Steaua Roşie, ianuarie 1972 (Anul 23, nr. 1-24)

1972-01-14 / nr. 10

CLIMATUL EDUCATIV AL MUNCII ÎN FAMILIE Parte componentă şi totodată nu­cleu al societăţii socialiste — fami­lia se defineşte ca o structură armonioasă, dinamică, un adevărat univers care focalizează primele ex­perienţe, primele modele de viaţă şi unde se conturează coordonatele viitoarei integrări sociale ale tînă­­rului. Fiecare dintre noi datorăm familiei în care ne-am născut şi am crescut gîndurile şi sentimente­le noastre, idealurile şi personalita­tea noastră. Atmosfera copilăriei, chipurile părinţilor noştri ne sunt în amintire preţioase tezaure. Aici, în familie, se vor structura obişnuin­ţele noastre pozitive sau negative, se vor contura trăsăturile de carac­ter specifice fiecărui individ. In virtutea acestor deziderate, moda­litatea integrării familiale a tînî­­rului trebuie înţeleasă în perspec­tiva socială. Mai mult decît atît, funcţia educativă a familiei trebuie transformată într-un proces con­ştient direcţionat în sensul unor nobile idealuri, adusă la unison cu scopul şi sarcinile educaţiei co­muniste a tinerei generaţii, deter­­minîndu-le astfel nu numai unita­tea de acţiune dar şi principalele căi de apropiere între familie şi restul factorilor educaţionali a că­ror colaborare multilaterală şi per­manentă vizează formarea unor personalităţi capabile a înţelege munca drept componenta esenţială a existenţei umane. Crescuţi într-un astfel de climat familial, copiii vor înţelege că în totalitatea lor, reali­zările epocii contemporane sunt re­zultatul efortului uman conjugat al tuturor membrilor societăţii noastre socialiste, tineri şi vîrstnici deopotrivă. Aşa după cum sublinia recent tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU: „Prezentul omului este rezultatul muncii, viitorul o­­mului va fi rezultatul muncii — desigur munca amplificată cu toa­te cunoştinţele şi descoperirile teh­nicii". Dar pentru atingerea acestor înalte ţeluri educative este nece­sar a acţiona în sensul formării de­prinderii de a munci în chip co­rect, cinstit şi demn încă din fra­geda vîrstă a copilăriei. ★ „Educaţia comunistă poate fi rea­lizată cu succes numai în condiţiile organizării vieţii şi activităţii fa­miliei, a copiilor, pe aceleaşi prin­cipii pe care se construieşte viaţa tuturor membrilor societăţii noastre socialiste“ — considera la începutul discuţiei noastre tovarăşa Bortnyik Elisabeta, secretara organizaţiei de bază P.C.R. nr. 4 de la I.T.S. Tex­­tila-Mureş. De educaţia primită în familie, depind în mare măsură fe­lul în care copiii vor privi munca, atitudinea lor faţă de activitatea productivă, faţă de viitoarele lor responsabilităţi cetăţeneşti. „Copiii imită de cele mai multe ori atitudinea părinţilor, felul în care se manifestă aceştia. De aici rezultă clar, cu toată pregnanţa — opina tovarăşa Doina Şomotecan, muncitoare la I.I.S. Textila­ Mureş — ce importanţă prezintă exemplul pozitiv al părinţilor, atitudinea lor faţă de muncă, comportarea lor în familie. Cred că dacă astăzi sunt mîndră de copiii mei: Mircea, Feli­cia şi Doina, asta se datoreşte edu­caţiei pe care noi părinţii am cău­tat să le-o asigurăm din primii ani ai copilăriei“. Văzîndu-şi părinţii că sunt la fel de conştiincioşi în munca din gos­podărie ca şi în cea de la uzină, fabrică sau instituţie, că respectă şi păstrează bunurile obşteşti ca şi pe cele personale, că la baza comportării lor în casă ca şi în afa­ră, stau aceleaşi principii ale mora­lei comuniste — copiii vor simţi legătura, unitatea ce există între viaţa de familie şi întreaga colec­tivitate socialistă. „Familia are datoria de a sădi în mintea şi inima copilului adevărul că munca trebuie să devină o nece­sitate organică, sensul existenţei noastre. In organizarea muncilor gospodăreşti ale copiilor, să ţinem seama de faptul că ele constituie o parte componentă din regimul lor zilnic