Steaua Roşie, ianuarie 1972 (Anul 23, nr. 1-24)
1972-01-14 / nr. 10
î I s I I I « s 1 Cinema Teatru VINERI, 14 IANUARIE TG.-MUREŞ — Arta: Floarea de cactus. Select: Serata. Progresul: Cermen. Tineretului: Voi sări din nou peste băltoace. Flacăra: Tandreţe. SIGHIŞOARA — Lumina: Secretul planetei maimuţelor. LUDUŞ — Flacăra: Hello, Dolly (ambele serii). SARMAŞU — Popular: Fraţii. REGHIN — Patria: Secretul planetei maimuţelor. Victoria: Jocuri întrerupte. TÎRNAVENI — Melodia: K. O. SOVATA — Doina: Omul-orchestră. SlNGEORGIU DE PĂDURE — Popular: Ultima vacanţă. FÎNTÎNELE — Patria: Asediul. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul: Soarele alb al pustiului TEATRUL DE STAT, secţia română, ora 16: Prinţesa Turandot (spectacol pentru studenţi). TEATRUL DE PĂPUŞI, secţia maghiară, orele 11 şi 16: Piticul Nas-Pestriţ. Televiziune 16,00—17,00 — Teleşcoală (fizică, literatura română); 18,00 — Căminul; 18,50 — Aplauze pentru români. Cu ansamblul artistic al U.T.C. în Olanda; 19,10 — Tragerea Loto; 19,20 — 1.001 de seri; 19,30 — Telejurnalul de seară; 20,00 — Cronica politică internă; 20,10 — Film artistic. Vremuri minunate la Spessart; 21,50 — Telejurnalul de noapte; 22,00 — Campionatele europene de patinaj artistic. Proba de dans. Transmisiune directă de la Göteborg. 66 Radio Tg.-Mureş SÎMBATA, 15 IANUARIE In limba maghiară: 6—6,30: Muzică distractivă. Prin lăcaşurile de cultură: 18—19,30: Cronica actualităţii. Muzică preferată. Cum vorbim? Cîntece populare. Ne întîlnim sîmbătă. Muzică. In limba română: 6,30—7: Cîntă taraful condus de Farcaş Ştefi. Orizont economic. 16,30—18. Cronica actualităţii. Valsuri. Profiluri contemporane. Romanţe. Magazin radio. I s g g g I I I e I I PAGINA 2 STEAUA ROȘIE Decret privind unele măsuri de aplicare şi de popularizare a legislaţiei Consiliul de Stat a emis un decret privind unele măsuri de îmbunătăţire a activităţii de aplicare şi de popularizare a legislaţiei. Noul act normativ se înscrie în ansamblul măsurilor luate pentru o mai corectă aplicare a legilor, însuşirea temeinică a acestora de către personalul organelor şi organizaţiilor socialiste, pentru o largă cunoaştere a normelor legale de toţi cetăţenii ţării. Decretul prevede sarcini concrete pentru ministere şi celelalte organe centrale, consiliile populare, unităţile socialiste, de a asigura, fiecare în domeniul, ramura sau raza lor de activitate şi potrivit competenţei ce le revine, luarea măsurilor corespunzătoare pentru pregătirea temeinică a personalului în atribuţiile căruia intră aplicarea legilor şi celorlalte acte normative. Se subliniază, totodată, obligaţia consiliilor populare, judeţene, municipale, orăşeneşti şi comunale de a organiza şi coordona acţiunile pentru popularizarea legislaţiei de interes general în rîndul maselor largi de cetăţeni din fiecare unitate administrativ-teritorială. In acest context este relevată importanţa sprijinului organelor şi organizaţiilor de partid, precum şi organizaţiilor sindicale, de tineret şi celorlalte organizaţii de masă şi obşteşti. Sunt prevăzute o serie de metode menite să contribuie la cunoaşterea legilor, printre care înscrierea în planurile de perfecţionare a cadrelor a unor teme corespunzătoare, introducerea în programele şcolare a unor cunoştinţe privind conţinutul principalelor legi, folosirea adunărilor cetăţeneşti, adunărilor comitetelor de cetăţeni, disociaţiilor de locatari, comitetelor de părinţi, extinderea judecării unor procese la faţa locului, în