Steaua Roşie, ianuarie 1972 (Anul 23, nr. 1-24)
1972-01-14 / nr. 10
CLIMATUL EDUCATIV AL MUNCII ÎN FAMILIE Parte componentă şi totodată nucleu al societăţii socialiste — familia se defineşte ca o structură armonioasă, dinamică, un adevărat univers care focalizează primele experienţe, primele modele de viaţă şi unde se conturează coordonatele viitoarei integrări sociale ale tînărului. Fiecare dintre noi datorăm familiei în care ne-am născut şi am crescut gîndurile şi sentimentele noastre, idealurile şi personalitatea noastră. Atmosfera copilăriei, chipurile părinţilor noştri ne sunt în amintire preţioase tezaure. Aici, în familie, se vor structura obişnuinţele noastre pozitive sau negative, se vor contura trăsăturile de caracter specifice fiecărui individ. In virtutea acestor deziderate, modalitatea integrării familiale a tînîrului trebuie înţeleasă în perspectiva socială. Mai mult decît atît, funcţia educativă a familiei trebuie transformată într-un proces conştient direcţionat în sensul unor nobile idealuri, adusă la unison cu scopul şi sarcinile educaţiei comuniste a tinerei generaţii, determinîndu-le astfel nu numai unitatea de acţiune dar şi principalele căi de apropiere între familie şi restul factorilor educaţionali a căror colaborare multilaterală şi permanentă vizează formarea unor personalităţi capabile a înţelege munca drept componenta esenţială a existenţei umane. Crescuţi într-un astfel de climat familial, copiii vor înţelege că în totalitatea lor, realizările epocii contemporane sunt rezultatul efortului uman conjugat al tuturor membrilor societăţii noastre socialiste, tineri şi vîrstnici deopotrivă. Aşa după cum sublinia recent tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU: „Prezentul omului este rezultatul muncii, viitorul omului va fi rezultatul muncii — desigur munca amplificată cu toate cunoştinţele şi descoperirile tehnicii". Dar pentru atingerea acestor înalte ţeluri educative este necesar a acţiona în sensul formării deprinderii de a munci în chip corect, cinstit şi demn încă din frageda vîrstă a copilăriei. ★ „Educaţia comunistă poate fi realizată cu succes numai în condiţiile organizării vieţii şi activităţii familiei, a copiilor, pe aceleaşi principii pe care se construieşte viaţa tuturor membrilor societăţii noastre socialiste“ — considera la începutul discuţiei noastre tovarăşa Bortnyik Elisabeta, secretara organizaţiei de bază P.C.R. nr. 4 de la I.T.S. Textila-Mureş. De educaţia primită în familie, depind în mare măsură felul în care copiii vor privi munca, atitudinea lor faţă de activitatea productivă, faţă de viitoarele lor responsabilităţi cetăţeneşti. „Copiii imită de cele mai multe ori atitudinea părinţilor, felul în care se manifestă aceştia. De aici rezultă clar, cu toată pregnanţa — opina tovarăşa Doina Şomotecan, muncitoare la I.I.S. Textila Mureş — ce importanţă prezintă exemplul pozitiv al părinţilor, atitudinea lor faţă de muncă, comportarea lor în familie. Cred că dacă astăzi sunt mîndră de copiii mei: Mircea, Felicia şi Doina, asta se datoreşte educaţiei pe care noi părinţii am căutat să le-o asigurăm din primii ani ai copilăriei“. Văzîndu-şi părinţii că sunt la fel de conştiincioşi în munca din gospodărie ca şi în cea de la uzină, fabrică sau instituţie, că respectă şi păstrează bunurile obşteşti ca şi pe cele personale, că la baza comportării lor în casă ca şi în afară, stau aceleaşi principii ale moralei comuniste — copiii vor simţi legătura, unitatea ce există între viaţa de familie şi întreaga colectivitate socialistă. „Familia are datoria de a sădi în mintea şi inima copilului adevărul că munca trebuie să devină o necesitate organică, sensul existenţei noastre. In organizarea muncilor gospodăreşti ale copiilor, să ţinem seama de faptul că ele constituie o parte componentă din regimul lor