Steaua Roşie, aprilie 1972 (Anul 23, nr. 77-102)
1972-04-01 / nr. 77
PAGINA 2 STEAUA ROȘIE Date despre înfiinţarea organizaţiei U.T.C. la Tîrgu-Mureş La Tîrgu-Mureş de la începutul mişcării muncitoreşti exista o tradiţie a participării tineretului muncitoresc în organizaţiile şi luptele muncitoreşti. Această tradiţie mai tîrziu a contribuit la dezvoltarea linei organizaţii proprii a tineretului muncitoresc. După unele date destul de certe se poate stabili că la începutul anului 1918, Lázár Ödön, atunci in vîrstă de 17 ani, a strîns pe tinerii muncitori intr-un cerc. Din cercul tineretului s-au ridicat organizatorii secţiei din Tîrgu-Mureş a Uniunii Tineretului Muncitoresc din Ardeal şi Banat, înfiinţat oficial la congresul tineretului muncitoresc din 25 iulie 1920. La Congresul de constituire din Cluj organizaţia din Tîrgu- Mureş a fost reprezentată de Farago Henrich, jucînd un rol pozitiv. La propunerea lui s-au primit următoarele moţiuni: „Tineretul socialist din Ardeal şi Banat, întrunit în congres la Cluj în ziua de 25 iulie a.c., ţine de datoria sa să trimită salutul călduros primului congres al proletariatului socialist din România Trăiască Internaţionala a IlI-a ! “. De asemenea a propus trimiterea unui salut Uniunii Internaţionale a Tineretului din Berlin şi a unui salut Uniunii Tineretului Socialist din România. Aceste poziţii reflectă adeziunea organizaţiei tineretului muncitoresc din Tîrgu-Mureş şi a întregului congres la acţiunea de afiliere la Internaţionala Comunistă şi a tineretului la Internaţionala Tineretului Comunist. Secţia U.T.M.-ului din Tîrgu-Mureş din partea organizaţiei partidului comunist era îndrumată îndeaproape de către Lázár Ödön, devenit între timp membru, apoi secretarul comitetului local de partid. Nici nu se putea concepe un om mai potrivit pentru această sarcină. El se preocupa direct de educarea tinerilor de nădejde, ţinea seminar în locuinţa lui din str. Vörösmarthy nr. 2, împrumuta cărţi şi reviste tinerilor, discuta cu ei. Din datele existente reiese că Lázár Ödön se preocupa şi de organizaţiile de tineret din valea Mureşului, cutreierînd oraşele şi coloniile forestiere de mai multe ori. Organizaţia locală a U.T.M.-ului avea sediul în căminul muncitoresc din Piaţa Trandafirilor 58, apoi în actuala casă culturală a sindicatelor, avea o sală şi o mică bibliotecă proprie. Existau zile speciale de acţiune a tineretului ca 15 ianuarie, aniversarea uciderii lui Carl Liebknecht şi Roza Luxemburg, zi care după moartea lui Lenin a devenit ziua L.L.L. (Lenin, Liebknecht, Luxemburg). Zilele de 1 Mai şi 7 Noiembrie întotdeauna serveau ca ocazie pentru editarea de manifeste sau de alte materiale cit şi pentru alte acţiuni. Prima duminică a lunii septembrie a fost declarată Ca zi internaţională a tineretului. Pe lingă Lázár Ödön şi Faragó Henrich, printre fruntaşii de seamă ai organizaţiei U.T.M. merită să amintesc pe Andrei Roman şi Jakabovits Eugen, amîndoi devenind activişti merituoşi ai mişcării revoluţionare din România. In iunie 1923 guvernul a interzis activitatea Uniunii Tineretului Muncitoresc, silind-o să intre în ilegalitate. Partidul comunist a stat alături de organizaţiile interzise, conducînd şi sprijinind trecerea lor organizată în activitatea ilegală. La Tîrgu-Mureş o comisie instituită de comitetul partidului comunist a organizat primul birou ilegal U.T.C. din membrii U.T.M.