Steaua Roşie, aprilie 1972 (Anul 23, nr. 77-102)

1972-04-01 / nr. 77

PAGINA 2 STEAUA ROȘIE Date despre înfiinţarea organizaţiei U.T.C. la Tîrgu-Mureş La Tîrgu-Mureş de la începutul mişcării muncitoreşti exista o tra­diţie a participării tineretului mun­citoresc în organizaţiile şi luptele muncitoreşti. Această tradiţie mai tîrziu a contribuit la dezvoltarea li­nei organizaţii proprii a tineretului muncitoresc. După unele date destul de certe se poate stabili că la începutul anu­lui 1918, Lázár Ödön, atunci in vîr­­stă de 17 ani, a strîns pe tinerii muncitori intr-un cerc. Din cercul tineretului s-au ridicat organizatorii secţiei din Tîrgu-Mureş a Uniunii Tineretului Muncitoresc din Ardeal şi Banat, înfiinţat oficial la congre­sul tineretului muncitoresc din 25 iulie 1920. La Congresul de consti­tuire din Cluj organizaţia din Tîrgu- Mureş a fost reprezentată de Farago Henrich, jucînd un rol pozitiv. La propunerea lui s-au primit următoa­rele moţiuni: „Tineretul socialist din Ardeal şi Banat, întrunit în congres la Cluj în ziua de 25 iulie a.c., ţine de datoria sa să trimită salutul căl­duros primului congres al proleta­riatului socialist din România Trăiască Internaţionala a IlI-a ! “. De asemenea a propus trimiterea u­­nui salut Uniunii Internaţionale a Tineretului din Berlin şi a unui salut Uniunii Tineretului Socialist din România. Aceste poziţii reflectă adeziunea organizaţiei tineretului muncitoresc din Tîrgu-Mureş şi a întregului congres la acţiunea de afiliere la Internaţionala Comunistă şi a tineretului la Internaţionala Ti­neretului Comunist. Secţia U.T.M.-ului din Tîrgu-Mu­reş din partea organizaţiei partidu­lui comunist era îndrumată îndea­proape de către Lázár Ödön, deve­nit între timp membru, apoi secre­tarul comitetului local de partid. Nici nu se putea concepe un om mai potrivit pentru această sarcină. El se preocupa direct de educarea tinerilor de nădejde, ţinea seminar în locuinţa lui din str. Vörösmarthy nr. 2, împrumuta cărţi şi reviste ti­nerilor, discuta cu ei. Din datele existente reiese că Lázár Ödön se preocupa şi de organizaţiile de ti­neret din valea Mureşului, cutre­­ierînd oraşele şi coloniile forestiere de mai multe ori. Organizaţia locală a U.T.M.-ului avea sediul în căminul muncitoresc din Piaţa Trandafirilor 58, apoi în actuala casă culturală a sindicatelor, avea o sală şi o mică bibliotecă pro­prie. Existau zile speciale de acţiune a tineretului ca 15 ianuarie, aniver­sarea uciderii lui Carl Liebknecht şi Roza Luxemburg, zi care după moartea lui Lenin a devenit ziua L.L.L. (Lenin, Liebknecht, Luxem­burg). Zilele de 1 Mai şi 7 Noiembrie întotdeauna serveau ca ocazie pen­tru editarea de manifeste sau de alte materiale cit şi pentru alte acţiuni. Prima duminică a lunii sep­tembrie a fost declarată Ca zi inter­naţională a tineretului. Pe lingă Lázár Ödön şi Faragó Henrich, prin­tre fruntaşii de seamă ai organiza­ţiei U.T.M. merită să amintesc pe Andrei Roman şi Jakabovits Eugen, amîndoi devenind activişti merituoşi ai mişcării revoluţionare din Ro­mânia. In iunie 1923 guvernul a interzis activitatea Uniunii Tineretului Mun­citoresc, silind-o să intre în ilegali­tate. Partidul comunist a stat alături de organizaţiile interzise, conducînd şi sprijinind trecerea lor organizată în activitatea ilegală. La Tîrgu-Mu­reş o comisie instituită de comite­tul partidului comunist a organizat primul birou ilegal U.T.C. din mem­brii U.T.M.