Steaua Roşie, ianuarie 1972 (Anul 23, nr. 1-24)

1972-01-14 / nr. 10

î I s I I I « s 1 Cinema Teatru VINERI, 14 IANUARIE TG.-MUREŞ — Arta: Floarea de cactus. Select: Serata. Progre­sul: Cermen. Tineretului: Voi sări din nou peste băltoace. Flacăra: Tandreţe. SIGHIŞOARA — Lu­mina: Secretul planetei maimu­ţelor. LUDUŞ — Flacăra: Hello, Dolly (ambele serii). SARMAŞU — Popular: Fraţii. REGHIN — Patria: Secretul planetei maimu­ţelor. Victoria: Jocuri întrerupte. TÎRNAVENI — Melodia: K. O. SOVATA — Doina: Omul-or­­chestră. SlNGEORGIU DE PĂ­DURE — Popular: Ultima va­canţă. FÎNTÎNELE — Patria: A­­sediul. MIERCUREA NIRAJU­­LUI — Nirajul: Soarele alb al pustiului TEATRUL DE STAT, secţia română, ora 16: Prinţesa Turan­­dot (spectacol pentru studenţi). TEATRUL DE PĂPUŞI, secţia maghiară, orele 11 şi 16: Piticul Nas-Pestriţ. Televiziune 16,00—17,00 — Teleşcoală (fi­zică, literatura română); 18,00 — Căminul; 18,50 — Aplauze pen­tru români. Cu ansamblul artis­tic al U.T.C. în Olanda; 19,10 — Tragerea Loto; 19,20 — 1.001 de seri; 19,30 — Telejurnalul de sea­ră; 20,00 — Cronica politică in­ternă; 20,10 — Film artistic. Vremuri minunate la Spessart; 21,50 — Telejurnalul de noapte; 22,00 — Campionatele europene de patinaj artistic. Proba de dans. Transmisiune directă de la Göteborg. 6­6 Radio Tg.-Mureş SÎMBATA, 15 IANUARIE In limba maghiară: 6—6,30: Muzică distractivă. Prin lăcaşu­rile de cultură: 18—19,30: Croni­ca actualităţii. Muzică preferată. Cum vorbim? Cîntece populare. Ne întîlnim sîmbătă. Muzică. In limba română: 6,30—7: Cîn­­tă taraful condus de Farcaş Şte­­fi. Orizont economic. 16,30—18. Cronica actualităţii. Valsuri. Pro­filuri contemporane. Romanţe. Magazin radio. I s g g g I I I e I I PAGINA 2 STEAUA ROȘIE Decret privind unele măsuri de aplicare şi de popularizare a legislaţiei Consiliul de Stat a emis un decret privind unele măsuri de îmbună­tăţire a activităţii de aplicare şi de popularizare a legislaţiei. Noul act normativ se înscrie în ansamblul măsurilor luate pentru o mai co­rectă aplicare a legilor, însuşirea temeinică a acestora de către per­sonalul organelor şi organizaţiilor socialiste, pentru o largă cunoaş­tere a normelor legale de toţi ce­tăţenii ţării. Decretul prevede sarcini concre­te pentru ministere şi celelalte or­gane centrale, consiliile populare, unităţile socialiste, de a asigura, fiecare în domeniul, ramura sau raza lor de activitate şi potrivit competenţei ce le revine, luarea măsurilor corespunzătoare pentru pregătirea temeinică a personalului în atribuţiile căruia intră aplicarea legilor şi celorlalte acte normative. Se subliniază, totodată, obligaţia consiliilor populare, judeţene, mu­nicipale, orăşeneşti şi comunale de a organiza şi coordona acţiunile pentru popularizarea legislaţiei de interes general în rîndul maselor largi de cetăţeni din fiecare uni­tate administrativ-teritorială. In a­cest context este relevată impor­tanţa sprijinului organelor şi orga­nizaţiilor de partid, precum şi or­ganizaţiilor sindicale, de tineret şi celorlalte organizaţii de masă şi obşteşti. Sunt prevăzute o serie de metode menite să contribuie la cunoaşte­rea legilor, printre care înscrie­rea în planurile de perfecţionare a cadrelor a unor teme corespunză­toare, introducerea în programele şcolare a unor cunoştinţe privind conţinutul principalelor legi, folo­sirea adunărilor cetăţeneşti, adu­nărilor comitetelor de cetăţeni, di­sociaţiilor de locatari, comitetelor de părinţi, extinderea judecării u­­nor procese la faţa locului, în or­ganizaţii