-ului mai puţin cunoscuţi de autorităţi, din care întrealţii făceau parte Horváth Emil, Gödri Alexandru şi autorul acestor rînduri. Trecerea in ilegalitate a însemnat reorganizarea vechii organizaţii legale pe baze de celule, compuse dintr-un număr restrîns de membri devotaţi şi dintre cei mai buni şi de încredere. Prima şedinţă a biroului, ţinută pe lingă Mureş în dosul stadionului sportiv a hotărît ca primă sarcină înfiinţarea a cinci celule. Arhiva şi biblioteca organizaţiei au fost aşezate în str. Podeni nr. 2 în locuinţa unui bătrîn muncitor forestier, Carol Furiya. în casa lui au fost ţinute şi şedinţe de birou. In istoria începuturilor activităţii U.T.C.-ului din România după Conferinţa Generală a tineretului din 19—20 martie 1922 a avut un rol important Congresul al II-lea al U.T.C.-ului ţinut în octombrie 1924, în problema organizării acestui congres, între istoricii mişcării muncitoreşti sunt anumite divergenţe din cauza lipsei materialului documentar; unii susţin că s-a ţinut la Bucureşti sau la Ploieşti. Totodată sunt anumite indicii că acest congres s-a ţinut la Tîrgu-Mureş în octombrie 1924. Comunistul Nógrádi Sándor în cartea lui de amintiri scrie că în septembrie 1924 a fost trimis în România din partea Internaţionalei Comuniste a Tineretului pentru a participa la Congresul Uniunii Tineretului Comunist din România, ce s-a ţinut la Tîrgu-Mureş intr-un atelier de tîmplărie de la marginea oraşului. După amintirile lui, la Congres au luat parte circa 15 delegaţi din toate provinciile ţării, după declaraţia delegatului organizaţiei U.T.C. din Tîrgu-Mureş, datele lui Nógrádi coincid cu amintirile lui, în primul rînd că era într-adevăr unit congres, că a participat delegatul Internaţionalei Tineretului. După aceste date, suntem de părere că Congresul al II-lea al U.T.C.-ului a fost ţinut la Tîrgu-Mureş, în atelierul de tîmplărie al lui Szabó Gyula din str. Libertăţii 20. (Investigaţiile în această problemă au fost efectuate de subsemnatul şi de muzeograful principal Gran Magdalena din Tîrgu-Mureş). Trecerea la celule pe întreprinderi în locul vechii forme inadecvate a organizării pe bresle sau cartiere şi străzi la Tîrgu-Mureş a fost prelucrată de către neuitatul Pavel Tcacenco. In întreaga regiune, îndeosebi la Reghin, Topliţa, Călimănel, Gheorghieni, Lunca Bradului, Gălăuţaş, Sovata şi în alte locuri au fost create celule ale U.T.C.-ului. In 1924, după interzicerea şi trecerea în ilegalitate a Partidului comunist prima mare acţiune organizată pe întreaga ţară a fost răspîndirea unui manifest intitulat „Jos robia economică, politică şi naţională! Trăiască lupta unită a muncitorilor, ţăranilor şi popoarelor subjugate din România!“ La răspîndirea acestui manifest au luat parte pe lingă membrii de partid şi mulţi membri ai U.T.C.-ului. Au fost şi defecte conspirative; astfel în decembrie 1924 organele Siguranţei au putut să descopere în toată ţara o mulţime de membri şi conducători ai partidului şi tineretului comunist. La Tirgu-Mureş a fost arestat întregul birou U.T.C. Membrii acestui birou trecînd prima dată prin focul arestării şi al schingiuirilor, au rezistat şi n-au destăinuit nici un nume. Din cei cinci membri ai biroului, trei, şi din cauză că erau minori (doi sub 17 ani), au fost eliberaţi. Celulele au rămas nevătămate şi şi-au continuat activitatea. Biroul a cooptat doi noi membri în locul celor rămaşi arestaţi şi cu încredere în forţele lui a hotărît editarea unui manifest şi a unei gazete ilegale. Această primă gazetă ilegală a organizaţiei U.T.C. din Tîrgu-Mureş a apărut în anul 1925 şi a primit denumirea de „Avangardă“. In anii 1924—1925 organizaţia U.T.C. din Tîrgu-Mureş şi cele din valea Mureşului s-au consolidat. Mulţi membri ai acestor organizaţii au fost arestaţi în noiembrie 1925 şi deferiţi Consiliului de război din Cluj, majoritatea lor fiind condamnaţi în marele proces al U.T.C.-ului din mai 1926 în care au fost implicaţi 86 de tineri, însă nici această lovitură dureroasă, prin care au fost scoşi din luptă peste 20 de tineri din Tîrgu-Mureş şi valea Mureşului, n-au putut clinti aceste organizaţii. Ele s-au consolidat şi s-au călit zi de zi în activitatea pe care au dus-o. Intre timp a crescut o nouă gardă a tineretului în frunte cu Bernath Andrei, Ecaterina Borilă, Simó Géza, Veres Paul, Loki Martin, fraţii Nemeş, Fuchs Andrei şi alţii, care au înlocuit pe cei căzuţi vremelnic pe frontul luptei revoluţionare. Cu această perioadă a primilor ani 1923—1925 de ilegalitate s-a înrădăcinat definitiv mişcarea comunistă a tineretului la Tg.-Mureş şi în valea Mureşului. SIMION FUCHS Invenţii în Două invenţii din domeniul medicinei româneşti, prezentate la saloanele internaţionale de specialitate, au fost premiate. La Nürnberg a fost acordată Medalia de Aur — „Europa" invenţiei „Metodă şi aparat pentru determinarea modificărilor biologice în organismele normale şi patologice" elaborată de un colectiv al Institutului oncologic din Bucureşti. Invenţia se aplică cu succes în cadrul acestui institut pentru diagnosticarea formaţiunilor tumorale. La salonul internaţional de la Viena medalia de argint a fost acordată invenţiei doctorului Grigore Osipov-Sineşti, aplicată de autor în tratamentul parodontopatiilor. (Agerpres). n industria forestieră ce se cer puse în (Urmare din pag. 1) siderăm că atît unele piese de schimb uzuale, cît și unele scule de reparat ar trebui să existe și in dotarea parchetelor, astfel s-ar putea elimina deplasările inutile și pierderile de timp ocazionate cu repararea ferăstraielor la sediul sectoarelor sau in alte locuri mai depărtate de locul de muncă. In ce privește funicularele forestiere acestea nu în toate cazurile sunt folosite cu maximă eficienţă. Sunt frecvente cazurile cind stagnează rezerve valoare zile întregi din lipsă de material lemnos la lămpile de încărcare, acest lucru influenţînd negativ şi productivitatea oamenilor de deservire. In anul 1971, producţia planificată pentru acest grup de utilaje nu a fost realizată la U.E.I.L. Reghin, U.E.I.L. Lunca Bradului, iar sarcina prevăzută pentru funiculare uşoare nu a fost îndeplinită nici pe C.E.I.L. In rîndul muncitorilor forestieri, a maiştrilor de parchete se simte o reţinere de a folosi acest grup de utilaje pentru faptul că odată instalate trebuie folosite la capacitate şi ritmic, lucru care dacă nu se întîmplă influenţează foarte nefavorabil productivitatea muncii. Iată de ce se renunţă foarte uşor la ele, folosind în schimb atelaje proprii sau particulare, iar funicularele sunt trecute în conservare, în rezervă, încărcînd nejustificat cotele de amortisment, cheltuielile de producţie. Din aceste motive, cu totul neîntemeiate, productivitatea muncii realizată la majoritatea funicularelor aparţinînd U.E.I.L. Lunca Bradului, a fost mult sub media pe C.E.I.L. Am amintit numai cîteva dintre cauzele care influenţează negativ buna folosire a mecanismelor din exploatările forestiere; ele sunt cunoscute de toţi lucrătorii din acest sector; va trebui însă ca începînd de la conducerea C.E.I.L., a unităţilor, să se întreprindă astfel de măsuri prin care, atît lipsurile amintite cît şi altele care mai există, să fie eliminate, iar utilajele să contribuie cît mai deplin la ridicarea productivităţii muncii, la creşterea eficienţei activităţii economice. 99Carnavalul pionierilor La Liceul de cultură generală ,,Unirea“ din Tg.-Mureş s-a încetăţenit un frumos obicei. O dată cu sosirea anotimpului reînnoirii, elevii se prezintă în faţa părinţilor, a colegilor din alte clase cu frumoase programe artistice, pregătite cu migală sub conducerea învăţătorilor şi profesorilor diriginţi. Este un bun prilej pentru a dovedi seriozitatea şi interesul cu care se dăruiesc alături de învăţătură şi activităţilor artistice pioniereşti. O adevărată revărsare de exuberanţă şi voie bună a luat în stăpînire marţi după-amiaza sala de festivităţi a liceului. Elevii claselor a II-a şi a IlI-a B — învăţătoare Căliman Elena şi respectiv Colceriu Ileana — au ţinut să delecteze asistenţa cu poezii, cîntece, dansuri, scenete dedicate anotimpului lor, , atît de minunat pe meleagurile noastre, unde sub grija ocrotitoare a partidului îşi trăiesc copilăria fericită, se pregătesc pentru a deveni cetăţeni destoinici ai zilei de mîine. In fîlfîirea cravatelor roşii, în iureşul jocurilor populare sau mlădierea gingaşă a „florilor“, micii interpreţi au înmănunchiat o parte a talentelor lor artistice prețuite de pe acum cu ropote de aplauze. REGHIN In oraşul Reghin, reţeaua comercială cunoaşte an de an o importantă dezvoltare, diversificare şi modernizare. Şi nu numai în centru ci şi la periferii se creează condiţii tot mai bune pentru servirea rapidă, civilizată a populaţiei. Pentru acest an sînt prevăzute în continuare mari sume de bani pentru extinderea spaţiului comercial, igienizarea şi modernizarea unui mare număr de unităţi. In acest scop se vor folosi, pe lîngă investiţiile centralizate şi necentralizate, credite de mică mecanizare in valoare de 400.000 lei. In sectorul alimentar, de pildă, se vor dezvolta, igieniza şi moderniza 6 unităţi de desfacere. La magazinul nr. 55, situat in apropiere de Fabrica de pîine, spaţiul comercial va creşte cu 40 mp. Aici se vor înfiinţa raioane specializate în desfacerea mezelurilor şi a produselor de panificaţie. La magazinul nr. 54, de asemenea, prin lucrările ce se vor executa, spaţiul de desfacere şi depozitare creşte cu 35 mp. Şi aici se vor amenaja raioane pentru desfacerea produselor lactate, preparatelor din carne şi a produselor de panificaţie. In sectorul nealimentar, printre altele, îşi vor schimba înfăţişarea magazinele 101 şi 104. La magazinul 104, bunăoară, e prevăzut să se înlocuiască pardoseala din scîndură cu mozaic şi să se modernizeze interiorul. Pregătiri se fac şi pentru începerea construirii unui modern magazin de mobilă pe strada Mihai Viteazul. In alimentaţia publică, cea mai importantă lucrare o constituie construirea unei terase acoperite, cu peste 100 de locuri la mese, la restaurantul „Regun". O dată cu aceasta se va asigura şi spaţiul necesar ,pentru depozitare. Se lucrează şi la laboratorul de carmangerie. Aici se amenajează o iare cameră frigorifică, precum şi o sală modernă pentru tranşarea şi prelucrarea cărnii. In acest sector, al alimentaţiei publice, sunt prevăzute pentru modernizări 6 unităţi. Bufetul „Predeal", prin lucrările ce se vor efectua, va fi transformat în cofetărie. Deoarece timpul trece, ne-am interesat de stadiul lucrărilor. Şi aflăm că la unele unităţi acestea au început, la altele în schimb nu se ştie cînd vor începe. Nu de alta, dar deşi există documentaţiile precum şi fondurile, lipseşte constructorul. Pentru terasa de la restaurantul „Regun", de pildă, există nu numai documentaţia, ci şi autorizaţia de construcţie. Valoarea lucrărilor s-ar ridica la 183.600 lei, dar nimeni nu se angajează. Trustul de construcţii nu execută decît lucrări pe care le are cuprinse în plan. I.G.C.L. nu contractează lucrări de mică mecanizare şi reparaţii capitale, iar cooperaţia meşteşugărească se ocupă cu prestaţii pentru populaţie. Dacă nu constructorii, cine să se ocupe cu construcţiile din comerţ? P. PASCU Organizaţia de partid - forţa mobilizatoare (Urmare din pag. 1) se datoresc în mare măsură Oficiului de îmbunătăţiri funciare (director ing. Ioan Pologea), specialiştilor din unele unităţi şi de la Direcţia generală a agriculturii care n-au exercitat un control permanent şi nu au acordat în toate cazurile asistenţa tehnică necesară. Iată de ce se impune ca Oficiul de îmbunătăţiri funciare să sprijine fiecare unitate agricolă, prin acordarea de asistenţă tehnică şi întocmirea de documentaţii corespunzătoare. Avîndu-se în vedere faptul că specialiştii de la îmbunătăţiri funciare nu pot cuprinde în mod curent toate unităţile, inginerii din C.A.P. au datoria să-şi aducă o mai mare contribuţie în acordarea de asistenţă tehnică la executarea unor lucrări de bună calitate. în această ordine de idei merită subliniată activitatea bună desfăşurată de inginerii şefi Alexandru Rad din Nazna, Alexandru Tipteriu de la C.A.P. Dedrad şi alţii care permanent au acordat asistenţă tehnică competentă lucrărilor de îmbunătăţiri funciare. Cu totul altfel muncesc inginerii şefi Ioan Chibulcutean de la C.A.P. Balda şi Szöcs Ladislau de la Sînpaul. Aceştia au manifestat totală neglijenţă faţă de îndrumarea tehnică ce trebuia acordată ţăranilor cooperatori, care au efectuat un mare volum de lucrări cărora acum le trebuie aduse retuşuri sau chiar refăcute. Intrucît vremea se menţine favorabilă, acţiunile de îmbunătăţiri funciare trebuie să continue în ritm susţinut, cu maximă intensitate în aşa fel încît ele să se încheie în linii mari pînă la începerea din plin a lucrărilor de întreţinere a culturilor. In acest scop, comitetele comunale de partid, consiliile populare, organizaţiile de partid din unităţile agricole trebuie să desfăşoare o susţinută muncă politică pentru antrenarea la acţiunile de hidroamelioraţii a tuturor locuitorilor satelor, să formeze şi să dezvolte în conştiinţa lor răspunderea pentru buna gospodărire a pămîntului. Pe teme ale muncii consiliilor populare de la satede moaca şi de vială tot mai bune Numărul intelectualilor care îşi desfăşoară activitatea la sate este în continuă creştere. Profesorii, învăţătorii, inginerii agronomi, medicii umani şi veterinari şi alţi specialişti reprezintă azi în mediul rural o importantă forţă menită a ridica activitatea economică şi socialculturală la nivelul cerinţelor actuale, de a îmbogăţi cunoştinţele culturale şi ştiinţifice ale ţărănimii. In comuna Lunca, de pildă, în prezent există 58 cadre didactice, trei ingineri agronomi, doi medici umani şi unul veterinar. Consiliul popular comunal, sub îndrumarea comitetului comunal de partid, se preocupă cu tot mai mare răspundere şi competenţă de îndrumarea activităţii intelectualilor, de antrenarea lor la înfăptuirea marilor sarcini puse în faţa satelor de partid şi guvern. In decurs de un an, s-a analizat de trei ori, într-o sesiune şi în două şedinţe de comitet executiv, contribuţia intelectualilor din comună la intensificarea activităţii cultural-educative şi la sporirea eficienţei acestei activităţi. Recent s-a analizat şi activitatea cadrelor medico-sanitare privind ocrotirea sănătăţii populaţiei. Toate acestea constituie un lucru bun. Nu e bine în schimb că s-a scăpat din vedere OMUL, împreună cu tovarăşul Pompei Rusu, secretarul comitetului executiv al consiliului popular comunal încercăm să aflăm cite ceva din activitatea consiliului popular privind asigurarea unor condiţii de muncă şi de trai corespunzătoare pentru intelectualii din comună. Dar e foarte greu de găsit ceva. — N-am analizat această problemă niciodată — ne declară secretarul. Nu de alta, dar n-am avut probleme. Şi totuşi, din discuţia cu dr. Indan Popovici Mariana, medic de circumscripţie în comună, aflăm că au fost probleme şi că mai există şi azi. Interlocutoarea ne declară că la dispensar condiţiile de muncă nu sunt din cele mai corespunzătoare, cele trei încăperi fiind insuficiente pentru activitatea de zi cu zi. Una din camere, de pildă, folosită ca sală de tratamente, adăposteşte şi punctul farmaceutic şi bucătăria de lapte. Dar ce să vezi? In loc să facă totul pentru a crea condiţii cît mai bune de muncă cadrelor medicosanitare, comitetul executiv a fost gata-gata să le îngreuneze munca. Astfel, în anul trecut, prin adresa nr. 1.550, solicită Direcţiei pentru administraţia locală de stat aprobarea transformării unei încăperi de la dispensar în birou pentru contabilul, casierul şi agentul fiscal. A primit şi avizul în acest sens. S-a opus în schimb conducerea Spitalului din Reghin şi pe bună dreptate, deoarece o sală de tratament sau de consultaţie este mult mai importantă decît un birou pentru cîţiva funcţionari. Odată cu condiţiile de muncă, consiliile populare trebuie să se ocupe cu toată răspunderea şi de asigurarea condiţiilor de viaţă pentru intelectualii de la sate, pentru a le apropia cît mai mult de cele de la oraşe. Unde şi cum locuieşte profesorul, medicul sau inginerul? Dispun de lemne de foc? De unde şi cum îşi procură pîine, lapte şi alte alimente? Iată cîteva probleme din care consiliile populare trebuie să facă probleme. — Aveţi familie? am întrebat pe dr. Iudian Popovici Mariana. — Da, am şi o fetiţă de un an şi jumătate. —• De unde vă aprovizionaţi cu alimente? — Aprovizionarea este încă o problemă la noi. Pîinea o cumpărăm de la Reghin. Tot de la Reghin ne aprovizionăm şi cu alte alimente, cum ar fi, de pildă, uleiul, conservele şi uneori chiar şi zahărul. — Cunoaşteţi aceste probleme tovarăşe secretar? —• Le cunoaştem — ne răspunde secretarul comitetului executiv. La noi nu se aduce pîine la cooperativă. Uneori lipsesc şi alte produse de cerinţă zilnică. — Şi n-aţi întreprins nimic în această direcţie? — Am intervenit de multe ori la conducerea cooperativei din Breaza, dar cu intervenţiile am rămas. Iată, aşadar, că există probleme care ar trebui să figureze pe agenda de lucru a consiliilor populare. Le-am întîlnit nu numai în comuna Lunca, ci şi în altele din judeţ. Dar să poposim în comuna Băla. De la tovarăşul Ioan Somodi, secretarul comitetului executiv al consiliului popular comunal aflăm că aici există 27 cadre didactice, doi ingineri agronomi şi un medic şi că marea lor majoritate locuiesc aici, mulţi din ei fiind localnici. — Cînd aţi analizat felul cum sînt asigurate condiţiile de muncă şi de viaţă pentru intelectualii din comună? — Nu am discutat niciodată, deoarece n-am avut probleme. Dar să discutăm cu cîteva cadre didactice. Directorul şcolii ne declară că în calitate de membru al comitetului executiv se preocupă ca fiecare cadru didactic să aibă condiţii corespunzătoare de locuit. — Avem însă probleme cu aprovizionarea — intervine educatoarea Valeria Huza. Pîine, de exemplu, vine la cooperativă numai o dată pe săptămînă şi ajungem foarte greu la ea. Destul de des, lipseşte şi făina. Nu mai vorbesc de mezeluri, care se pot vedea foarte rar. Şi, desigur, chiar dacă nu găsesc în comună, oamenii se aprovizionează şi cu pîine şi cu făină şi cu alte produse alimentare. Recurg la bunăvoinţa unor cetăţeni care se deplasează la oraş sau merg ei pentru a se aproviziona, pierzînd desigur timp. Iată de ce considerăm necesar ca alături de celelalte sarcini, deosebit de multe şi de mari, consiliile populare comunale să-şi înscrie pe agenda de lucru şi problema asigurării unor condiţii corespunzătoare de muncă şi de trai pentru intelectualii de la sate. P. POPSOR slaac Duminică cultural-sportivă (Urmare din pag. 1) pe coloana infinitului". Vor lua cuvîntul tovarăşii ing. loan Dan, Aurel Lupu, Vasile Mureşan şi Iosif Puşcaş, profesori. 9 O cronică a evenimentelor externe. Comentatori: Dumitru Husar, economist, şi loan Kapus, profesor. 9 O masă rotundă (pentru artiştii amatori şi ţăranii cooperatori): „Tinereţea patriei oglindită în filmele documentare româneşti“. La dezbaterile de la masa rotundă, conduse de profesorul Teodor Purcariu, participă: Zeno Boroş, Mircea Fodor, economişti, şi Gheorghe Hosu, profesor. Urmează o gală de filme documentare şi artistice. La ora 12:30 va avea loc vernisajul expoziţiilor de artă populară din comunele Aluniş, Deda, Răstoliţa, Ruşii Munţi şi Vătava. In continuare, la ora 12:30, o sesiune de referate şi comunicări ştiinţifice: „Valea superioară a Mureşului — zonă folclorică şi etnografică cu valori inestimabile“. Conduce: Gheorghe Hosu, profesor. Susţin referate şi comunicări: Silvia Buta, Aurel Lupu, Eugenia Mureşan, Iosif Puşcaş şi Ioan Sebastian, profesori. In încheiere — un recital de balade populare. Programul cuprinde, începînd de la ora 12,30, întreceri sportive: handbal, fotbal, tenis de masă, atletism, şah. Cea de-a doua parte a duminicii cultural-sportive complexe cuprinde, de la ora 14, programe artistice, care se vor prezenta pe două scene: în căminul cultural şi în aer liber. Şi-au anunţat participarea formaţiile artistice de amatori din Aluniş, Brîncoveneşti, Deda, Lunca Bradului, Răstoliţa, Ruşii Munţi, Stînceni şi Vătava. Sarcini urgente pe ogoare (Urmare din pag. 1) deoarece timpul a fost deosebit de frumos, totuşi aici realizările sunt în jurul a 96 la sută. Plantarea cartofilor de toamnă în cooperativele agricole abia s-a efectuat în proporţie de 29 la sută. De altfel intr-o măsură este explicabilă situaţia deoarece 18 C.A.P. încă nici n-au început plantările, încet se acţionează mai ales la plantările de pomi şi vii unde realizările nu depăşesc 18 la sută, respectiv 30 la sută. Menţionăm ca o activitate bună a cooperativelor agricole, a conducerilor acestora, care au manifestat interes deosebit faţă de fertilizarea mai ales a griului de toamnă cu îngrăşăminte chimice, lucrare ce a fost realizată în proporţie de 128 la sută. Pentru perioada imediat următoare, pretutindeni pe ogoare se impune încheierea însămînţărilor din epoca I, urgentarea plantării cartofilor, discuirea arăturilor de primăvară şi grăparea celor de toamnă, tăvălugirea griului pe terenurile afinate precum şi executarea în condiţii optime a lucrărilor în legumicultură, vii, livezi, pe păşuni şi fineţe etc. Noul cartier Budai Nagy Antal din Tg.-Mureș