organizaţii socialiste, comune sau cartiere, folosirea mijloacelor de informare în masă etc. Se precizează că în judeţele în care, alături de populaţia română, există populaţie aparţinînd naţionalităţilor conlocuitoare să se acorde o atenţie deosebită popularizării legislaţiei în limbile naţionalităţilor respective. Aplicarea prevederilor decretului va contribui la creşterea simţului de răspundere a conducerilor organelor şi organizaţiilor socialiste pentru modul în care sunt respectate prevederile legale, la îmbunătăţirea activităţii de educare a cetăţenilor în spiritul întăririi ordinii de drept socialiste, la dezvoltarea unei opinii de masă în direcţia respectării legislaţiei, a apărării avutului obştesc, a combaterii oricăror manifestări de indisciplină şi de încălcare a normelor de convieţuire socială. (Agerpres) VITRINA CU CĂRŢI Dialoguri contemporane de Paul Everac însumînd rodul unor colaborări de mai mulţi ani, cu o rubrică intitulată „Teze şi antiteze“ la revista „Contemporanul“, cunoscutul dramaturg Paul Everac a tipărit în Editura politică (1971) o preţioasă carte numită: „Dialoguri contemporane“. Fără a avea pretenţia că va „interesa pe toată lumea“ autorul se adresează mai ales tînărului „studios şi problematic“ spre a satisface dorinţa acestuia de a înţelege „azi pe unde umblăm cu toţii“, fiindcă are mîine de umplut cadrele acestei societăţi şi ,,s-o mişte şi el în sensul înţelegerii lui“. Dialoguri, pentru că autorul foloseşte această modalitate (dialogul) în care fireşte se desfăşoară cu dezinvoltură, este modalitatea cea mai adecvată în disputarea unor teze şi antiteze pentru alcătuirea unei „posibile sinteze“ privitoare doar la acute probleme de viaţă şi cultură. Cele zece capitole ale cărţii grupează opinii decise şi bine argumentate referitoare la conştiinţa morală, literatură, teatru, critică etc. Cartea ne dezvăluie o conştiinţă lucidă, echilibrată în înţelegerea sensurilor majore pe care trebuie să le caute creatorii într-un anumit domeniu al activităţii spirituale, fără să aibă pretenţia de a da sfaturi. De pildă, autorul consideră că imitaţia cosmopolită a modelelor în literatură nu îl exprimă îndeajuns pe un scriitor pentru că „poţi exprima legitim numai stadiul conştiinţei tale“. In acelaşi timp Paul Everac se ridică împotriva tratării înguste în literatură a problematicii umane în societatea socialistă: „ne interesează, ca ale noastre, nu numai lucrurile cantonate într-o teză imediată... ci toate faptele de conştiinţă ale genului omenesc“ pentru că „idealul socialist e mai bine slujit prin luminarea umanului din om“. Diversitatea ideilor, respectul pentru acestea, minuţiozitatea şi rigurozitatea argumentelor, înalta temperatură intelectuală şi morală la care este scrisă fac din această carte o lectură foarte utilă și plăcută. ION MAŞCA profesor SPECULA — o formă perfidă a parazitismului social In importanta expunere la Plenara C.C. al P.C.R. din 3—5 noiembrie 1971, referindu-se la necesitatea organizării întregii vieţii sociale pe baza principiilor eticii şi echităţii socialiste, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a accentuat cu tărie sarcinile ce ne stau în faţă pentru educarea tuturor cetăţenilor în spiritul acestor principii, pentru combaterea cu hotărîre şi înlăturarea din societatea noastră a obiceiurilor burgheze care mai dăinuie pe ici pe colo. „Mentalităţile generate de clasele exploatatoare — arăta secretarul general al partidului nostru — se exprimă şi în