socialiste, comune sau cartiere, folosirea mijloacelor de informare în masă etc. Se preci­zează că în judeţele în care, ală­turi de populaţia română, există populaţie aparţinînd naţionalităţilor conlocuitoare să se acorde o aten­ţie deosebită popularizării legisla­ţiei în limbile naţionalităţilor res­pective. Aplicarea prevederilor decretului va contribui la creşterea simţului de răspundere a conducerilor orga­nelor şi organizaţiilor socialiste pentru modul în care sunt respec­tate prevederile legale, la îmbună­tăţirea activităţii de educare a cetăţenilor în spiritul întăririi or­dinii de drept socialiste, la dez­voltarea unei opinii de masă în direcţia respectării legislaţiei, a a­­părării avutului obştesc, a comba­terii oricăror manifestări de indis­ciplină şi de încălcare a normelor de convieţuire socială. (Agerpres) VITRINA CU CĂRŢI Dialoguri contemporane de Paul Everac însumînd rodul unor colaborări de mai mulţi ani, cu o rubrică in­titulată „Teze şi antiteze“ la revista „Contemporanul“, cunoscutul dra­maturg Paul Everac a tipărit în E­­ditura politică (1971) o preţioasă carte numită: „Dialoguri contem­porane“. Fără a avea pretenţia că va „interesa pe toată lumea“ au­torul se adresează mai ales tînă­­ru­lui „studios şi problematic“ spre a satisface dorinţa acestuia de a în­ţelege „azi pe unde umblăm cu toţii“, fiindcă are mîine de umplut cadrele acestei societăţi şi ,,s-o mişte şi el în sensul înţelegerii lui“. Dialoguri, pentru că autorul fo­loseşte această modalitate (dialo­gul) în care fireşte se desfăşoară cu dezinvoltură, este modalitatea cea mai adecvată în disputarea u­­nor teze şi antiteze pentru alcătui­rea unei „posibile sinteze“ privitoa­re doar la acute probleme de viaţă şi cultură. Cele zece capitole ale cărţii gru­pează opinii decise şi bine argu­mentate referitoare la conştiinţa morală, literatură, teatru, critică etc. Cartea ne dezvăluie o conştiinţă lucidă, echilibrată în înţelegerea sensurilor majore pe care trebuie să le caute creatorii într-un anumit domeniu al activităţii spirituale, fără să aibă pretenţia de a da sfa­turi. De pildă, autorul consideră că imitaţia cosmopolită a modelelor în literatură nu îl exprimă îndea­juns pe un scriitor pentru că „poţi exprima legitim numai stadiul con­ştiinţei tale“. In acelaşi timp Paul Everac se ridică împotriva tratării înguste în literatură a problematicii umane în societatea socialistă: „ne interesează, ca ale noastre, nu nu­mai lucrurile cantonate într-o teză imediată... ci toate faptele de conştiinţă ale genului omenesc“ pentru că „idealul socialist e mai bine slujit prin luminarea uma­nului din om“. Diversitatea ideilor, respectul pentru acestea, minuţiozitatea şi rigurozitatea argumentelor, înalta temperatură intelectuală şi morală la care este scrisă fac din această carte o lectură foarte utilă și plă­cută. ION MAŞCA profesor SPECULA — o formă perfidă a parazitismului social In importanta expunere la Plenara C.C. al P.C.R. din 3—5 noiembrie 1971, referindu-se la necesitatea organizării întregii vieţii sociale pe baza principiilor eticii şi echităţii socialiste, tova­răşul Nicolae Ceauşescu a accen­tuat cu tărie sarcinile ce ne stau în faţă pentru educarea tuturor cetăţenilor în spiritul acestor principii, pentru combaterea cu hotărîre şi înlăturarea din so­cietatea noastră a obiceiurilor burgheze care mai dăinuie pe ici pe colo. „Mentalităţile gene­rate de clasele exploatatoare — arăta secretarul general al par­tidului nostru — se exprimă şi în tendinţele de parazitism, în