zilnic de activitate“ , sublinia în cadrul anchetei noastre prof. N. Moldovan. „Copilul care consideră că obligaţiile sale se împart exclusiv între joacă şi efectuarea lecţiilor — remarca în continuarea discuţiei tovarăşa E. Bortnyik — poate să crească cu o idee injustă asupra obligaţiilor ce-i revin lui ca membru al societăţii. Mulţi părinţi din dorinţa de a lăsa copiii să crească „fără griji“ evită să le dea anumite responsabilităţi în familie, fapt care va aterna greu în comportarea adultului de mai tîrziu, atunci cînd „grijile“ vor deveni inevitabile. De la aceste principii am plecat împreună cu soţul meu, maistru tîmplarla Iprofil „23 August" în educaţia fiilor noştri Csaba şi Enikő. „Pregătirea pentru viaţă, pentru muncă, începe din primii ani ai vieţii. Fireşte, însă, a-l educa pe copil în spiritul dragostei faţă de muncă, al preţuirii acesteia şi a făuritorilor tuturor acestor bunuri materiale nu înseamnă a-l împovăra. Sarcinile trebuie date astfel încît să permită ducerea lor la bun sfîrşit — ne declara comunistul Bomber Andrei (I.I.S. Textila Mureş), tatăl lui András şi Erika. Aceasta presupune a se avea în vedere specificul vîrstei, gradul experienţei acumulate, posibilităţile de timp liber etc. De aceea, este bine ca sarcinile stabilite în familie să nu fie întîmplătoare, de la o zi la alta, ci să aibă un caracter de durată, de continuitate, lăsîndu-i-se în același timp copilului libertatea de alegere a celor mai adecvate mijloace pentru îndeplinirea lor“. „Fără îndoială, independenţa şi iniţiativa în muncă a copilului nu exclude iniţierea acestora, atunci cînd este cazul“ — a ţinut să adauge în completarea ideii, tovarăşa Dan Iulia, mama a doi tineri aflaţi la vîrsta adolescenţei: Iulia şi István. Un aspect de loc secundar care s-a desprins din discuţiile purtate cu numeroşi interlocutori: „să nu cultivăm dorinţa ca după fiecare lucru efectuat să pretindă răsplată. Principala lor mulţumire se cade s-o afle în calitatea muncii prestate“. Foarte mulţi dintre participanţii la ancheta noastră s-au referit şi la faptul că aceste interese practice nu trebuie să alunece către preocupări unilaterale, care să-i abată de la celelalte sarcini pe care le au de îndeplinit, neglijîndu-şi în principal activitatea lor şcolară. In aceeaşi ordine a ideilor, efectuarea temelor trebuie să cadă în sarcina strictă a copilului. Uneori trebuie ajutat, dar în aşa fel încît să orientăm gîndirea şi atenţia pentru rezolvarea personală a acestora, fără a-l scuti de efortul necesar, de bucuria înfruntării şi învingerii dificultăţilor. „Să nu uităm că pe copii îi interesează foarte mult ceea ce fac părinţii lor, unde muncesc şi ce anume, realizările şi succesele colectivelor din care fac parte“ — subliniau majoritatea interlocutorilor. Ei se mîndresc cu acestea în faţa colegilor de şcoală, în faţa prietenilor, se simt stimulaţi de a învăţa mai bine, de a fi mai disciplinaţi, de a lua parte mai activă la viaţa colectivului de clasă. „Vorbindu-le despre munca noastră şi a colegilor, ne relata tovarăşul László Iosif, activist, Comitetul municipal Sighişoara al P.C.R. — fiecare părinte trebuie să evidenţieze faptul că în societatea noastră, meritele omului sunt determinate de rezultatele activităţii sale*. Doar în aceste condiţii vom creşte oameni care vor iubi munca, se vor apropia cu dragoste şi interes de ea, străduindu-se a fi cît mai folositori societăţii. O asemenea atitudine presupune înţelegerea rolului muncii, a importanţei ei pentru societate, pentru desăvîrşirea personalităţii. ★ Familia , acest microunivers afectiv, constituie în acelaşi timp şi un colectiv la scară redusă. Un colectiv în cadrul căruia trebuie să domnească colaborarea, solidaritatea, munca in comun. Şi după cum nu poţi pretinde unei seminţe bune să rodească dacă locul este plin de bălării, tot