tendinţele de parazitism, în încercarea de a trăi fără muncă, pe seama altora, sau de a înşela societatea oferindu-i foarte puţin, şi dacă se poate nimic, în schimbul avantajelor pe care i le creează aceasta“. Fără doar şi poate, în societatea noastră numărul indivizilor de acest fel este din ce în ce mai mic. Majoritatea covârşitoare a cetăţenilor patriei noastre consideră munca nu numai ca un drept, ci şi ca o îndatorire de onoare, ca o obligaţie de răspundere pentru destinul socialist al ţării. Educaţi de partid în spiritul muncii, ei participă cu entuziasm la uriaşa operă de transformare revoluţionară a societăţii şi de ridicare a patriei socialiste pe noi culmi ale progresului şi civilizaţiei. Mai sunt, desigur, unii indivizi dominaţi de spirit individualist, mic burghez, care manifestă indiferenţă faţă de marile aspiraţii şi eforturi ale poporului. Aceştia sînt paraziţii sociali, modul lor de viaţă manifestîndu-se sub diferite forme. Una din acestea e şi specula, prin care, realizînd venituri ilicite ei încearcă să ducă o viaţă de lux, fără muncă. Specula, asociată cu necinstea şi minciuna, constituie vicii deosebit de dăunătoare, venind în cea mai flagrantă contradicţie cu principiile eticii şi echităţii socialiste. Pe speculanţi îi întîlnim în tîrguri şi pieţe, în holurile hotelurilor, ale policlinicilor, în sălile de aşteptare din gări şi autogări şi în alte locuri, vînzînd scump ceea ce au cumpărat ieftin. Dar iată cîţiva din ei. Unii sînt oameni tineri, în floarea vîrstei. Societatea le-a creat posibilităţi pentru a învăţa o meserie. Kun Ludovic, în vîrstă de 22 de ani este croitor. Meserie bună are şi Kredatusz Ştefan, el fiind lăcătuş mecanic. Al treilea, în vîrstă de 22 ani, dar fără ocupaţie, este Tordai Iosif. I-am înşirat pe toţi trei nu că ar fi activat împreună, ci datorită faptului că toţi au apărut în calitate de infractori în faţa instanţei, la judecătoria din Tg.-Mureş. Ce au arătat dezbaterile? întregul material probatoriu, declaraţiile lor, ale martorilor, cercetările au scos la iveală faptul că indivizii respectivi au fost certaţi cu ordinea şi disciplina, au ocolit munca, tinzînd să trăiască uşor, dar bine, din venituri realizate pe căi necinstite. Toţi cei trei au mai fost clienţi ai justiţiei, suferind condamnări între un an şi jumătate şi trei ani închisoare pentru săvîrşirea unor fapte antisociale. Incepînd din anul 1970 şi pînă la sfîrşitul anului 1971, fiecare pe cont propriu, speculanţii au călătorit. Cu un singur scop, să realizeze venituri mari fără muncă. Şi, desigur, banii venind uşor, tot uşor, se şi duceau. Ei au fost cumpărători permanenţi ai pieţelor de vechituri din Timişoara şi Arad. La preţuri de învoială, cumpărau pelerine de ploaie, pulovere, bluze, ruj de buze, stilouri şi alte articole, mare parte provenite din contrabandă. Ajunşi la Tg.-Mureş cu valizele pline, puneau obiectele în vînzare. Dar nu la piaţă, ci în diferite localuri publice, în ateliere de coafură şi frizerii, în ateliere de croitorie, în sălile de aşteptare de la policlinici şi în alte locuri unde găseau clienţi. Preţurile pe care le încasau erau la fiecare obiect piperate. Dar, cum socoteala de acasă nu se potriveşte totdeauna cu cea din tîrg, într-o bună zi speculanţilor li s-au încurcat socotelile. Demascaţi de oamenii cinstiţi, ei au fost descoperiţi de organele de miliţie şi înaintaţi justiţiei, fiind condamnaţi la cîte doi ani închisoare, confiscînduli-se, totodată, în favoarea statului, bunuri