încercarea de a trăi fără muncă, pe seama altora, sau de a înşe­la societatea oferindu-i foarte puţin, şi dacă se poate nimic, în schimbul avantajelor pe care i le creează aceasta“. Fără doar şi poate, în societa­tea noastră numărul indivizilor de acest fel este din ce în ce mai mic. Majoritatea covârşitoa­re a cetăţenilor patriei noastre consideră munca nu numai ca un drept, ci şi ca o îndatorire de onoare, ca o obligaţie de răs­pundere pentru destinul socialist al ţării. Educaţi de partid în spi­ritul muncii, ei participă cu en­tuziasm la uriaşa operă de trans­formare revoluţionară a societă­ţii şi de ridicare a patriei socia­liste pe noi culmi ale progresu­lui şi civilizaţiei. Mai sunt, desigur, unii indivizi dominaţi de spirit individualist, mic burghez, care manifestă in­diferenţă faţă de marile aspiraţii şi eforturi ale poporului. Aceştia sînt paraziţii sociali, modul lor de viaţă manifestîndu-se sub di­ferite forme. Una din acestea e şi specula, prin care, realizînd venituri ilicite ei încearcă să du­că o viaţă de lux, fără muncă. Specula, asociată cu necinstea şi minciuna, constituie vicii deose­bit de dăunătoare, venind în cea mai flagrantă contradicţie cu principiile eticii şi echităţii so­cialiste. Pe speculanţi îi întîlnim în tîrguri şi pieţe, în holurile hote­lurilor, ale policlinicilor, în să­lile de aşteptare din gări şi auto­­gări şi în alte locuri, vînzînd scump ceea ce au cumpărat ief­tin. Dar iată cîţiva din ei. Unii sînt oameni tineri, în floarea vîrstei. Societatea le-a creat posibilităţi pentru a învăţa o meserie. Kun Ludovic, în vîrstă de 22 de ani este croitor. Meserie bună are şi Kredatusz Ştefan, el fiind lă­cătuş mecanic. Al treilea, în vîrstă de 22 ani, dar fără ocu­paţie, este Tordai Iosif. I-am în­şirat pe toţi trei nu că ar fi ac­tivat împreună, ci datorită fap­tului că toţi au apărut în cali­tate de infractori în faţa instan­ţei, la judecătoria din Tg.-Mureş. Ce au arătat dezbaterile? în­tregul material probatoriu, de­claraţiile lor, ale martorilor, cer­cetările au scos la iveală faptul că indivizii respectivi au fost certaţi cu ordinea şi disciplina, au ocolit munca, tinzînd să tră­iască uşor, dar bine, din venituri realizate pe căi necinstite. Toţi cei trei au mai fost clienţi ai justiţiei, suferind condamnări între un an şi jumătate şi trei ani închisoare pentru săvîrşirea unor fapte antisociale. Incepînd din anul 1970 şi pî­­nă la sfîrşitul anului 1971, fie­care pe cont propriu, speculanţii au călătorit. Cu un singur scop, să realizeze venituri mari fără muncă. Şi, desigur, banii venind uşor, tot uşor, se şi duceau. Ei au fost cumpărători permanenţi ai pieţelor de vechituri din Timi­şoara şi Arad. La preţuri de în­voială, cumpărau pelerine de ploaie, pulovere, bluze, ruj de buze, stilouri şi alte articole, ma­re parte provenite din contra­bandă. Ajunşi la Tg.-Mureş cu valizele pline, puneau obiectele în vînzare. Dar nu la piaţă, ci în diferite localuri publice, în ateliere de coafură şi frizerii, în ateliere de croitorie, în sălile de aşteptare de la policlinici şi în alte locuri unde găseau clienţi. Preţurile pe care le în­casau erau la fiecare obiect pi­perate. Dar, cum socoteala de acasă nu se potriveşte totdeauna cu cea din tîrg, într-o bună zi spe­culanţilor li s-au încurcat soco­telile. Demascaţi de oamenii cin­stiţi, ei au fost descoperiţi de or­ganele de miliţie şi înaintaţi justiţiei, fiind condamnaţi la cîte doi ani închisoare, confiscîndu­­li-se, totodată, în favoarea statu­lui, bunuri în valoare