-ului mai puţin cunos­cuţi de autorităţi, din care între­­alţii făceau parte Horváth Emil, Gödri Alexandru şi autorul acestor rînduri. Trecerea in ilegalitate a însemnat reorganizarea vechii orga­nizaţii legale pe baze de celule, compuse dintr-un număr restrîns de membri devotaţi şi dintre cei mai buni şi de încredere. Prima şedinţă a biroului, ţinută pe lingă Mureş în dosul stadionului sportiv a hotărît ca primă sarcină înfiinţarea a cinci celule. Arhiva şi biblioteca organi­zaţiei au fost aşezate în str. Podeni nr. 2 în locuinţa unui bătrîn mun­citor forestier, Carol Furiya. în ca­sa lui au fost ţinute şi şedinţe de birou. In istoria începuturilor activităţii U.T.C.-ului din România după Con­ferinţa Gener­ală a tineretului din 19—20 martie 1922 a avut un rol important Congresul al II-lea al U.T.C.-ului ţinut în octombrie 1924, în problema organizării acestui congres, între istoricii mişcării mun­citoreşti sunt anumite divergenţe din cauza lipsei materialului documen­tar; unii susţin că s-a ţinut la Bu­cureşti sau la Ploieşti. Totodată sunt anumite indicii că acest congres s-a ţinut la Tîrgu-Mureş în octombrie 1924. Comunistul Nógrádi Sándor în cartea lui de amintiri scrie că în septembrie 1924 a fost trimis în România din partea Internaţionalei Comuniste a Tineretului pentru a participa la Congresul Uniunii Ti­neretului Comunist din România, ce s-a ţinut la Tîrgu-Mureş intr-un atelier de tîmplărie de la marginea oraşului. După amintirile lui, la Congres au luat parte circa 15 de­legaţi din toate provinciile ţării, du­pă declaraţia delegatului organiza­ţiei U.T.C. din Tîrgu­-Mureş, datele lui Nógrádi coincid cu amintirile lui, în primul rînd că era într-adevăr un­i­t congres, că a participat delegatul­­ Internaţionalei Tineretului. După a­­ceste date, suntem­ de părere că Con­gresul al­ II-lea al U.T.C.-ului a fost ţinut la Tîrgu-Mureş, în atelierul de tîmplărie al lui Szabó Gyula din str. Libertăţii 20. (Investigaţiile în a­­ceastă problemă au fost efectuate de subsemnatul şi de muzeograful principal Gran Magdalena din Tîr­gu-Mureş). Trecerea la celule pe întreprin­deri în locul vechii forme inadecva­te a organizării pe bresle sau car­tiere şi străzi la Tîrgu-Mureş a fost prelucrată de către neuitatul Pavel Tcacenco. In întreaga regiune, în­deosebi la Reghin, Topliţa, Călimă­­nel, Gheorghieni, Lunca­ Bradului, Gălăuţaş, Sovata şi în alte locuri au fost create celule ale U.T.C.-ului. In 1924, după interzicerea şi tre­cerea în ilegalitate a Partidului co­munist prima mare acţiune orga­nizată pe întreaga ţară a fost răs­­pîndirea unui manifest intitulat „Jos robia economică, politică şi na­ţională! Trăiască lupta unită a mun­citorilor, ţăranilor şi popoarelor sub­jugate din România!“ La răspîndirea acestui manifest au luat parte pe lingă membrii de partid şi mulţi membri ai U.T.C.-ului. Au fost şi defecte conspirative; astfel în de­cembrie 1924 organele Siguranţei au putut să descopere în toată ţara o mulţime de membri şi conducători ai partidului şi tineretului comunist. La Tirgu-Mureş a fost arestat între­gul birou U.T.C. Membrii acestui birou trecînd prima dată prin focul arestării şi al schingiuirilor, au re­zistat şi n-au destăinuit nici un nu­me. Din cei cinci membri ai biroului, trei, şi din cauză că erau minori (doi sub 17 ani), au fost eliberaţi. Celulele au rămas nevătămate şi şi-au continuat activitatea. Biroul a cooptat doi noi membri în locul ce­lor rămaşi arestaţi şi cu încredere în forţele lui a hotărît editarea unui manifest şi a unei gazete ilegale. Această primă gazetă ilegală a or­ganizaţiei U.T.C. din Tîrgu-Mureş a apărut în anul 1925 şi a primit de­numirea de „Avangardă“. In anii 1924—1925 organizaţia U.T.C. din Tîrgu-Mureş şi cele din valea Mureşului s-au consolidat. Mulţi membri ai acestor organizaţii au fost arestaţi în noiembrie 1925 şi deferiţi Consiliului de război din Cluj, majoritatea lor fiind condam­naţi în marele proces al U.T.C.-ului din mai 1926 în care au fost impli­caţi 86 de tineri, însă nici această lovitură dureroasă, prin care au fost scoşi din luptă peste 20 de ti­neri din Tîrgu-Mureş şi valea Mu­reşului, n-au putut clinti aceste or­ganizaţii. Ele s-au consolidat şi s-au călit zi de zi în activitatea pe care au dus-o. Intre timp a crescut o nouă gardă a tineretului în frunte cu Bernath Andrei, Ecaterina Borilă, Simó Géza, Veres Paul, Loki Mar­tin, fraţii Nemeş, Fuchs Andrei şi alţii, care au înlocuit pe cei căzuţi vremelnic pe frontul luptei revolu­ţionare. Cu această perioadă a pri­milor ani 1923—1925 de ilegalitate s-a înrădăcinat definitiv mişcarea comunistă a tineretului la Tg.-Mureş şi în valea Mureşului. SIMION FUCHS Invenţii în Două invenţii din domeniul medicinei româneşti, prezentate la saloanele internaţionale de specialitate, au fost premiate. La Nürnberg a fost acordată Medalia de Aur — „Europa" in­venţiei „Metodă şi aparat pentru determinarea modificărilor biolo­gice în organismele normale şi patologice" elaborată de un co­lectiv al Institutului oncologic din Bucureşti. Invenţia se aplică cu succes în cadrul acestui insti­tut pentru diagnosticarea forma­ţiunilor tumorale. La salonul internaţional de la Viena medalia de argint a fost acordată invenţiei doctorului Grigore Osipov-Sineşti, aplicată de autor în tratamentul parodon­­topatiilor. (Agerpres). ­n industria forestieră ce se cer puse în (Urmare din pag. 1) siderăm că atît unele piese de schimb uzuale, cît și unele scule de re­parat ar trebui să exis­te și in dotarea parche­telor, astfel s-ar putea elimina deplasările inu­tile și pierderile de timp ocazionate cu repararea ferăstraielor la sediul sectoarelor sau in alte locuri mai depărtate de locul de muncă. In ce privește funicu­­larele forestiere acestea nu în toate cazurile sunt folosite cu maximă efi­cienţă. Sunt frecvente cazurile cind stagnează­ ­ rezerve valoare zile întregi din lipsă de material lemnos la lăm­­pile de încărcare, acest lucru influenţînd nega­tiv şi productivitatea oamenilor de deservire. In anul 1971, producţia planificată pentru acest grup de utilaje nu a fost realizată la U.E.I.L. Reghin, U.E.I.L. Lunca Bradului, iar sarcina prevăzută pentru funi­­culare uşoare nu a fost îndeplinită nici pe C.E.I.L. In rîndul mun­citorilor forestieri, a maiştrilor de parchete se simte o reţinere de a folosi acest grup de utilaje pentru faptul că odată instalate trebuie folosite la capacitate şi ritmic, lucru care dacă nu se întîmplă influen­ţează foarte nefavorabil productivitatea muncii. Iată de ce se renunţă foarte uşor la ele, folo­sind în schimb atelaje proprii sau particulare, iar funicularele sunt tre­cute în conservare, în rezervă, încărcînd ne­justificat cotele de a­­mortisment, cheltuielile de producţie. Din aceste motive, cu totul neînte­meiate, productivitatea muncii realizată la ma­joritatea funicularelor aparţinînd U.E.I.L. Lun­ca Bradului, a fost mult sub media pe C.E.I.L. Am amintit numai cîteva dintre cauzele care influenţează nega­tiv buna folosire a me­canismelor din exploa­tările forestiere; ele sunt cunoscute de toţi lucră­torii din acest sector; va trebui însă ca înce­pînd de la conducerea C.E.I.L., a unităţilor, să se întreprindă astfel de măsuri prin care, atît lipsurile amintite cît şi altele care mai există, să fie eliminate, iar u­­tilajele să contribuie cît mai deplin la ridi­carea productivităţii muncii, la creşterea efi­cienţei activităţii econo­mice. 99Carnavalul pionierilor La Liceul de cultură generală ,,U­­nirea“ din Tg.-Mureş s-a încetăţe­nit un frumos obicei. O dată cu so­sirea anotimpului reînnoirii, elevii se prezintă în faţa părinţilor, a co­legilor din alte clase cu frumoase programe artistice, pregătite cu mi­gală sub conducerea învăţătorilor şi profesorilor diriginţi. Este un bun prilej pentru a dovedi seriozitatea şi interesul cu care se dăruiesc a­­lături de învăţătură şi activităţilor artistice pioniereşti. O adevărată revărsare de exube­ranţă şi voie­ bună a luat în stăpîni­­re marţi după-amiaza sala de festi­vităţi a liceului. Elevii claselor a II-a şi a IlI-a B — învăţătoare Căli­man Elena şi respectiv Colceriu Ileana — au ţinut să delecteze a­­sistenţa cu poezii, cîntece, dansuri, scenete dedicate anotimpului lor, , atît de minunat pe meleagurile noas­tre, unde sub grija ocrotitoare a par­tidului îşi trăiesc copilăria fericită, se pregătesc pentru a deveni cetă­ţeni destoinici ai zilei de mîine. In fîlfîirea cravatelor roşii, în iureşul jocurilor populare sau mlădierea gin­­gaşă a „florilor“, micii interpreţi au înmănunchiat o parte a talentelor lor artistice prețuite de pe acum cu ropote de aplauze.­ ­ REGHIN In oraşul Reghin, reţeaua comer­cială cunoaşte an de an o impor­tantă dezvoltare, diversificare şi modernizare. Şi nu numai în centru ci şi la periferii se creează condiţii tot mai bune pentru servirea rapi­dă, civilizată a populaţiei. Pentru acest an sînt prevăzute în continua­re mari sume de bani pentru extin­derea spaţiului comercial, igieniza­rea şi modernizarea unui mare nu­măr de unităţi. In acest scop se vor folosi, pe lîngă investiţiile cen­tralizate şi necentralizate, credite de mică mecanizare in valoare de 400.000 lei. In sectorul alimentar, de pildă, se vor dezvolta, igieniza şi moder­niza 6 unităţi de desfacere. La ma­gazinul nr. 55, situat in apropiere de Fabrica de pîine, spaţiul comer­cial va creşte cu 40 mp. Aici se vor înfiinţa raioane specializate în des­facerea mezelurilor şi a produselor de panificaţie. La magazinul nr. 54, de asemenea, prin lucrările ce se vor executa, spaţiul de desfacere şi depozitare creşte cu 35 mp. Şi aici se vor amenaja raioane pentru desfacerea produselor lactate, pre­paratelor din carne şi a produselor de panificaţie. In sectorul nealimentar, printre altele, îşi vor schimba înfăţişarea magazinele 101 şi 104. La magazi­nul 104, bunăoară, e prevăzut să se înlocuiască pardoseala din scîn­­dură cu mozaic şi să se moderni­zeze interiorul. Pregătiri se fac şi pentru începe­rea construirii unui modern maga­zin de mobilă pe strada Mihai Vi­teazul. In alimentaţia publică, cea mai importantă lucrare o constituie con­struirea unei terase acoperite, cu peste 100 de locuri la mese, la res­taurantul „Regun". O dată cu a­­ceasta se va asigura şi spaţiul nece­sar ,pentru depozitare. Se lucrează şi la laboratorul de carmangerie. Aici se amenajează o i­are cameră frigorifică, precum şi o sa­lă modernă pentru tranşarea şi prelucrarea cărnii. In acest sector, al alimentaţiei publice, sunt prevăzute pentru mo­dernizări 6 unităţi. Bufetul „Pre­deal", prin lucrările ce se vor e­­fectua, va fi transformat în cofe­tărie. Deoarece timpul trece, ne-am in­teresat de stadiul lucrărilor. Şi a­­flăm că la unele unităţi acestea au început, la altele în schimb nu se ştie cînd vor începe. Nu de alta, dar deşi există documentaţiile precum şi fondurile, lipseşte constructorul. Pentru terasa de la restaurantul „Regun", de pildă, există nu numai documentaţia, ci şi autorizaţia de construcţie. Valoarea lucrărilor s-ar ridica la 183.600 lei, dar nimeni nu se angajează. Trustul de construcţii nu execută decît lucrări pe care le are cuprinse în plan. I.G.C.L. nu contractează lucrări de mică meca­nizare şi reparaţii capitale, iar coo­peraţia meşteşugărească se ocupă cu prestaţii pentru populaţie. Dacă nu constructorii, cine să se ocupe cu construcţiile din comerţ? P. PASCU Organizaţia de partid - forţa mobilizatoare (Urmare din pag. 1) se datoresc în mare măsură Ofi­ciului de îmbunătăţiri funciare (di­rector ing. Ioan Pologea), specia­liştilor din unele unităţi şi de la Direcţia generală a agriculturii ca­re n-au exercitat un control per­manent şi nu au acordat în toate cazurile asistenţa tehnică necesară. Iată de ce se impune ca Oficiul de îmbunătăţiri funciare să sprijine fie­care unitate agricolă, prin acorda­rea de asistenţă tehnică şi întocmi­rea de documentaţii corespunzătoa­re. Avîndu-se în vedere faptul că specialiştii de la îmbunătăţiri fun­ciare nu pot cuprinde în mod cu­rent toate unităţile, inginerii din C.A.P. au datoria să-şi aducă o mai mare contribuţie în acordarea de a­­sistenţă tehnică la executarea unor lucrări de bună calitate. în această ordine de idei merită subliniată ac­tivitatea bună desfăşurată de in­ginerii şefi Alexandru Rad din Nazna, Alexandru Tipteriu de la C.A.P. Dedrad şi alţii care perma­nent au acordat asistenţă tehnică competentă lucrărilor de îmbunătă­ţiri funciare. Cu totul altfel mun­cesc inginerii şefi Ioan Chibulcu­­tean de la C.A.P. Balda şi Szöcs La­­dislau de la Sînpaul. Aceştia au ma­nifestat totală neglijenţă faţă de îndrumarea tehnică ce trebuia a­­cordată ţăranilor cooperatori, care au efectuat un mare volum de lu­crări cărora acum le trebuie aduse retuşuri sau chiar refăcute. Intrucît vremea se menţine favo­rabilă, acţiunile de îmbunătăţiri funciare trebuie să continue în ritm susţinut, cu maximă intensitate în aşa fel încît ele să se încheie în li­nii mari pînă la începerea din plin a lucrărilor de întreţinere a cultu­rilor. In acest scop, comitetele co­munale de partid, consiliile popu­lare, organizaţiile de partid din u­­nităţile agricole trebuie să desfă­şoare o susţinută muncă politică pentru antrenarea la acţiunile de hidroamelioraţii a tuturor locuitori­lor satelor, să formeze şi să dezvol­te în conştiinţa lor răspunderea pentru buna gospodărire a pămîn­­tului. Pe teme ale muncii consiliilor populare de la sate­­de moaca şi de vială tot mai bune Numărul intelectualilor care îşi desfăşoară activitatea la sate este în continuă creştere. Profesorii, în­văţătorii, inginerii agronomi, medi­cii umani şi veterinari şi alţi spe­cialişti reprezintă azi în mediul ru­ral o importantă forţă menită a ri­dica activitatea economică şi social­­culturală la nivelul cerinţelor ac­tuale, de a îmbogăţi cunoştinţele culturale şi ştiinţifice ale ţărănimii. In comuna Lunca, de pildă, în prezent există 58 cadre didactice, trei ingineri agronomi, doi medici umani şi unul veterinar. Consiliul popular comunal, sub îndrumarea comitetului comunal de partid, se preocupă cu tot mai mare răspun­dere şi competenţă de îndrumarea activităţii intelectualilor, de antre­narea lor la înfăptuirea marilor sarcini puse în faţa satelor de partid şi guvern. In decurs de un an, s-a analizat de trei ori, într-o sesiune şi în două şedinţe de comitet exe­cutiv, contribuţia intelectualilor din comună la intensificarea activităţii cultural-educative şi la sporirea e­­ficienţei acestei activităţi. Recent s-a analizat şi activitatea cadrelor medico-sanitare privind ocrotirea sănătăţii populaţiei. Toate acestea constituie un lucru bun. Nu e bine în schimb că s-a scăpat din vedere OMUL, împreună cu tovarăşul Pompei Rusu, secretarul comitetu­lui executiv al consiliului popular comunal încercăm să aflăm cite ce­va din activitatea consiliului popu­lar privind asigurarea unor condi­ţii de muncă şi de trai corespunză­toare pentru intelectualii din comu­nă. Dar e foarte greu de găsit ce­va. — N-am analizat această proble­mă niciodată — ne declară secre­tarul. Nu de alta, dar n-am avut probleme. Şi totuşi, din discuţia cu dr. In­dan Popovici Mariana, medic de circumscripţie în comună, aflăm că au fost probleme şi că mai există şi azi. Interlocutoarea ne declară că la dispensar condiţiile de muncă nu sunt din cele mai corespunzătoare, cele trei încăperi fiind insuficiente pentru activitatea de zi cu zi. Una din camere, de pildă, folosită ca sală de tratamente, adăposteşte şi punctul farmaceutic şi bucătăria de lapte. Dar ce să vezi? In loc să facă to­tul pentru a crea condiţii cît mai bune de muncă cadrelor medico­­sanitare, comitetul executiv a fost gata-gata să le îngreuneze munca. Astfel, în anul trecut, prin adresa nr. 1.550, solicită Direcţiei pentru administraţia locală de stat apro­barea transformării unei încăperi de la dispensar în birou pentru contabilul, casierul şi agentul fis­cal. A primit şi avizul în acest sens. S-a opus în schimb conducerea Spitalului din Reghin şi pe bună dreptate, deoarece o sală de trata­ment sau de consultaţie este mult mai importantă decît un birou pen­tru cîţiva funcţionari. Odată cu condiţiile de muncă, consiliile populare trebuie să se o­­cupe cu toată răspunderea şi de a­­sigurarea condiţiilor de viaţă pen­tru intelectualii de la sate, pentru a le apropia cît mai mult de cele de la oraşe. Unde şi cum locuieşte profesorul, medicul sau inginerul? Dispun de lemne de foc? De unde şi cum îşi procură pîine, lapte şi alte alimente? Iată cîteva probleme din care consiliile populare trebuie să facă probleme. — Aveţi familie? am întrebat pe dr. Iudian Popovici Mariana. — Da, am şi o fetiţă de un an şi jumătate. —• De unde vă aprovizionaţi cu alimente? — Aprovizionarea este încă o problemă la noi. Pîinea o cumpă­răm de la Reghin. Tot de la Reghin ne aprovizionăm şi cu alte alimen­te, cum ar fi, de pildă, uleiul, con­servele şi uneori chiar şi zahărul. — Cunoaşteţi aceste probleme to­varăşe secretar? —• Le cunoaştem — ne răspunde secretarul comitetului executiv. La noi nu se aduce pîine la cooperati­vă. Uneori lipsesc şi alte produse de cerinţă zilnică. — Şi n-aţi întreprins nimic în a­­ceastă direcţie? — Am intervenit de multe ori la conducerea cooperativei din Brea­za, dar cu intervenţiile am rămas. Iată, aşadar, că există probleme care ar trebui să figureze pe agen­da de lucru a consiliilor populare. Le-am întîlnit nu numai în comu­na Lunca, ci şi în altele din judeţ. Dar să poposim în comuna Băla. De la tovarăşul Ioan Somodi, secre­tarul comitetului executiv al consi­liului popular comunal aflăm că aici există 27 cadre didactice, doi ingineri agronomi şi un medic şi că marea lor majoritate locuiesc aici, mulţi din ei fiind localnici. — Cînd aţi analizat felul cum sînt asigurate condiţiile de muncă şi de viaţă pentru intelectualii din comună? — Nu am discutat niciodată, deoarece n-am avut probleme. Dar să discutăm cu cîteva cadre didactice. Directorul şcolii ne de­clară că în calitate de membru al comitetului executiv se preocupă ca fiecare cadru didactic să aibă con­diţii corespunzătoare de locuit. — Avem însă probleme cu apro­vizionarea — intervine educatoarea Valeria Huza. Pîine, de exemplu, vine la cooperativă numai o dată pe săptămînă şi ajungem foarte greu la ea. Destul de des, lipseşte şi făina. Nu mai vorbesc de meze­luri, care se pot vedea foarte rar. Şi, desigur, chiar dacă nu găsesc în comună, oamenii se aprovizio­nează şi cu pîine şi cu făină şi cu alte produse alimentare. Recurg la bunăvoinţa unor cetăţeni care se deplasează la oraş sau merg ei pen­tru a se aproviziona, pierzînd de­sigur timp. Iată de ce considerăm necesar ca alături de celelalte sarcini, deose­bit de multe şi de mari, consiliile populare comunale să-şi înscrie pe agenda de lucru şi problema asigu­rării unor condiţii corespunzătoare de muncă şi de trai pentru intelec­tualii de la sate. P. POPSOR slaac­ Duminică cultural-sportivă (Urmare din pag. 1) pe coloana infinitului". Vor lua cuvîntul tovarăşii ing. loan Dan, Aurel Lupu, Vasile Mure­­şan şi Iosif Puşcaş, profesori. 9 O cronică a evenimentelor externe. Comentatori: Dumitru Husar, economist, şi loan Kapus, profesor. 9 O masă rotundă (pentru ar­tiştii amatori şi ţăranii coope­ratori): „Tinereţea patriei oglin­dită în filmele documentare ro­mâneşti“. La dezbaterile de la masa rotundă, conduse de profe­sorul Teodor Purcariu, participă: Zeno Boroş, Mircea Fodor, eco­nomişti, şi Gheorgh­e Hosu, profe­sor. Urmează o gală de filme do­cumentare şi artistice. La ora 12:30 va avea loc verni­sajul expoziţiilor de artă populară din comunele Aluniş, Deda, Răs­­toliţa, Ruşii Munţi şi Vătava. In continuare, la ora 12:30, o sesiune de referate şi comuni­cări ştiinţifice: „Valea superioa­ră a Mureşului — zonă folclorică şi etnografică cu valori inestima­bile“. Conduce: Gheorghe Hosu, profesor. Susţin referate şi co­municări: Silvia Buta, Aurel Lu­pu, Eugenia Mureşan, Iosif Puş­caş şi Ioan Sebastian, profesori. In încheiere — un recital de ba­lade populare. Programul cuprinde, începînd de la ora 12,30, întreceri sportive: handbal, fotbal, tenis de masă, atletism, şah. Cea de-a doua parte a dumini­cii cultural-sportive complexe cuprinde, de la ora 14, programe artistice, care se vor prezenta pe două scene: în căminul cultural şi în aer liber. Şi-au anunţat par­ticiparea formaţiile artistice de amatori din Aluniş, Brîncove­­neşti, Deda, Lunca Bradului, Răs­­toliţa, Ruşii Munţi, Stînceni şi Vătava. Sarcini urgente pe ogoare (Urmare din pag. 1) deoarece timpul a fost deosebit de frumos, totuşi aici realizările sunt în jurul a 96 la sută. Plan­tarea cartofilor de toamnă în co­operativele agricole abia s-a e­­fectuat în proporţie de 29 la su­tă. De altfel intr-o măsură este explicabilă situaţia deoarece 18 C.A.P. încă nici n-au început plantările, încet se acţionează mai ales la plantările de pomi şi vii unde realizările nu depă­şesc 18 la sută, respectiv 30 la sută. Menţionăm ca o activitate bu­nă a cooperativelor agricole, a con­ducerilor acestora, care au ma­nifestat interes deosebit faţă de fertilizarea mai ales a griului de toamnă cu îngrăşăminte chimice, lucrare ce a fost realizată în proporţie de 128 la sută. Pentru perioada imediat ur­mătoare, pretutindeni pe ogoare se impune încheierea însămînţă­­rilor din epoca I, urgentarea plantării cartofilor, discuirea a­­răturilor de primăvară şi gră­­parea celor de toamnă, tăvălugi­­rea griului pe terenurile afina­te precum şi executarea în con­diţii optime a lucrărilor în legu­­micultură, vii, livezi, pe păşuni şi fineţe etc. Noul cartier Budai Nagy Antal din Tg.-Mureș

Next