în valoare de zeci de mii de lei, precum şi banii găsiţi asupra lor. Ca orice fenomen social parazitar, specula prezintă un mare pericol. In mrejele ei cad de regulă indivizii refractari muncii cinstite şi ostili normelor de convieţuire socială. De aceea, împotriva acestei forme perfide a parazitismului social trebuie luptat cu toată hotărîrea. In acest scop, un mare rol poate avea şi trebuie să aibă opinia publică, demascînd fără cruţare pe toţi cei care încearcă să obţină venituri pe astfel de căi necinstite. IONEL MUREŞAN procuror-şef adjunct, Procuratura locală Tg.-Mureş ■WQ9BSf Note Practici frauduloase După cum este cunoscut, consumul ilegal de curent electric (cu neplata contravalorii) sau utilizarea acestuia în condiții necorespunzătoare normelor în vigoare atrage după sine consecințe nefaste. Organele de control ale întreprinderii de electricitate au depistat numeroase cazuri de încălcare a prevederilor şi a aplicat amenzi substanţiale. Este vorba îndeosebi despre instalaţii realizate cu „mijloace proprii“ care pe lîngă faptul că periclitează securitatea reţelei, cauzează perturbări în funcţionarea aparatelor de radio şi televizoarelor, putînd provoca chiar incendii. Cetăţenii care recurg la asemenea practici (de altfel principalele modalităţi de „însuşire“ a curentului electric în mod fraudulos) sunt traşi la răspundere conform legislaţiei în vigoare. Potrivit prevederilor, consumul ilicit de energie din reţeaua publică se consideră furt din avutul obştesc şi se pedepseşte ca atare. Consecinţele legii le vor suporta şi cetăţenii Kopacz Bela din str. Gh. Doja şi Csiki Lajos din str. Mureşului nr. 1 (Tg.-Mureş) ale căror cazuri au fost predate organelor de miliţie. Ei se fac vinovaţi de utilizarea unor radiatoare cu mare consum de energie, instalate cu mijloace proprii, neconforme normativelor. .............. I ........... MICA PUBLICITATE SCHIMB apartament confort I, două camere, cartier 7 Noiembrie, cu apartament trei camere. Telefon 1.61.44, orele 17—22. MEDIC, caut temporar cameră de închiriat, preferabil în zona clinicilor. Telefon 1.61.44, orele 17—22, în ziua de 4 ianuarie 1972 pe autobuzul ruta Tg.-Mureş—Merişor mi s-a schimbat servieta în care am avut Buletinul de identitate, legitimaţia de intrare în serviciu şi bani. Rog să fie dusă la adresa: satul Merişor (corn. Glodeni), Cîmpean Teodor. CE VEŢI FACE DUPA DEZGHEŢ ? ... „Dacă aveţi ocazia — zice o scrisoare din Tîrnăveni — vizitaţi străzile Stadionului şi Piaţa Obor. Primăriei nu-i pasă că locuitorii de pe aceste străzi frămîntă noroiul, că apa le trece de glezne. Faceţi ceva, dv. de la redacţie, să scăpăm de acest calvar ...“ Mare lucru nu am făcut. Am luat doar legătura cu tovarăşi de la Consiliul popular orăşenesc care ne-au „demonstrat“ că lucrările de modernizare ale acestui cartier au început cu. .. str. N. Bălcescu şi vor continua în acest an cu modernizările de rigoare din străzile sus-amintite care vă provoacă necazuri. Ce veţi face pînă se vor termina aceste lucrări? La această întrebare nici noi nu am primit răspuns. Poate îngheţul va ţine cît mai mult. Astfel veţi scăpa de corvoada de a frămîntă noroiul. DACA NU SÎNTEŢI MULŢUMIT... „Dacă nu sînt mulţumit cu felul în care s-a rezolvat un caz înaintat spre soluţionare comisiei de judecată de pe lîngă Consiliul popular al comunei Iernut, unde se practică nepotismul şi favoritismul, cui mă pot adresa pentru a mi se face dreptate?