de zeci de mii de lei, precum şi banii gă­siţi asupra lor. Ca orice fenomen social para­zitar, specula prezintă un mare pericol. In mrejele ei cad de re­gulă indivizii refractari muncii cinstite şi ostili normelor de con­vieţuire socială. De aceea, împo­triva acestei forme perfide a pa­razitismului social trebuie luptat cu toată hotărîrea. In acest scop, un mare rol poate avea şi tre­buie să aibă opinia publică, de­­mascînd fără cruţare pe toţi cei care încearcă să obţină venituri pe astfel de căi necinstite. IONEL MUREŞAN procuror-şef adjunct, Procuratura locală Tg.-Mureş ■WQ9BSf Note Practici frauduloase După cum este cunoscut, consu­mul ilegal de curent electric (cu neplata contravalorii) sau utiliza­rea acestuia în condiții necores­punzătoare normelor în vigoare a­­trage după sine consecințe nefaste. Organele de control ale întreprin­derii de electricitate au depistat numeroase cazuri de încălcare a prevederilor şi a aplicat amenzi substanţiale. Este vorba îndeosebi despre instalaţii realizate cu „mij­loace proprii“ care pe lîngă faptul că periclitează securitatea reţelei, cauzează perturbări în funcţiona­rea aparatelor de radio şi televi­zoarelor, putînd provoca chiar in­cendii. Cetăţenii care recurg la aseme­nea practici (de altfel principalele modalităţi de „însuşire“ a curentu­lui electric în mod fraudulos) sunt traşi la răspundere conform legisla­ţiei în vigoare. Potrivit prevederi­lor, consumul ilicit de energie din reţeaua publică se consideră furt din avutul obştesc şi se pedepseşte ca atare. Consecinţele legii le vor suporta şi cetăţenii Kopacz Bela din str. Gh. Doja şi Csiki Lajos din str. Mureşului nr. 1 (Tg.-Mu­­reş) ale căror cazuri au fost pre­date organelor de miliţie. Ei se fac vinovaţi de utilizarea unor ra­diatoare cu mare consum de ener­gie, instalate cu mijloace proprii, neconforme normativelor. .­­............. I ........... MICA PUBLICITATE SCHIMB apartament confort I, două camere, cartier 7 Noiem­brie, cu apartament trei ca­mere. Telefon 1.61.44, orele 17—22. MEDIC, caut temporar ca­meră de închiriat, preferabil în zona clinicilor. Telefon 1.61.44, orele 17—22, în ziua de 4 ianuarie 1972 pe autobuzul ruta Tg.-Mureş—Me­­rişor mi s-a schimbat servieta în care am avut Buletinul de identitate, legitimaţia de intrare în serviciu şi bani. Rog să fie dusă la adresa: satul Merişor (corn. Glodeni), Cîmpean Teodor. CE VEŢI FACE DUPA DEZGHEŢ ? ... „Dacă aveţi ocazia — zice o scri­soare din Tîrnăveni — vizitaţi stră­zile Stadionului şi Piaţa Obor. Pri­măriei nu-i pasă că locuitorii de pe aceste străzi frămîntă noroiul, că apa le trece de glezne. Faceţi ceva, dv. de la redacţie, să scăpăm de acest calvar ...“ Mare lucru nu am făcut. Am luat doar legătura cu tovarăşi de la Consiliul popular orăşenesc care ne-au „demonstrat“ că lucrările de modernizare ale acestui cartier au început cu. .. str. N. Bălcescu şi vor continua în acest an cu mo­dernizările de rigoare din străzile sus-amintite care vă provoacă ne­cazuri. Ce veţi face pînă se vor ter­mina aceste lucrări? La această în­trebare nici noi nu am primit răs­puns. Poate îngheţul va ţine cît mai mult. Astfel veţi scăpa de cor­voada de a frămîntă noroiul. DACA NU SÎNTEŢI MULŢUMIT... „Dacă nu sînt mulţumit cu felul în care s-a rezolvat un caz înaintat spre soluţionare comisiei de jude­cată de pe lîngă Consiliul popular al comunei Iernut, unde se practică nepotismul şi favoritismul, cui mă pot adresa pentru a mi se face drep­tate?