astfel şi climatul educativ — prin şi pentru muncă — al copiilor în familie, trebuie să fie ferit de tot ceea ce ar atenta la puritatea şi integritatea sa. Reflectînd serios asupra acestor aspecte — părinţii vor căpăta perspectiva socială a răspunderii lor educative — conştiinţa datoriei împlinite. dr. NICOLAE OSTIN Centrul de cercetări pentru problemele tineretului — filiala Mureş Stropitul pomilor Zilele acestea de ianuarie, lipsite de zăpadă şi gerul caracteristic perioadei în care ne aflăm, permit să se muncească intens la stropitul pomilor. Pînă acum în I.A.S. din judeţul nostru, această lucrare a fost efectuată la peste 288.000 de pomi. Mai avansate cu lucrările de stropit sunt I.A.S. Batoş cu 180.000 pomi, Reghin şi altele. In ansamblu pe judeţul Mureş stropitul întîi la pomi a fost efectuat în proporţie de peste 70 la sută. Lucrarea continuă. Pregătirea şi desfăşurarea adunărilor generale ale cooperativelor agricole de producţie (Urmare din pag. 1) zarea investiţiilor planificate, utilizarea judicioasă şi eficientă a fondurilor proprii şi a creditelor acordate de stat etc. Fireşte, este bine ca darea de seamă să se refere la aspecte concrete, la faptele și exemplele cele mai semnificative, să analizeze problemele în spirit critic și autocritic, acordînd prioritate sectoarelor în care se manifestă cele mai mari neajunsuri. Un joc important trebuie să ocupe, în cadrul analizei întreprinse, problemele organizării muncii, disciplinei, aplicării tehnologiilor moderne, respectării prevederilor statutare cu privire la drepturile și îndatoririle membrilor cooperatori. Atît darea de seamă a consiliului de conducere, cît și raportul comisiei de revizie trebuie astfel întocmit încît să ofere o bază de discuţie cuprinzătoare, să permită adoptarea unor hotărîri judicioase, bine gîndite privind dezvoltarea în perspectivă a cooperativei. După cum se ştie, adunările generale vor dezbate şi aproba planurile de producţie şi financiare ale cooperativelor agricole pe anul 1972. La întocmirea proiectului de plan care va fi prezentat adunării generale se va avea în vedere, fireşte, încadrarea acestuia în indicatorii planului de stat, ţinîndu-se seama de condiţiile social-economice ale fiecărei cooperative, de rezervele interne şi de baza tehnico-materială de care dispune. Elaborarea planului pe 1972, dezbaterea şi adoptarea lui prezintă o acţiune de mare răspundere. Expresie a gîndirii şi experienţei colective, planul de producţie şi financiar trebuie să cuprindă sarcini realiste, mobilizatoare, la nivelul prevederilor cincinalului şi a potenţialului economic actual al fiecărei unităţi agricole cooperatiste. Adunările generale ale C.A.P., chemate să hotărască asupra unor probleme de mare importanţă constituie un bun prilej pentru dezbaterea aprofundată, multilaterală a întregii activităţi economico-sociale a cooperativelor agricole de producţie, pentru stimularea iniţiativei creatoare şi atragerea miselor largi ale membrilor cooperatori la conducerea treburilor obşteşti. După cum a recomandat recenta plenară a Consiliului U.N.C.A.P., în centrul dezbaterilor va trebui să stea modul în care a fost aplicată organizarea şi retribuirea muncii în acord global, stabilindu-se în acelaşi timp măsuri concrete pentru generalizarea acestuia în toate sectoarele de producţie ale tuturor cooperativelor agricole. Pregătite temeinic sub toate aspectele, dispunînd de materiale de analiză şi sinteză bine gîndite şi judicios elaborate, adunările noastre vor oferi fiecărui ţăran cooperator prilejul să-şi spună cuvîntul, să formuleze observaţii critice, să facă propuneri, deci să-şi exercite în practică drepturile ce derivă din dubla sa calitate de producător şi proprietar al avuţiei cooperatiste. Acesta este un aspect esenţial al democraţiei noastre cooperatiste. In cadrul adunărilor