“ ne întreabă B. T. din Iernut. Nimic mai simplu! Plîngerea dv. scrisă sau verbală în legătură cu nemulţumirea adresată comisiei de judecată şi nerezolvată obiectiv, cum pretindeţi dv., o puteţi adresa Consiliului popular judeţean, Direcţiei pentru administraţia locală de stat din Tîrgu-Mureş. ACUZAŢII FARÄ TEMEI ... „Datorită falsificărilor făcute în extrasul de carte funduară, am pierdut toate drepturile ce le aveam ca moştenitor legal la curte, casă şi grădină. Pentru rezolvarea acestui caz m-am adresat la 17 februarie 1971 şi procuraturii, de unde nici pînă în prezent nu am primit vreun răspuns“ — îşi încheie scrisoarea Gliga Iie Prililie din Ibăneşti Pădure nr. 138. Chiar aşa să fie? — ne-am zis noi citindu-vă scrisoarea. Şi am pornit pentru clarificarea lucrurilor. Concluzia? Pe terenul la care vă referiţi a fost construită o casă de lemn demolată în anul 1933. Pe acelaşi loc s-a construit o nouă casă din cărămidă, care există şi azi. Modificările din cartea funduară de la nr. 1.456, la care vă referiţi, sunt notate la rubrica observaţii. Lucru absolut legal. Fără temei s-a dovedit şi acuzaţia formulată la adresa Procuraturii. Aici nu aţi depus, la data respectivă, nici o plîngere penală în legătură cu săvîrşirea vreunui fals în înscrisuri oficiale. Ca lucrurile să fie şi mai clare, vă punem şi noi o întrebare: ce aţi urmărit bade Gliga cu scrisorile adresate redacţiei şi altor organe? Nu puteţi obţine anumite drepturi succesorale din cauza neînţelegerilor dintre fraţi şi rude? Adresaţi-vă judecătoriei şi nu mai umblaţi cu ... poveşti. DACA nu a avut ce MACINĂ, MORARUL A LUAT CÎNTARUL „In satul Odrihei, comuna Coroisînmărtin, a funcţionat o moară. Din anul 1966 ea a fost însă oprită pentru reparaţii. Dar, în loc de reparaţii, Consiliul popular comunal a luat de la moara din sat două curele de transmisie, una pereche de pietre şi le-a repartizat altei mori. Cîntarul şi-a însuşit mecanicul morii, Nemeş Iosif, în urma inundaţiilor din mai 1970, moara fiind veche s-a stricat şi mai tare şi acum e pe punctul de a se dărîma, dar nimeni nu ia iniţiativa de a o demola“ — ne scrie László Klara din satul Odrihei nr. 27. Răspuns: a) Moara nu a mai fost reparată deoarece activitatea ei nu era rentabilă (pe distanţa a doi km funcţionează două mori care satisfac în bune condiţii cerinţele cetăţenilor); b) Curelele de transmisie şi pietrele sunt folosite la moara din Coroisînmărtin; c) Primarul şi contabilul comunei au primit sarcini concrete în vederea demolării clădirii şi casării instalaţiei de măcinat, a celorlalte obiecte de inventar existente dar neutilizabile; d) Pînă aici toate sînt clare. Nu am înţeles însă din răspunsul primit de la Direcţia judeţeană de industrie locală, cum a fost „cîntărit“ gestul morarului care şi-a însuşit un cîntar care nu-i aparţinea. Să fi făcut acest lucru numai din plictiseală? Ce ţi-e şi cu morarii ăştia... CE FACE BÃUTURA... „După ce am intrat cu autotrac- torul în şanţ, şeful de coloană de la U.M.T.F. Reghin m-a prins de piept, m-a înjurat şi m-a trîntit în noroi, spunîndu-mi că sînt beat. Dacă lucrurile s-ar fi oprit aici , treacă-meargă. Dar după toate acestea, mi s-a desfăcut şi contractul de muncă ... Interveniţi dv. ca să fiu angajat din nou“ — ne roagă Vodă Mihai din Bistra-Vale nr. 165 Dacă aţi fost înjurat, trîntit în noroi, nu am putut afla cu exactitate. De altfel, nici dv. nu acordaţi prea mare importanţă „amănuntului“ care se cheamă onoare. Ca atare, am căutat să ne lămurim asupra motivului desfacerii contractului de muncă. Concluzia? In ziua respectivă aţi consumat — după declaraţiile a şase persoane plus cea a organului de miliţie Deda — circa 7,50 ml ţuică de cazan, după care v-aţi urcat la volanul tractorului 41-MS-1180 gonind spre parchetul Borzia... Să mai insistăm asupra consecinţelor care puteau decurge în urma unor astfel de... „mici greşeli personale“? Pentru învăţătura de minte a dv. şi a altora, noi subscriem la măsura aspră, dar dreaptă şi justificată, luată de conducerea unităţii. Vezi ce face băutura? DV. NU AVEŢI NEVOIE DE ADEVERINŢA „Am terminat liceul, secţia reală, anul trecut, şi nu am reuşit la facultate. Acum stau acasă şi mă pregătesc intens pentru examenul din acest an. Vreau să devin profesoară. In urma apariţiei Hotărîrii Ministerului Învăţămîntului, trebuie să fac practică în producţie pentru a mă putea prezenta la examen?“ — ne întreabă Mariana Mureşan. Vă puteţi pregăti liniştită pentru profesia de dascăl. Adeverinţă că au lucrat 6 luni în producţie au nevoie, la admiterea în facultate, doar absolvenţii secţiilor umaniste care doresc să urmeze o facultate cu profil tehnic. Vă dorim succes. Rubrică realizată de: GH. TOCACIU A2UMURES Combinaţii/ îngrăşăminte azotoase Tg.-Mures str. Gheorghe Doja nr. 300 angajeaza muncitori pentru meseriile: — OPERATORI CHIMIŞTI — LĂCĂTUŞI MECANICI — MECANICI A.M.C. — MESERIAŞI DE PRELUCRAREA METALELOR — ELECTRICIENI — MECANICI LOCOMOTIVE DIESEL — alte meserii necesare combinatului de la caz la caz, prin informaţii la serviciul personal. De asemenea, pentru a se cunoaşte posibilităţile locale pentru organizarea unor cursuri de calificare în anul 1972 — în funcţie de necesităţile ce se vor crea — la care se vor primi numai bărbaţi cu stagiul militar satisfăcut, absolvenţi de liceu şi 7-8 clase, doritorii sunt rugaţi să se adreseze cu o cerere conducerii combinatului pentru a fi luaţi în evidenţă. Condiţiile de studiu şi stagiu şi modalitatea de încadrare se va face în conformitate cu Legea nr. 12/1971, cu anexele respective. SOSITE LD redacţie Întreprinderea de utilaje pentru industria uşoară Tg.-Mureş STR. GHEORGHE DOJA NR. 64—68 caută cazare in locuinţă particulară pe o perioadă de 8 luni (1 februarie—30 septembrie 1972) pentru băieţi cursanţi veniţi din alte localităţi. Contravaloarea cazării se va plăti în numerar de către cursanţi. Cei care oferă locuri de cazare sunt rugaţi de a preda adresa la biroul invâţâmînt al întreprinderii. Trustul de construcţii Hunedoara — Deva angajează E.satura. URMĂTOARELE CATEGORII DE PERSONAL: — ingineri constructori cu vechime de 9 ani pentru funcţii de conducere (şef şantier; şef serviciu la şantiere; şef lot); — economişti cu vechime de 9 ani în funcţii de specialitate, pentru şef sector economic; şef servicii contabilitate — financiar şi aprovizionare la şantiere. — muncitori pentru şantierele din Deva, Orăştie, Cugir, Brad, Valea Jiului. — ZIDARI — DULGHERI — FIERARI BETONIŞTI — ELECTRICIENI — INSTALATORI ÎNCĂLZIRE — NECALIFICAŢI. — se asigură cazare gratuită şi masă la cantină contra cost. — plata se va face conform H.C.M. nr. 914/68, la muncitori se aplică forma de salarizare în acord global. Informaţii suplimentare se pot obţine la telefon 1.19.60, Deva Trustul de construcţii, serviciul organizare-salarizare, str. Dr. Petru Groza nr. 30. Întreprinderea de foraj „GAZ METAN“ MEDIAȘ , str. Unirii nr. 4 angajează urgent — SONDORI — MECANICI MOTORIȘTI combustie interna — MUNCITORI NECALIFICAŢI Salarizarea conform legii nr. 12/1972.