“ ne întreabă B. T. din Iernut. Nimic mai simplu! Plîngerea dv. scrisă sau verbală în legătură cu nemulţumirea adresată comisiei de judecată şi nerezolvată obiectiv, cum pretindeţi dv., o puteţi adresa Consiliului popular judeţean, Di­recţiei pentru administraţia locală de stat din Tîrgu-Mureş. ACUZAŢII FARÄ TEMEI ... „Datorită falsificărilor făcute în extrasul de carte funduară, am pierdut toate drepturile ce le aveam ca moştenitor legal la curte, casă şi grădină. Pentru rezolvarea acestui caz m-am adresat la 17 februarie 1971 şi procuraturii, de unde nici pînă în prezent nu am primit vreun răspuns“ — îşi încheie scrisoarea Gliga I­ie Prililie din Ibăneşti Pă­dure nr. 138. Chiar aşa să fie? — ne-am zis noi citindu-vă scrisoarea. Şi am pornit pentru clarificarea lucrurilor. Concluzia? Pe terenul la care vă referiţi a fost construită o casă de lemn demolată în anul 1933. Pe a­­celaşi loc s-a construit o nouă casă din cărămidă, care există şi azi. Modificările din cartea funduară de la nr. 1.456, la care vă referiţi, sunt notate la rubrica observaţii. Lucru absolut legal. Fără temei s-a do­vedit şi acuzaţia formulată la a­­dresa Procuraturii. Aici nu aţi de­pus, la data respectivă, nici o plîn­­gere penală în legătură cu săvîr­şirea vreunui fals în înscrisuri ofi­ciale. Ca lucrurile să fie şi mai clare, vă punem şi noi o întrebare: ce aţi urmărit bade Gliga cu scri­sorile adresate redacţiei şi altor or­gane? Nu puteţi obţine anumite drepturi succesorale din cauza ne­înţelegerilor dintre fraţi şi rude? Adresaţi-vă judecătoriei şi nu mai umblaţi cu ... poveşti. DACA nu a avut ce MACINĂ, MORARUL A LUAT CÎNTARUL „In satul Odrihei, comuna Coroi­­sînmărtin, a funcţionat o moară. Din anul 1966 ea a fost însă opri­tă pentru reparaţii. Dar, în loc de reparaţii, Consiliul popular comu­nal a luat de la moara din sat două curele de transmisie, una pereche de pietre şi le-a repartizat altei mori. Cîntarul şi­­-a însuşit mecani­cul morii, Nemeş Iosif, în urma inundaţiilor din mai 1970, moara fiind veche s-a stricat şi mai tare şi acum e pe punctul de a se dă­­rîma, dar nimeni nu ia iniţiativa de a o demola“ — ne scrie László Klara din satul Odrihei nr. 27. Răspuns: a) Moara nu a mai fost reparată deoarece activitatea ei nu era rentabilă (pe distanţa a doi km funcţionează două mori care sa­tisfac în bune condiţii cerinţele ce­tăţenilor); b) Curelele de transmi­sie şi pietrele sunt folosite la moa­ra din Coroisînmărtin; c) Primarul şi contabilul comunei au primit sar­cini concrete în vederea demolării clădirii şi casării instalaţiei de mă­cinat, a celorlalte obiecte de in­ventar existente dar neutilizabile; d) Pînă aici toate sînt clare. Nu am înţeles însă din răspunsul primit de la Direcţia judeţeană de indus­trie locală, cum a fost „cîntărit“ gestul morarului care şi-a însuşit un cîntar care nu-i aparţinea. Să fi făcut acest lucru numai din plic­tiseală? Ce ţi-e şi cu morarii ăştia... CE FACE BÃUTURA... „După ce am intrat cu autotrac-­­ torul în şanţ, şeful de coloană de la U.M.T.F. Reghin m-a prins de piept, m-a înjurat şi m-a trîntit în noroi, spunîndu-mi că sînt beat.