va trebui să se dezbată cu spirit de răspundere activitatea desfăşurată de consiliul de conducere al C.A.P., de preşedinte, brigadieri, şefi de fermă, de cadrele de conducere şi specialiştii din cooperative şi din asociaţiile intercooperatiste. O asemenea analiză va permite promovarea cadrelor merituoase, alegerea în organele de conducere ale C.A.P. a celor mai buni şi mai capabili cooperatori, a unor oameni harnici, disciplinaţi, buni organizatori, cu o înaltă conştiinţă politică şi morală. Putem spune, aşadar, că adunările noastre vor fi eficiente, fructuoase numai dacă vor polariza atenţia şi interesul tuturor membrilor cooperatori, dacă hotărîrile adoptate vor fi rodul gîndirii şi experienţei lor colective. Numai astfel vor putea fi adoptate planuri de producţie cuprinzătoare şi realiste — în spiritul programului de largă perspectivă elaborat de partid pentru dezvoltarea complexă şi multilaterală a agriculturii noastre socialiste — şi se va putea acţiona eficient pentru înfăptuirea lor. La sate Activităţi culturalpolitice variate Comuna Pogăceaua a găzduit, zilele trecute, interesante acţiuni politico-educative, cu un dens conţinut de idei, cu tematică variată şi de larg interes. Iniţiate de caravana judeţeană nr. 1 a muncii politice şi cultural-educative de masă, ele s-au organizat în mod diferenţiat, pe profesii şi vîrste. Elevii din clasele V-X, de la Şcoala generală din Pogăceaua, au luat parte la simpozionul: „Anii socialismului — anii marilor împliniri, anii cutezătoarelor perspective" Pentru elevii din aceleaşi clase de la Şcoala generală din Văleni s-a organizat un alt simpozion, a cărui temă s-a referit la „Rolul cărţii social-politice în formarea personalităţii pionierilor şi şcolarilor". La realizarea lui şi-au dat concursul profesorii Pompei Belciug, inspector al Comitetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă, Victor Kapas, metodist principal la Centrul judeţean de îndrumare a creaţiei populare şi a mişcării artistice de amatori, şi Ioan Gîmbuţean, directorul Şcolii generale din Văleni. „Contribuţiile marcante ale României la cauza socialismului, a independenţei şi progresului popoarelor, a păcii şi colaborării internaţionale". Aceasta a fost tema unui reuşit jurnal vorbit, destinat ţăranilor cooperatori. Articolul de fond, reportajul, actualitatea la zi, cronica Organizaţiei Naţiunilor Unite şi rubrica „Ştiaţi că ...“, redactate de profesorii Ioan Kapus, secretarul Comisiei judeţene de difuzare a culturii şi ştiinţei, Teodor Purcariu, inspector al Comitetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă, Ioan Nistor, Irina Caracaş şi Aurelia Stan, de la Şcoala generală din Pogăceaua, au prezentat principiile de bază ale politicii externe a României socialiste, activitatea neobosită a ţării noastre la O.N.U. în slujba cauzei păcii, vizita delegaţiei noastre de partid şi guvernamentale în ţările socialiste din Asia şi altele. Cadrele didactice din Pogăceaua au luat parte la masa rotundă „Programul făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate în ţara noastră — programul întregului popor, expresia intereselor şi năzuinţelor sale". La dezbaterile de la masa rotundă au participat tovarăşii profesori Aurel Lupu, activist al Comitetului judeţean Mureş al P.C.R., Ioan Kapus, secretarul Comisiei judeţene de răspîndire a ştiinţei şi culturii, Pompei Belciug, inspector al Comitetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă, şi Valentin Florea, directorul Şcolii generale. In intervenţiile făcute cu acest prilej au fost abordate probleme privind dinamismul sistemului socialist, formarea economiei socialiste multilateral dezvoltate şi caracteristicile ei, modificările în structura profesională a forţei de muncă, înalta eficienţă economică pe plan intern şi extern a muncii sociale, creşterea şi perfecţionarea intensă a rolului economic al statului, ridicarea rolului conducător al partidului, dezvoltarea conştiinţei socialiste — componentă a programului făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltată etc. Colectivul redacţional al gazetei de perete „Năzuinţa“, organ al comitetului comunal de partid şi al consiliului popular comunal, a luat parte la o scurtă consfătuire pe teme de metodică. S-au dezbătut probleme privind organizarea şi planificarea muncii colectivelor redacţionale, genurile publicistice în gazetele de perete, periodicitatea apariţiei acestor organe de presă şi altele. In totalitatea lor, manifestările s-au dovedit captivante, în pas cu cerinţele şi preferinţele oamenilor. AUREL DEJEANU STEAUA ROȘIE PAGINA 3 Pe agenda de lucru a consiliului popular Dezvoltarea economică şi social-culturală a comunei Conferinţa pe ţară a secretarilor comitetelor comunale de partid şi preşedinţilor consiliilor populare comunale se înscrie ca un eveniment de mare importanţă pentru traducerea în viaţă a măreţelor obiective stabilite de Congresul al X-lea al partidului nostru în privinţa dezvoltării economico-sociale a satelor. Fără doar şi poate, înfăptuirea sarcinilor sporite din etapa actuală, etapa construirii societăţii socialiste multilateral dezvoltate, solicită îmbunătăţirea radicală a activităţii organizaţiilor de partid, a muncii consiliilor populare comunale. In ampla cuvîntare rostită la conferinţă, tovarăşul Nicolae Ceauşescu arăta că „este necesară asigurarea unei conduceri unitare a comunelor şi satelor patriei noastre. In acest scop, consider că se impune să acordăm comitetului de partid comunal dreptul de a conduce munca de partid din toate unităţile economice şi social-culturale din raza lor de activitate, dreptul de control în toate unităţile de pe teritoriul comunei, atit locale cît şi republicane". In privinţa consiliilor populare, secretarul general al partidului nostru a accentuat că este necesar ca consiliul popular comunal să exercite conducerea unitară a întregii activităţi din comună, veghind şi controlind respectarea şi aplicarea legilor de către toţi cetăţenii, de toate unităţile economico-sociale, indiferent de subordonarea lor administrativă. In calitate de secretari ai comitetelor comunale de partid, de primari, de cetăţeni ai acestei ţări, sîntem conştienţi că purtăm o mare răspundere pentru traducerea în viaţă a sarcinilor reieşite din documentele conferinţei. De aceea, întorşi de la conferinţă, ne-am stabilit pe agenda de lucru un şir de obiective a căror înfăptuire să contribuie la dezvoltarea socialistă a ţarelor noastre. In primul rînd, atenţia noastră este îndreptată spre realizarea sarcinilor din agricultură, întărirea economico-organizatorică a C.A.P., creşterea producţiei agricole şi contribuţia la fondul central. Trebuie să arătăm că C.A.P. de pe raza comunei noastre n-au obţinut în ultimii ani rezultate pe măsura posibilităţilor. Astfel, prin recenta hotărîre a Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., partidul şi statul au trebuit să vină din nou în ajutorul cooperativelor noastre agricole, C.A.P. Viişoara beneficiind în acest fel de aproape un milion lei, iar C.A.P. Sînt ioana de 900.000 lei. Adunările generale, care vor avea loc în curînd în cadrul C.A.P., le vom folosi pentru a determina pe toţi cooperatorii şi a-i mobiliza pentru a-şi spori eforturile în vederea creşterii producţiei agricole vegetale şi animale, pentru mărirea cantităţilor livrate la fondul central. O grijă deosebită vom acorda conservării şi apărării fondului funciar, nepermiţînd construirea nici unui obiectiv în afara vetrei satelor. Ne-am propus ca, încă în aceste zile, să trecem la executarea unor lucrări de îmbunătăţiri funciare, prin construirea unor canale de scurgere a apei, ceea ce va duce la redarea în circuitul agricol a unei suprafeţe de 15 hectare. Pentru ca aceste lucrări să se desfăşoare într-un timp cît mai scurt, vom repartiza pe familii întreaga lucrare, în aşa fel ca fiecare cetăţean să-şi aducă partea sa de contribuţie. In această lună vom începe, de asemenea, lucrări de îmbunătăţire a păşunilor deţinute de C.A.P. şi consiliul popular. Am stabilit ca fiecare cetăţean deţinător de animale să execute cel puţin 4 zile de muncă la curăţatul şi îngrăşatul păşunilor. In centrul activităţii noastre stă, zi de zi, ridicarea nivelului edilitargospodăresc al localităţilor. Prin contribuţia cetăţenilor şi cu sprijinul statului, în ultimii ani am construit două cămine culturale cu câte 400 de locuri la Sîntioana şi Ormeniş, două puncte sanitare la Viişoara şi Sîntioana, am extins spaţiul de şcolarizare cu încă 7 săli de clasă, am executat lucrări de electrificare etc. La ridicarea nivelului estetic al comunei au contribuit şi noul magazin universal, modernizarea drumului Sîntioana—Ormeniş, construirea a peste 7.000 mp de trotuare şi alte lucrări gospodăreşti. Cetăţenii comunei noastre au primit cu multă satisfacţie recenta lege privind contribuţia voluntară, conştienţi fiind că aceasta vine să impulsioneze construirea de obiective de mai mare valoare şi importanţă pentru viaţa satelor. In atenţia noastră stă întocmirea cît mai urgentă a planului de perspectivă privind dezvoltarea comunei. încă în acest cincinal vom termina construcţia de trotuare în toate satele, vom construi un magazin universal la Sîntioana, vom pietrui străzile laterale din sate, vom construi o brutărie şi înfiinţa secţii de producţie şi prestări de servicii care să satisfacă solicitările sporite ale locuitorilor comunei. Pe prim plan în activitatea noastră stă, desigur, munca politicoeducativă, pentru creşterea conştiinţei socialiste, pentru formarea omului nou. GHEORGHE SUCIU, secretarul comitetului comunal de partid, primarul comunei Viișoara „ Muncim şi trăim aşa cum am fost crescuţi şi educaţi 1 ! 1 (Urmare din pag. 1) este cultivată prin diferite forme şi mijloace de către specialiştii din combinat, prin munca politică şi educativă pe care o desfăşoară organizaţiile de partid şi ale U.T.C....“ Ioan Dileanu, operator chimist: „Lucrez într-un colectiv exigent. In cadrul lui sunt oameni care ştiu să muncească cu oamenii. Acest lucru l-am simţit în timpul cînd m-am calificat ca operator, apoi după ce mi-am luat „postul“ în primire. Acesta a fost cadrul în care m-am pregătit şi integrat ca fiu de ţăran, în această cetate a chimiei româneşti, modernă şi impunătoare. Sunt mindru de meseria pe care ■ mm mm 11 m mt mmm mm m mi-am însuşit-o şi o practic într-un colectiv de oameni pe care îi stimez şi ii preţuiesc pentru calităţile lor profesionale, pentru tactul cu care ştiu să se ocupe de creşterea şi formarea tinerilor muncitori ...“ Viorel Moldovan, lăcătuş: „Practic o meserie pe care mi-am ales-o şi-mi place. Lucrările de întreţinere ale instalaţiilor, în unele momente, rare bineînţeles, ne cer nouă, celor de la întreţinere, curaj, operativitate şi ore de muncă peste programul obişnuit. Acest lucru se întîmplă atunci cînd trebuie să înlăturăm sau să prevenim o avarie. Cu toate că în asemenea cazuri am lucrat neîntrerupt zeci de ore, întotdeauna am simţit nerăbdarea tuturor de a pune urgent în funcţiune o instalaţie sau alta pentru a da curs normal producţiei. Aşa am fost crescuţi şi educaţi să muncim şi să acţionăm“. Dumitru Bogdan, muncitor la atelierul de întreţinere: „Lucrăm în combinat tineri români, maghiari, germani. Avem meserii diferite, însă ceea ce ne uneşte pe toţi este munca, frăţia şi colegialitatea în tot ceea ce întreprindem pe ţărim economic, social şi cultural. Muncim toţi cu simţămîntul că tot ce se produce e în folosul nostru şi al patriei“. VIOREL MOLDOVAN