primele zile. Aşadar, din toamna trecută, la Tîrgu-Mureş pîinea se fabrică în cuptoare-tunel moderne, produse de I.I.S. „Tehnofrig“ din Cluj. Un asemenea cuptor-tunel este compus dintr-o bandă cu ţesătură mecanică, „fără sfîrşit“ (am putea-o numi şi „bandă infinită“). Cuptorul este încălzit cu ajutorul unor injectoare acţionate electric, prevăzute cu sisteme automate de comandă şi sesizare acustică şi vizuală a oricărei defecţiuni. Cuptorul-tunel are o lungime de 20 m, din care 16 m reprezintă „lungimea de coacere a pâinii“, divizată în 3 zone de încălzire. în prima zonă (la introducerea bucăţilor de aluat) temperatura oscilează între 250—260°C,; în zona a II-a intre 220— 230° C iar în ultima zonă, între 160—180° C. După coacere, prin intermediul benzilor colectoare şi transportoare, pîinea ajunge la masa circulară de recepţie şi sortare, unde efectuează o mişcare de rotaţie, spre a ajunge apoi în navete. E un flux tehnologic continuu, cu un înalt randament, care asigură coacerea uniformă, barîndu-se astfel calea livrării către comerţ a unor pîini necoapte sau arse. Fabrica mai dispune de spaţii mari de depozitare, în care făinurile se înmagazinează în ordinea vechimii şi posibilităţii de maturizare; de o cameră specială de dospire a maielelor şi aluatelor; de un laborator în care se întocmesc reţetele de fabricaţie şi se analizează produsele finite şi semifabricate, se fac probe de coacere etc. în prezent fabrica produce 5 sortimente, cărora în curînd li se vor adăuga altele două. La rampele de încărcare camioanele se aliniază unul după altul, atît ziua cit şi noaptea, transportînd de fiecare dată către unităţile de desfacere, conform unor grafice, cite 1.300 kg de pîine. Munca manuală se elimină treptat la toate fazele. Electrostivuitoarele pentru ridicarea şi depunerea sacilor cu făină au şi intrat în funcţiune. In viitorul apropiat se va monta şi o linie de divizare şi modelare. Există, de asemenea, posibilitatea introducerii a încă unui cuptor-tunel, prin care capacitatea de producţie va creşte la nevoie, cu încă 20 de tone pâine de bună calitate în cursul fiecărei zile. ŞTEFAN IZSÁK Anul XXIV. Nr. 10 (4.295) VINERI, 14 ianuarie 1972 4 pagini, 30 de bani Comenzi pentru export Produsele cooperativei meşteşugăreşti „Arta lemnului“ din Tg.-Mureş se bucură de bună apreciere nu numai în ţară ci şi peste hotare. Numeroase firme străine se interesează între altele şi de articolele realizate în secţia ceramică. In acest sens s-au şi încheiat o serie de contracte pentru livrarea de farfurii pictate, servicii de vin, ceai şi cafea în Canada, Danemarca și Japonia. Valoarea comenzilor pentru export pe acest an se ridică la aproximativ o jumătate de milion lei. Muncim şi trăim aşa cum am fost crescuţi şi educaţi Întrebîndu-l pe maistrul de schimb Ioan Udrescu de la Fabrica a II-a de amoniac din cadrul Combinatului de îngrăşăminte azotoase din Tg.-Mureş care au fost şi sînt factorii realizării şi depăşirii lună de lună a sarcinilor de producţie, ne-a răspuns că — în primul rînd — răspunderea şi pasiunea cu care muncesc toţi muncitorii, maiştrii şi tehnicienii, în mare majoritate tineri. Entuziasmul tineresc îl întîlneşti în toate unităţile combinatului. E un entuziasm al dăruirii şi pasiunii în muncă şi care a statornicit şi dezvoltă un climat de muncă sănătos ce stimulează iniţiativa şi răspunderea la fiecare loc de producţie. Să dăm în continuare cuvîntul cîtorva tineri muncitori pentru a-şi spune părerea despre ei şi despre climatul de muncă din combinat. Toţi lucrează la secţia a II-a amoniac. Ioan Pruş, operator: „Zilnic veghez asupra unor aparate de măsură, cercetez şi consemnez diagrame şi atunci cînd e nevoie dau decizii pentru desfăşurarea corectă a proceselor din interiorul instalaţiilor. Deci, în cele 8 ore de muncă, mi se impune atenţie, gindire, multă răspundere. Responsabilitatea de care dăm cu toţii dovadă a fost şi C. CROITORU Foto: C. SZÁSZ Ilustrate ale talentului Caolinul capătă înfăţişări nebănuit de frumoase. Reproducînd „Turnul cu ceas“ al burgului medieval, transpunînd în glazuri coloritul florilor şi simplitatea motivelor de pe cusături şi broderii, modelele de pe covoare şi costume populare, creatorii realizează milioane de OBIECTE DE ARTA care — pornite pe meridianele globului — devin mici dar sugestive ilustrate ale muncii şi talentului oamenilor de la marele Complex de sticlă şi faianţă din Sighişoara. Bunul gust feminin — aici predominînd, numeric, femeile — a împrumutat produselor aproape totul. De aceasta rămîi convins