­­ Dacă lucrurile s-ar fi oprit aici , treacă-meargă. Dar după toate a­­cestea, mi s-a desfăcut şi contractul de muncă ... Interveniţi dv. ca să fiu angajat din nou“ — ne roagă Vodă Mihai din Bistra-Vale nr. 165 Dacă aţi fost înjurat, trîntit în noroi, nu am putut afla cu exac­titate. De altfel, nici dv. nu acordaţi prea mare importanţă „amănuntu­lui“ care se cheamă onoare. Ca a­­tare, am căutat să ne lămurim a­­supra motivului desfacerii contrac­tului de muncă. Concluzia? In ziua respectivă aţi consumat — după declaraţiile a şase persoane plus cea a organului de miliţie Deda — circa 7,50 ml ţuică de cazan, după care v-aţi urcat la volanul tractorului 41-MS-1180 gonind spre parchetul Borzia... Să mai insistăm asupra consecinţelor care puteau decurge în urma unor astfel de... „mici greşeli personale“? Pentru învăţă­tura de minte a dv. şi a altora, noi subscriem la măsura aspră, dar dreaptă şi justificată, luată de con­ducerea unităţii. Vezi ce face bău­tura? DV. NU AVEŢI NEVOIE DE ADEVERINŢA „Am terminat liceul, secţia reală, anul trecut, şi nu am reuşit la facultate. Acum stau acasă şi mă pregătesc intens pentru examenul din acest an. Vreau să devin pro­fesoară. In urma apariţiei Hotărîrii Ministerului Învăţămîntului, trebuie să fac practică în producţie pentru a mă putea prezenta la examen?“ — ne întreabă Mariana Mureşan. Vă puteţi pregăti liniştită pentru profesia de dascăl. Adeverinţă că au lucrat 6 luni în producţie au nevoie, la admiterea în facultate, doar absolvenţii secţiilor umaniste care doresc să urmeze o facultate cu profil tehnic. Vă dorim succes. Rubrică realizată de: GH. TOCACIU A2UMURES Combinaţii/ îngrăşăminte azotoase Tg.-Mures str. Gheorghe Doja nr. 300 angajeaza muncitori pentru meseriile: — OPERATORI CHIMIŞTI — LĂCĂTUŞI MECANICI — MECANICI A.M.C. — MESERIAŞI DE PRELUCRAREA METALELOR — ELECTRICIENI — MECANICI LOCOMOTIVE DIESEL — alte meserii necesare combinatului de la caz la caz, prin informaţii la serviciul personal. De asemenea, pentru a se cunoaşte posibilităţile locale pentru organizarea unor cursuri de calificare în anul 1972 — în funcţie de necesităţile ce se vor crea — la care se vor primi numai bărbaţi cu stagiul militar satisfăcut, absolvenţi de liceu şi 7-8 clase, dorito­rii sunt rugaţi să se adreseze cu o cerere conducerii combinatului pentru a fi luaţi în evidenţă. Condiţiile de studiu şi stagiu şi modalitatea de încadrare se va face în conformitate cu Legea nr. 12/1971, cu anexele respective. SOSITE LD r­edacţie Întreprinderea de utilaje pentru industria uşoară Tg.-Mureş STR. GHEORGHE DOJA NR. 64—68 caută cazare in locuinţă particulară pe o perioadă de 8 luni (1 februarie—30 septembrie 1972) pen­tru băieţi cursanţi veniţi din alte localităţi. Contravaloarea ca­zării se va plăti în numerar de către cursanţi. Cei care oferă locuri de cazare sunt rugaţi de a preda adresa la biroul invâţâmînt al întreprinderii. Trustul de construcţii Hunedoara — Deva a­ngajează E.sa­tura. URMĂTOARELE CATEGORII DE PERSONAL: — ingineri constructori cu vechime de 9 ani pentru funcţii de con­ducere (şef şantier; şef serviciu la şantiere; şef lot); — economişti cu vechime de 9 ani în funcţii de specialitate, pentru şef sector economic; şef servicii contabilitate — financiar şi a­­provizionare la şantiere. — muncitori pentru şantierele din Deva, Orăştie, Cugir, Brad, Va­lea Jiului. — ZIDARI — DULGHERI — FIERARI BETONIŞTI — ELECTRICIENI — INSTALATORI ÎNCĂLZIRE — NECALIFICAŢI. — se asigură cazare gratuită şi masă la cantină contra cost. — plata se va face conform H.C.M. nr. 914/68, la muncitori se apli­că forma de salarizare în acord global. Informaţii suplimentare se pot obţine la telefon 1.19.60, Deva Trustul de construcţii, serviciul organizare-salarizare, str. Dr. Petru Groza nr. 30. Întreprinderea de foraj „GAZ METAN“ MEDIAȘ , str. Unirii nr. 4 angajează urgent — SONDORI — MECANICI MOTORIȘTI combustie interna — MUNCITORI NECALIFICAŢI Salarizarea conform legii nr. 12/1972.

Next