de activitate“ , sublinia în cadrul anchetei noastre prof. N. Moldovan. „Copilul care consideră că obli­gaţiile sale se împart exclusiv între joacă şi efectuarea lecţiilor — re­marca în continuarea discuţiei tova­răşa E. Bortnyik — poate să crească cu o idee injustă asupra obligaţiilor ce-i revin lui ca membru al socie­tăţii. Mulţi părinţi din dorinţa de a lăsa copiii să crească „fără griji“ evită să le dea anumite responsa­bilităţi în familie, fapt care va ater­na greu în comportarea adultului de mai tîrziu, atunci cînd „grijile“ vor deveni inevitabile. De la aceste principii am plecat împreună cu soţul meu, maistru tîmplar­­la Iprofil „23 August" în educaţia fii­lor noştri Csaba şi Enikő. „Pregătirea pentru viaţă, pentru muncă, începe din primii ani ai vieţii. Fireşte, însă, a-l educa pe copil în spiritul dragostei faţă de muncă, al preţuirii acesteia şi a făuritorilor tuturor acestor bunuri materiale nu înseamnă a-l împo­văra. Sarcinile trebuie date astfel încît să permită ducerea lor la bun sfîrşit — ne declara comunistul Bomber Andrei (I.I.S. Textila Mu­reş), tatăl lui András şi Erika. Aceasta presupune a se avea în ve­dere specificul vîrstei, gradul expe­rienţei acumulate, posibilităţile de timp liber etc. De aceea, este bine ca sarcinile stabilite în familie să nu fie întîmplătoare, de la o zi la alta, ci să aibă un caracter de du­rată, de continuitate, lăsîndu-i-se în același timp copilului libertatea de alegere a celor mai adecvate mij­loace pentru îndeplinirea lor“. „Fără îndoială, independenţa şi iniţiativa în muncă a copilului nu exclude iniţierea acestora, atunci cînd este cazul“ — a ţinut să adau­ge în completarea ideii, tovarăşa Dan Iulia, mama a doi tineri aflaţi la vîrsta adolescenţei: Iulia şi Ist­ván. Un aspect de loc secundar care s-a desprins din discuţiile purtate cu numeroşi interlocutori: „să nu cul­tivăm dorinţa ca după fiecare lucru efectuat să pretindă răsplată. Prin­cipala lor mulţumire se cade s-o afle în calitatea muncii prestate“. Foarte mulţi dintre participanţii la ancheta noastră s-au referit şi la faptul că aceste interese practice nu trebuie să alunece către preo­cupări unilaterale, care să-i abată de la celelalte sarcini pe care le au de îndeplinit, neglijîndu-şi în principal activitatea lor şcolară. In aceeaşi ordine a ideilor, efectuarea temelor trebuie să cadă în sarcina strictă a copilului. Uneori trebuie ajutat, dar în aşa fel încît să­­ orientăm gîndirea şi atenţia pentru rezolvarea personală a acestora, fără a-l scuti de efortul necesar, de bucuria înfruntării şi învingerii dificultăţilor. „Să nu uităm că pe copii îi in­teresează foarte mult ceea ce fac părinţii lor, unde muncesc şi ce anume, realizările şi succesele co­lectivelor din care fac parte“ — subliniau majoritatea interlocuto­rilor. Ei se mîndresc cu acestea în faţa colegilor de şcoală, în faţa prietenilor, se simt stimulaţi de a învăţa mai bine, de a fi mai disci­plinaţi, de a lua parte mai activă la viaţa colectivului de clasă. „Vor­­bindu-le despre munca noastră şi a colegilor, ne relata tovarăşul László Iosif, activist, Comitetul municipal Sighişoara al P.C.R. — fiecare pă­rinte trebuie să evidenţieze faptul că în societatea noastră, meritele omului sunt determinate de rezul­tatele activităţii sale­*. Doar în a­­ceste condiţii vom creşte oameni care vor iubi munca, se vor apro­pia cu dragoste şi interes de ea, străduindu-se a fi cît mai folositori societăţii. O asemenea atitudine pre­supune înţelegerea rolului muncii, a importanţei ei pentru societate, pen­tru desăvîrşirea personalităţii. ★ Familia , acest microunivers a­­fectiv, constituie în acelaşi timp şi un colectiv la scară redusă. Un colectiv în cadrul căruia trebuie să domnească colaborarea, solida­ritatea, munca in comun. Şi după cum nu poţi pretinde unei seminţe bune să rodească dacă locul este plin de bălării, tot astfel şi climatul educativ — prin şi pentru muncă — al copiilor în familie, trebuie să fie ferit de tot ceea ce ar a­­tenta la puritatea şi integritatea sa. Reflectînd serios asupra acestor aspecte — părinţii vor căpăta pers­pectiva socială a răspunderii lor educative — conştiinţa datoriei îm­plinite. dr. NICOLAE OSTIN Centrul de cercetări pentru problemele tineretului — filiala Mureş Stropitul pomilor Zilele acestea de ianuarie, lipsite de zăpadă şi gerul caracteristic pe­rioadei în care ne aflăm, permit să se muncească intens la stro­pitul pomilor. Pînă acum în I.A.S. din judeţul nostru, această lucrare a fost efectuată la peste 288.000 de pomi. Mai avansate cu lucrările de stropit sunt I.A.S. Batoş cu 180.000 pomi, Reghin şi altele. In ansam­blu pe judeţul Mureş stropitul întîi la pomi a fost efectuat în proporţie de peste 70 la sută. Lu­crarea continuă. Pregătirea şi desfăşurarea adunărilor generale ale cooperativelor agricole de producţie (Urmare din pag. 1) zarea investiţiilor planificate, utili­zarea judicioasă şi eficientă a fon­durilor proprii şi a creditelor acor­date de stat etc. Fireşte, este bine ca darea de seamă să se refere la aspecte concrete, la faptele și e­­xemplele cele mai semnificative, să analizeze problemele în spirit critic și autocritic, acordînd priori­tate sectoarelor în care se mani­festă cele mai mari neajunsuri. Un joc important trebuie să ocupe, în cadrul analizei întreprinse, pro­blemele organizării muncii, disci­plinei, aplicării tehnologiilor mo­derne, respectării prevederilor sta­tutare cu privire la drepturile și îndatoririle membrilor cooperatori. Atît darea de seamă a consiliului de conducere, cît și raportul co­misiei de revizie trebuie astfel în­tocmit încît să ofere o bază de discuţie cuprinzătoare, să permită adoptarea unor hotărîri judicioase, bine gîndite privind dezvoltarea în perspectivă a cooperativei. După cum se ştie, adunările ge­nerale vor dezbate şi aproba pla­nurile de producţie şi financiare ale cooperativelor agricole pe anul 1972. La întocmirea proiectului de plan care va fi prezentat adunării generale se va avea în vedere, fi­reşte, încadrarea acestuia în indi­catorii planului de stat, ţinîndu-se seama de condiţiile social-econo­­mice ale fiecărei cooperative, de rezervele interne şi de baza tehni­co-materială de care dispune. E­­laborarea planului pe 1972, dezba­terea şi adoptarea lui prezintă o acţiune de mare răspundere. Ex­presie a gîndirii şi experienţei co­lective, planul de producţie şi fi­nanciar trebuie să cuprindă sarcini realiste, mobilizatoare, la nivelul prevederilor cincinalului şi a po­tenţialului economic actual al fie­cărei unităţi agricole cooperatiste. Adunările generale ale C.A.P., chemate să hotărască asupra unor probleme de mare importanţă constituie un bun prilej pentru dez­baterea aprofundată, multilaterală a întregii activităţi economico-so­­ciale a cooperativelor agricole de producţie, pentru stimularea ini­ţiativei creatoare şi atragerea mi­selor largi ale membrilor coopera­tori la conducerea treburilor ob­şteşti. După cum a recomandat re­centa plenară a Consiliului U.N.C.A.P., în centrul dezbateri­lor va trebui să stea modul în care a fost aplicată organizarea şi retri­buirea muncii în acord global, sta­­bilindu-se în acelaşi timp măsuri concrete pentru generalizarea aces­tuia în toate sectoarele de produc­ţie ale tuturor cooperativelor a­­gricole. Pregătite temeinic sub toa­te aspectele, dispunînd de mate­riale de analiză şi sinteză bine gîn­dite şi judicios elaborate, adunările noastre vor oferi fiecărui ţăran co­operator prilejul să-şi spună cu­­vîntul, să formuleze observaţii cri­tice, să facă propuneri, deci să-şi exercite în practică drepturile ce derivă din dubla sa calitate de producător şi proprietar al avuţiei cooperatiste. Acesta este un aspect esenţial al democraţiei noastre co­operatiste. In cadrul adunărilor va trebui să se dezbată cu spirit de răspundere activitatea desfăşurată de consiliul de conducere al C.A.P., de preşe­dinte, brigadieri, şefi de fermă, de cadrele de conducere şi specialiştii din cooperative şi din asociaţiile intercooperatiste. O asemenea ana­liză va permite promovarea cadre­lor merituoase, alegerea în orga­nele de conducere ale C.A.P. a ce­lor mai buni şi mai capabili coo­peratori, a unor oameni harnici, disciplinaţi, buni organizatori, cu o înaltă conştiinţă politică şi morală. Putem spune, aşadar, că adună­rile noastre vor fi eficiente, fruc­tuoase numai dacă vor polariza a­­tenţia şi interesul tuturor membri­lor cooperatori, dacă hotărîrile adop­tate vor fi rodul gîndirii şi expe­rienţei lor colective. Numai astfel vor putea fi adoptate planuri de producţie cuprinzătoare şi realiste — în spiritul programului de largă perspectivă elaborat de partid pen­tru dezvoltarea complexă şi multi­laterală a agriculturii noastre so­cialiste — şi se va putea acţiona eficient pentru înfăptuirea lor. La sate Activităţi cultural­­politice variate Comuna Pogăceaua a găzduit, zilele trecute, interesante acţiuni politico-educative, cu un dens conţinut de idei, cu tematică va­riată şi de larg interes. Iniţiate de caravana judeţeană nr. 1 a muncii politice şi cultural-educa­tive de masă, ele s-au organizat în mod diferenţiat, pe profesii şi vîrste. Elevii din clasele V-X, de la Şcoala generală din Pogăceaua, au luat parte la simpozionul: „Anii socialismului — anii marilor împliniri, anii cutezătoarelor pers­pective" Pentru elevii din a­­celeaşi clase de la Şcoala gene­rală din Văleni s-a organizat un alt simpozion, a cărui temă s-a referit la „Rolul cărţii so­­cial-politice în formarea perso­nalităţii pionierilor şi şcolarilor". La realizarea lui şi-au dat con­cursul profesorii Pompei Belciug, inspector al Comitetului jude­ţean de cultură şi educaţie so­cialistă, Victor Kapas, metodist principal la Centrul judeţean de îndrumare a creaţiei populare şi a mişcării artistice de amatori, şi Ioan Gîmbuţean, directorul Şcolii generale din Văleni. „Contribuţiile marcante ale României la cauza socialismului, a independenţei şi progresului popoarelor, a păcii şi colaborării internaţionale". Aceasta a fost tema unui reuşit jurnal vorbit, destinat ţăranilor cooperatori. Articolul de fond, reportajul, ac­tualitatea la zi, cronica Organi­zaţiei Naţiunilor Unite şi rubri­ca „Ştiaţi că ...“, redactate de profesorii Ioan Kapus, secretarul Comisiei judeţene de difuzare a culturii şi ştiinţei, Teodor Pur­­cariu, inspector al Comitetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă, Ioan Nistor, Irina Ca­­racaş şi Aurelia Stan, de la Şcoa­la generală din Pogăceaua, au prezentat principiile de bază ale politicii externe a României so­cialiste, activitatea neobosită a ţării noastre la O.N.U. în slujba cauzei păcii, vizita delegaţiei noastre de partid şi guvernamen­tale în ţările socialiste din Asia şi altele. Cadrele didactice din Pogă­ceaua au luat parte la masa ro­tundă „Programul făuririi socie­tăţii socialiste multilateral dez­voltate în ţara noastră — pro­gramul întregului popor, expre­sia intereselor şi năzuinţelor sale". La dezbaterile de la masa rotundă au participat tovarăşii profesori Aurel Lupu, activist al Comitetului judeţean Mureş al P.C.R., Ioan Kapus, secretarul Comisiei judeţene de răspîndire a ştiinţei şi culturii, Pompei Bel­ciug, inspector al Comitetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă, şi Valentin Florea, di­rectorul Şcolii generale. In in­tervenţiile făcute cu acest prilej au fost abordate probleme pri­vind dinamismul sistemului so­cialist, formarea economiei so­cialiste multilateral dezvoltate şi caracteristicile ei, modificările în structura profesională a for­ţei de muncă, înalta eficienţă e­­conomică pe plan intern şi ex­tern a muncii sociale, creşterea şi perfecţionarea intensă a ro­lului economic al statului, ridi­carea rolului conducător al par­tidului, dezvoltarea conştiinţei socialiste — componentă a pro­gramului făuririi societăţii so­cialiste multilateral dezvoltată etc. Colectivul redacţional al gazetei de perete „Năzuinţa“, organ al comitetului comunal de partid şi al consiliului popular comu­nal, a luat parte la o scurtă con­sfătuire pe teme de metodică. S-au dezbătut probleme privind organizarea şi planificarea mun­cii colectivelor redacţionale, ge­nurile publicistice în gazetele de perete, periodicitatea apariţiei acestor organe de presă şi altele. In totalitatea lor, manifestă­rile s-au dovedit captivante, în pas cu cerinţele şi preferinţele oamenilor. AUREL DEJEANU STEAUA ROȘIE PAGINA 3 Pe agenda de lucru a consiliului popular Dezvoltarea economică şi social-culturală a comunei Conferinţa pe ţară a secretarilor comitetelor comunale de partid şi preşedinţilor consiliilor populare comunale se înscrie ca un eveni­ment de mare importanţă pentru traducerea în viaţă a măreţelor o­­biective stabilite de Congresul al X-lea al partidului nostru în privin­ţa dezvoltării economico-sociale a satelor. Fără doar şi poate, înfăp­tuirea sarcinilor sporite din etapa actuală, etapa construirii societăţii socialiste multilateral dezvoltate, solicită îmbunătăţirea radicală a ac­tivităţii organizaţiilor de partid, a muncii consiliilor populare comu­nale. In ampla cuvîntare rostită la con­ferinţă, tovarăşul Nicolae Ceauşescu arăta că „este necesară asigurarea unei conduceri unitare a comunelor şi satelor patriei noastre. In acest scop, consider că se impune să a­­cordăm comitetului de partid comu­nal dreptul de a conduce munca de partid din toate unităţile economice şi social-culturale din raza lor de activitate, dreptul de control în toa­te unităţile de pe teritoriul comu­nei, atit locale cît şi republicane". In privinţa consiliilor populare, secretarul general al partidului nos­tru a accentuat că este necesar ca con­siliul popular comunal să exercite conducerea unitară a întregii activi­tăţi din comună, veghind şi contro­­lind respectarea şi aplicarea legilor de către toţi cetăţenii, de toate uni­tăţile economico-sociale, indiferent de subordonarea lor administrativă. In calitate de secretari ai comite­telor comunale de partid, de pri­mari, de cetăţeni ai acestei ţări, sîntem conştienţi că purtăm o mare răspundere pentru traducerea în viaţă a sarcinilor reieşite din docu­mentele conferinţei. De aceea, în­torşi de la conferinţă, ne-am stabi­lit pe agenda de lucru un şir de o­­biective a căror înfăptuire să con­tribuie la dezvoltarea socialistă a ţarelor noastre. In primul rînd, a­­tenţia noastră este îndreptată spre realizarea sarcinilor din agricultură, întărirea economico-organizatorică a C.A.P., creşterea producţiei agricole şi contribuţia la fondul central. Trebuie să arătăm că C.A.P. de pe raza comunei noastre n-au obţinut în ultimii ani rezultate pe măsura posibilităţilor. Astfel, prin recenta hotărîre a Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., partidul şi statul au trebuit să vină din nou în ajutorul cooperativelor noastre agricole, C.A.P. Viişoara beneficiind în acest fel de aproape un milion lei, iar C.A.P. Sînt ioana de 900.000 lei. A­­dunările generale, care vor avea loc în curînd în cadrul C.A.P., le vom folosi pentru a determina pe toţi cooperatorii şi a-i mobiliza pentru a-şi spori eforturile în vederea creşterii producţiei agricole vegeta­le şi animale, pentru mărirea canti­tăţilor livrate la fondul central. O grijă deosebită vom acorda con­servării şi apărării fondului funciar, nepermiţînd construirea nici unui obiectiv în afara vetrei satelor. Ne-am propus ca, încă în aceste zi­le, să trecem la executarea unor lu­crări de îmbunătăţiri funciare, prin construirea unor canale de scurgere a apei, ceea ce va duce la redarea în circuitul agricol a unei suprafeţe de 15 hectare. Pentru ca aceste lu­crări să se desfăşoare într-un timp cît mai scurt, vom repartiza pe fa­milii întreaga lucrare, în aşa fel ca fiecare cetăţean să-şi aducă par­tea sa de contribuţie. In această lună vom începe, de asemenea, lucrări de îmbunătăţire a păşunilor deţinute de C.A.P. şi con­siliul popular. Am stabilit ca fieca­re cetăţean deţinător de animale să execute cel puţin 4 zile de muncă la curăţatul şi îngrăşatul păşunilor. In centrul activităţii noastre stă, zi de zi, ridicarea nivelului edilitar­­gospodăresc al localităţilor. Prin contribuţia cetăţenilor şi cu spriji­nul statului, în ultimii ani am con­struit două cămine culturale cu câte 400 de locuri la Sîntioana şi Orme­­niş, două puncte sanitare la Viişoa­ra şi Sîntioana, am extins spaţiul de şcolarizare cu încă 7 săli de cla­să, am executat lucrări de electrifi­care etc. La ridicarea nivelului este­tic al comunei au contribuit şi noul magazin universal, modernizarea drumului Sîntioana—Ormeniş, con­struirea a peste 7.000 m­p de tro­tuare şi alte lucrări gospodăreşti. Cetăţenii comunei noastre au pri­mit cu multă satisfacţie recenta le­ge privind contribuţia voluntară, conştienţi fiind că aceasta vine să impulsioneze construirea de obiecti­ve de mai mare valoare şi impor­tanţă pentru viaţa satelor. In atenţia noastră stă întocmirea cît mai urgentă a planului de pers­pectivă privind dezvoltarea comu­nei. încă în acest cincinal vom ter­mina construcţia de trotuare în toa­te satele, vom construi un magazin universal la Sîntioana, vom pietrui străzile laterale din sate, vom con­strui o brutărie şi înfiinţa secţii de producţie şi prestări de servicii care să satisfacă solicitările sporite ale locuitorilor comunei. Pe prim plan în activitatea noas­tră stă, desigur, munca politico­­educativă, pentru creşterea conştiin­ţei socialiste, pentru formarea omu­lui nou. GHEORGHE SUCIU, secretarul comitetului comunal de partid, primarul comunei Viișoara „ Muncim şi trăim aşa cum am fost crescuţi şi educaţi­­ 1 ! 1­­ (Urmare din pag. 1) este cultivată prin diferite forme şi mijloace de către specialiştii din combinat, prin munca politică şi educativă pe care o desfăşoară or­ganizaţiile de partid şi ale U.T.C....“ Ioan Dileanu, operator chimist: „Lucrez într-un colectiv exigent. In cadrul lui sunt oameni care ştiu să muncească cu oamenii. Acest lu­cru l-am simţit în timpul cînd m-am calificat ca operator, apoi du­pă ce mi-am luat „postul“ în pri­mire. Acesta a fost cadrul în care m-am pregătit şi integrat ca fiu de ţăran, în această cetate a chimiei româneşti, modernă şi impunătoare. Sunt mindru de meseria pe care ■ mm mm 11 m mt mmm mm m mi-am însuşit-o şi o practic într-un colectiv de oameni pe care îi stimez şi ii preţuiesc pentru cali­tăţile lor profesionale, pentru tac­tul cu care ştiu să se ocupe de creşterea şi formarea tinerilor mun­citori ...“ Viorel Moldovan, lăcătuş: „Practic o meserie pe care mi-am ales-o şi-mi place. Lucrările de întreţinere ale instalaţiilor, în unele momente, rare bineînţeles, ne cer nouă, celor de la întreţinere, curaj, operativitate şi ore de muncă peste programul obişnuit. Acest lucru se întîmplă atunci cînd trebuie să înlăturăm sau să prevenim o avarie. Cu toate că în asemenea cazuri am lucrat neîntrerupt zeci de ore, întotdea­una am simţit nerăbdarea tuturor de a pune urgent în funcţiune o instalaţie sau alta pentru a da curs normal producţiei. Aşa am fost crescuţi şi educaţi să muncim şi să acţionăm“. Dumitru Bogdan, muncitor la a­­telierul de întreţinere: „Lucrăm în combinat tineri români, maghiari, germani. Avem meserii diferite, însă ceea ce ne uneşte pe toţi este munca, frăţia şi colegialitatea în tot ceea ce întreprindem pe ţărim economic, social şi cultural. Mun­cim toţi cu simţămîntul că tot ce se produce e în folosul nostru şi al patriei“. VIOREL MOLDOVAN

Next