îndată ce le cunoşti pe artizane. Şi, nu întîmplător, „ghidul“, ne atrage atenţia tocmai la acest aspect. Ana Rotaru este şefă a biroului de export. Suntem într-o mică încăpere unde sînt etalate cele mai noi şi reprezentative produse. Un scurt dialog pe aceeaşi temă: faima faianţei sighişorene peste hotare. — Ce se face aici? — Pregătirea mostrelor pentru prospectarea unor noi pieţe externe. — Totul pare a fi nou, deosebit. — O nouă gamă de produse sitografiate într-una sau două culori pe glazuri colorate, seturi de ceai cu decalcomant sau sitografiere, suporturi de ouă într-o paletă de culori frumos asamblată, farfurii de masă , şi alte asemenea produse pe care le considerăm accesibile gustului clienţilor noştri din multe colţuri ale patriei şi beneficiarilor externi. — In ultima vreme, aria de pătrundere pe piaţa externă a produselor complexului s-a extins cu noi beneficiari. — Da. Firme din Italia, Elveţia, Iugoslavia. Iar de pe continentele african şi asiatic: Tanzania, Tunisia, Republica Zair, Liban. Un sfert din producţia de faianţă şi sticlărie se exportă. ION VULCAN Un aspect din secţia decor a Complexului de sticlă şi faianţă din Sighişoara (Continuare în pag. a 3-a) Operatorii chimiști IOAN PRUS și IOAN DILEANU. A început bun în activitatea forestierilor din jude ţe aproape două săptămîni şi colectivele de muncă ale unităţilor din cadrul Combinatului pentru exploatare şi industrializare a lemnului Mureş, au intrat într-un nou an , cel de-al doilea al cincinalului calităţii, cum cu exactitate a fost numită această perioadă din viaţa ţării. Realizările bune obţinute în anul trecut atît în ceea ce priveşte planul cit şi angajamentele luate, măsurile de organizare şi pregătire luate încă la începutul anului trecut, permit să se afirme că planul de stat pe acest an va fi îndeplinit în bune condiţiuni. Pe prima decadă, deşi încă nu s-au asigurat în exploatările forestiere numărul planificat de muncitori, s-au obţinut peste plan 300 metri cubi buşteni de răşinoase pentru gater, aproape 1.700 metri cubi buşteni de fag pentru gater, 300 tone lemn de foc şi altele. Dintre unităţi, cele mai bune rezultate le-a obţinut U.E.L. Reghin. Este adevărat că în activitatea de exploatare există încă greutăţi pe de o parte datorită terenului moale în unele sectoare, iar pe de altă parte neasigurării mijloacelor de transport , a tractoarelor cu anvelope, dar sperăm că şi această problemă va fi rezolvată într-un timp scurt. Activitatea industrială la toate unităţile combinatului a început şi continuă în condiţii bune, fiind asigurate din timp atît comenzi pentru fondul de marfă planificat cit şi aprovizionarea corespunzătoare cu materii şi materiale necesare. Cele mai bune rezultate le-a obţinut IPROFIL „23 August“ din Tg.-Mureş care şi-a depăşit programul de producţie pe prima decadă cu peste 7°/0. Au fost livrate în această perioadă zeci de vagoane de marfă atît la export cit şi la beneficiarii interni. Este vorba de mobilă, articole de sport, P.A.L., lemn de foc, buşteni de derulaj, cherestea, lemn de mină şi altele. Atenţia colectivelor unităţilor noastre este îndreptată spre realizarea ritmică şi de calitate a produselor planificate astfel ca mărfurile destinate altor unităţi economice să ajungă la timp, să poată şi acestea la rindul lor să-şi îndeplinească obligaţiile de plan, să ne aducem partea noastră de contribuţie la efortul general economic al ţării. Trebuie subliniat însă faptul că mai există unele probleme, în special în domeniul aprovizionării, care nu au putut fi încă rezolvate şi care influenţează negativ activitatea de producţie. Este vorba de asigurarea cu anvelope pentru mijloacele de transport forestier — aşa cum am arătat mai înainte — corpuri de iluminat fluorescente pentru a se putea desfăşura activitatea în schimburi — soluţie de folosire cit mai deplină a capacităţilor de producţie actuale — şi alte materii şi materiale. Pentru acest an planul producţiei globale industriale a combinatului a crescut faţă de realizările din anul trecut cu peste 4%, iar planul de export cu aproape 1410. Tocmai de aceea măsurile hotărîte pentru încărcarea mai bună a instalaţiilor şi agregatelor, folosirea cu maximum de randament a resurselor materiale şi de muncă, trebuie traduse în practică în mod permanent şi operativ. Primele rezultate obţinute în acest an ne dau certitudinea că harnicii forestieri îşi vor aduce contribuţia la obţinerea de noi şi noi succese în activitatea economică şi de producţie. ing. GH. GAVRILA director comercial C.E.I.L. Mure: