Steaua Roşie, iunie 1972 (Anul 23, nr. 128-153)

1972-06-23 / nr. 147

PAGINA 2 STEAUA ROȘIE |a Nici un kg de furaje să nu rămînă neadunat și ne­depozitat! ! Ne aflăm în toiul campaniei de recoltare a furajelor. La bunii gos­podari prima coasă de lucernă e de acum bine depozitată, iar trifoiul se strînge de cîteva zile în sire sau în depozitele special amenajate. Se ur­gentează cu fiecare zi strînsul coa­sei întîi­ de pe fîneţele naturale, de pe suprafeţele însămînţate cu ghiz­­dei, sparcetă etc. Un start bun au luat în actuala campanie de recoltare a furajelor cooperativele agricole de producţie din Mădăraş şi Band. In cursul săp­­tămînii trecute cooperatorii din Mă­dăraş au terminat prima coasă la trifoi pe o suprafaţă, de 167 hecta­re. Pînă ieri, toată cantitatea de 250 tone fîn de trifoi a fost depozitată. Zilnic, 25—30 de atelaje împreună cu autocamioanele şi 2 remorci au fost mobilizate la această importan­tă acţiune. Desigur că principalul factor al acestei importante mobilizări l-a constituit consiliul de conducere în frunte cu preşedintele Mircea Duca şi inginerul Bela Branics. Acestor conducători merită a li se aduce laude şi pentru starea bună de în­treţinere a culturilor în special la sfeclă şi porumb. Nici cooperatorii din Band nu s-au lăsat mai prejos. A fost cosită toată suprafaţa de 172 ha cu trifoi. Din acestea producţia de pe 165 ha este deja pusă la adăpost. Au mai fost cosite şi cele 173 ha cu ghizdei din care 85 tone au fost deja puse în sire. Se lucrează intens la cosi­tul fînurilor naturale. Din 180 ha fineţe, 170 au fost cosite depozitîn­­du-se deja 70 tone de fîn. La Band deci adunatul furajelor e pe sfîrşite, iar, după cum ne relatează preşe­dintele Ioan Szántó, transportul şi depozitatul acestora se face foarte rapid. Se urmăreşte în special ca de pe cîmp să se adune cu grijă to­tul şi să se obţină un fîn de calita­te superioară. Intr-un ritm cu totul necorespun­zător se desfăşoară acţiunea de strîngere a furajelor la C.A.P. O­­roi. Pînă acum trifoiul a fost cosit doar de pe 130 ha, iar transportul acestuia s-a făcut numai de pe 50 ha. De asemenea, din cele 125 ha fineţe s-au cosit pînă acum numai 15. Organizarea muncii la această cooperativă lasă foarte mult de do­rit. Nu se observă o bună iniţiativă şi coordonare a muncii nici din par­tea inginerului-şef Aurel Ormeni­­şan. Toate programările făcute sea­ra nu se respectă dimineaţa. Trans­portul furajelor la şiră se desfăşoa­ră anevoios. Multe dintre atelaje nu au fost pregătite pentru această campanie. Un ritm sporit la transportul fu­rajelor în depozite se constată şi la C.A.P. Fînaţe. Este necesar ca în 1—2 zile toată cantitatea de fîn să fie pusă în sire. Orice pierdere de furaje înregis­trată acum se va face simţită la fu­rajare în lunile de iarnă şi, impli­cit în obţinerea producţiilor anima­liere scontate. AUREL DAN In I.A.S. Reghin motocositorile se folosesc cu bune rezultate la recol­tarea furajelor LAPTE AVEM SUFICIENT. CE FACEM DIN EL ? Convorbire cu inginerul Răduţiu Florian, directorul Întreprinderii de industrializare a laptelui — Dispuneţi de o bună bază de materie primă. Ce faceţi din ea? — Laptele colectat zilnic îl diri­jăm spre satisfacerea cererilor de consum ale populaţiei. De regulă asigurăm laptele proaspăt, brînze­­turile, untul şi alte produse cerute de municipiile Tg.-Mureş şi Sighi­şoara, de oraşele Luduş, Tîrnăveni,­­Reghin, de staţiunea Sovata. Disponibilul de lapte îl prelucrăm, în principal, în lapte praf şi unt, iar o parte în brînzeturi. — Dacă aveţi lapte, de ce atunci în unele zile lipsesc anumite sorti­mente de pe piaţă? — Noi putem să satisfacem toate cerinţele. Nu din vina noastră nu se găseşte în anumite zile sau are lap­tele în magazine. — Atunci cine este vinovat? — De regulă, duminica şi lunea, comerţul nu preia de la noi canti­tăţi mari. Gestionarii se tem că nu vînd prea multe produse dumini­ca şi nu riscă. — Ei nu riscă, dar consumatorii se întorc cu sticlele goale de la ma­gazin ... — Comerţul nu ridică toate can­tităţile programate. Un singur exem­plu este edificator. Din 9.156 hl lap­te, pe luna aprilie, comerţul a ridi­cat doar 7.022 hl. De asemenea, coo­peraţia de consum, sectorul S.A.D., a rămas în urmă cu 20 tone de brîn­zeturi neridicate. — Cum se face că în unele zile laptele bătut este prea acidulat? — Practic noi ţinem toate produ­sele la frig. Atunci cînd lanțul fri­gorific se întrerupe, datorită faptu­lui că lactatele nu sînt depuse la rece și sînt lăsate pe vitrine sau prin fața magazinelor, în soare, lap­tele se acidulează. — Deci industria livrează produ­sele sub limita de aciditate cerută de norme? — Totdeauna am procedat așa. Astfel, la iaurt limita este de 75— 160 grade Tourner. Noi l-am livrat sub limita de 160. Laptele bătut l-am livrat în limitele de 102—116. — Ce trebuie să se întreprindă pentru ca fiecare cetăţean să aibă lapte, sana sau iaurt de cea mai bu­nă calitate? — Să se acorde cea mai mare grijă păstrării și depozitării lacta­telor. Altfel se acidulează, mai ales acum în sezonul călduros. — Ce se întîmplă cu smîntîna de este așa fluidă în unele magazine? — La noi smîntîna a fost adusă la o consistență mare cu ajutorul unui omogenizator. Faptul că la unele magazine mai apar cazuri de smîntînă foarte fluidă, nu pot să se datorească decît unor acte de necinste ale gestionarilor respectivi. Dar asemenea situaţii sînt contro­labile operativ şi se pot lua cele mai aspre măsuri. — Ce se întreprinde la dumnea­voastră pentru diversificarea ga­mei sortimentale, a prezentării pro­duselor? — Am îmbogățit gama sortimen­tală sub aspectul gramajelor. Ast­fel, laptele bătut l-am introdus atît în sticle de 1 1, cît și de 1/2 1; sana •se vihdé ‘'á'cum" și în sticle ‘de 1/201, cît și de 14 1, iar iaurtul îl îmbutdi- Tfem și în borcane de eOO^fr-BrM'za de vaci a fost introdusă şi în paha­re de 200 g. Dăm pe piaţă frişcă în sticle de 1/4 1 şi 12 1. Livrăm, în concordanţă cu cerin­ţele, brînză telemea naturală, proas­pătă şi caş de oaie. Ne preocupăm în continuare de înlocuirea pahare­lor din carton parafinat, cu amba­laje din mase plastice pe care spe­răm să le realizeze „Prodcomplex". — în ce stadiu vă găsiţi cu pre­gătirea ambalării laptelui în pungi speciale de polietilenă? — Maşina o avem. După ce se pun la punct foliile şi se încheie experimentările (este vorba de o lună) vom trece la ambalarea în pungi a unei cantităţi de lapte soli­citat aici în municipiul Tg.-Mureş. — Dar la unt, nu sunt posibilităţi pentru realizarea unor pachete de gramaj mai redus? — Maşina noastră este veche, ne­adaptată şi pentru pachete de 100 g sau mai mici. Cu convingerea câ se vor găsi so­luţii mai multe de diversificare a producţiei şi de satisfacere a do­leanţelor cumpărătorilor cu produse de gramaje mici ne încheiem dia­logul aici. GH. BARBULESCU Vremea Ieri, la ora 12, temperatura aeru­lui la Tg.-Mureş era de 22 de grade. TIMPUL PROBABIL! Vreme fru­moasă și călduroasă, cu cerul va­riabil ziua și mai mult senin noap­tea. Vînt slab pînă la potrivit din vest. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 8—14 grade, maxi­mele între 25—28 de grade. !S3 as In comerţul cu legume şi fructe (Urmare din pag 1) nu se face. Nu de alta, dar con­ducerea C.L.F., în special, nu asi­gură magazinelor muncitorii ne­cesari pentru sortarea produse­lor. Unele produse se depreciază din vina şefilor de unităţi, prin nepunerea la timp în vînzare. Şi culmea, chiar dacă nu mai co­respund din punct de vedere ca­litativ, se vînd la preţuri supe­rioare, ignorîndu-se în felul a­­cesta nu numai interesele cum­părătorilor, ci şi legea. La ma­gazinul nr. 39 din cartierul Tu­dor Vladimirescu, de pildă, ges­tionara Kovács Iordana a pus în vînzare, în ziua de 22 iunie, nu­mai roşii extra­şi de calitatea a II-a. Cele puse în vînzare la preţ de calitatea a doua însă erau sub stas. Verificîndu-se pro­dusele existente aici, s-a găsit o cantitate de 1.000 kg de roşii de calitatea I în depozitul de mînă, nepuse în vînzare. Gestionara a afirmat că nu le-a pus în vîn­zare deoarece a căutat să scape de roşiile extra. Ce calitate vor avea oare roşiile de calitatea I cînd le va veni rîndul să fie puse în vînzare? încâlcind regulile de comerţ, gestionara Kovács Iordana a fost şi ea obligată să achite amenda prevăzută de lege. De ce oare, şefii unităţilor de desfacere a legumelor şi fructe­lor nu i­au exemplu de la pro­ducătorii individuali care aduc legume şi fructe la piaţă? In toate pieţele controlate s-a ad­mirat calitatea şi prospeţimea le­gumelor aduse de producătorii individuali, modul de expunere şi grija pentru respectarea cu stricteţe a preţurilor de mercu­rial. Gheretele din piaţă, în schimb, aparţinînd C.L.F. nu fac cinste nici lucrătorilor de aici şi nici conducerii Centrului de legume şi fructe. După cum se ştie, ele au rolul de regularizator al pre­ţurilor pe pieţe, prin punerea în vînzare a unui bogat sortiment de produse proaspete, de bună calitate. După cum se prezintă însă, ele sînt departe de a-şi în­deplini acest rol. In ziua de 22 iunie, de pildă, din gheretele respective lipseau cele mai cău­tate produse, mazărea boabe, fa­solea verde, castraveţii, ridichile, dovleceii, răriturile proaspete etc. Menţionării că o gheretă reparti­zată pentru C.L.F. nu a fost încă deschisă. Nu are oare nevoie de ea? De ce n-o cedează pentru „Agrocoop“, care nu dispune de spaţii suficiente de desfacere în piaţă? Necorespunzător se prezintă şi magazinul „Gostat" din cartierul Tudor Vladimirescu. Aici, pe lin­gă faptul că lipsesc multe pro­duse (care se găsesc în cantităţi mari la magazinul nr. 1 „Gostat"), lipseşte şi spiritul gos­podăresc, nesocotindu-se regulile de igienă, atît de importante în comerţul alimentar. Nu s-au adus aprecieri pozitive nici activităţii unităţilor „Avico­la". Nu de alta, dar la piaţa de zi pune în vînzare un număr foarte mic de păsări şi cu mare întîrziere, răpind timpul a sute şi sute de gospodine care stau la rînd ore în şir. După cum arătam mai sus, cu prilejul controlului, colectivul respectiv nu a ocolit neajunsu­rile şi lipsurile, scoţîndu-le la iveală şi sancţionînd cu asprime pe cei vinovaţi. De ce trebuie aş­teptat ca pentru constatarea u­­nor neajunsuri şi luarea măsuri­lor corespunzătoare să se orga­nizeze unele colective largi? Ce fac, zi de zi, conducătorii organi­zaţiilor comerciale? Mi s-a oferit o dublă responsabilitate... (Urmare din pag. 1) — Este o piesă care îmbină cu succes tehni­ca contemporană cu idiomurile folclorice. Mă atrage în mod deosebit pentru că este primul meu contact cu acest gen de muzică. Trebuie să spun că Zoltán Ala­dár este nu numai un stăpîn al unei mari teh­nici ci și o structură psihică de mare sensi­bilitate. Consider că. In ciuda faptului că armo­niile sunt uneori diso­nante și dure, simfonia nu e construită In labo­rator, ci ea vine în mod evident din sensi­bilitatea interioară a compozitorului. Piesa este dodecafonică dar nu în sensul ortodox al cuvîntului. Ea este difi­cilă de interpretat­ atît pentru instrumentişti cît şi pentru dirijor. Dacă reuşim să satisfacem compozitorul, aceasta va constitui un mare succes pentru orchestra sim­fonică tîrgumureşeană. Pentru mine este o ma­re onoare să dirijez o primă audiţie şi prezen­ţa compozitorului la re­petiţii constituie o foar­te valoroasă şi sper fructuoasă colaborare. Un aspect interesant pe care vreau să-l sub­liniez încă este că Zol­tán Aladár foloseşte In compoziţie procedeul a­­leatoric. In această sim­fonie el face excentrici­tăţi în sonoritate! pasa­je foarte dure alternea­­ză cu pasaje melodioa­se, puternice cu libere, complicate cu simple, orchestraţia, foarte bo­gată. Sper că simfonia va reuşi şi va fi bine pri­mită de spectatori. în acest context trebuie să spun că pentru a o di­rija bine, aşa cum se cuvine, a trebuit­ să re­nunţ la o lucrare cu ca­re să-mi dovedesc de fapt resursele şi calită­ţile dirijorale. Şi pro­gramul ar fi fost prea lung şi obositor pentru orchestră şi pentru mi­ne. Sunt foarte mulţumit de felul cum se desfă­şoară munca cu orches­tra. Regret dar în ace­laşi timp sunt fericit că am venit la Tg.-Mureş numai după mulţi ani de dirijat în ţara dum­neavoastră. Regret, pen­tru că oraşul este foarte plăcut şi orchestra este bună, fapt pe care îl auzisem de la colegi de ai mei care au diri­jat aici. Sunt fericit, pentru că voi continua colaborarea — am şi primit o invitaţie să particip în stagiunea 1972—1973. Voi reveni cu plăcere. In facsimil: Urez ma­re succes festivalului muzical din Tg.-Mureş. f/ ro* IT 7TV 4­­£rjUA^ S SPORT Divizia A de fotbal, după consumarea penultimei etape O problemă s-a lămurit, după me­ciurile de miercuri: campioană na­ţională pe anul 1972 este echipa F. C. Argeş, indiferent de rezultate­le din ultima etapă. Unsprezecele piteştean a dat dovadă în returul campionatului de o extraordinară vitalitate şi o mare voinţă, impu­­nîndu-se în mai toate partidele ju­cate. U.T.A. a apărut în meciul che­ie de la Iaşi ca o echipă obosită care nu mai poate forţa situaţia, iar „U“ Cluj, cea de-a 3-a pretendentă la titlu, n-a reuşit nici ea să obţi­nă cele 2 punc­te în meciul cu Stea­ua, pentru a putea concura în con­tinuare pe F. C. Argeş. Dar nu toate socotelile au fost în­cheiate în etapa penultimă a cam­pionatului. A rămas în continuare deschisă problema locului 15, adică a echipei care, împreună cu Crişul va retrograda în divizia B. Acum, această poziţie nerîvnită este deţi­nută de Politehnica, dar în pericol se află şi Petrolul, Jiul, Farul, C.F.R. care au doar cu un punct mai mult decît echipa ieşeană. Ne putem aş­tepta, aşadar, in ultima etapă, la o luptă dramatică a echipelor citate pentru supravieţuire în prima di­vizie. Cu cele mai mici şanse rămîne Politehnica, pe care o vom vedea e­­voluînd duminică la noi, la Tg.-Mu­reş. A.S.A. va lupta, desigur, cu toa­­risul lă capacitatea pentru a obţine cele 2 puncte, de care are nevoie spre a se menţine pe locul 4, fiind talonată de aproape de Steagul roşu, S. C. Bacău, Dinamo şi „U“ Craiova, cu mai puţine puncte dar cu golaveraje mai bune. Clasamentul arată acum în felul următor: F. C. Argeş 29183 848--3339 U.T.A. 29147 849--2935 „U" Cluj 29155 938--2735 A.S.A. 29137 932--2933 Steagul roşu 29128 935--2132 S. C. Bacău 2914 41141--3932 Dinamo 2912 71044--3331 „U“ Craiova 2913 51141--3331 Rapid 2913 41240--3830 Steaua 2910 81134--2628 C.F.R. 299 71327--3525 91226--3725 7.1324--3825 71323--3825 6121129--3924 81816--5214 Iată programul ultimei etape, ca­re se desfășoară duminică, 25 iunie: Farul — Universitatea Craiova; Steagul roşu — C.F.R.; A.S.A. — Politehnica; „U" Cluj — Rapid; Jiul — Petrolul; Crişul — Steaua; U.T.A. — S. C. Bacău; Dinamo F. C. Ar­geş. Farul 298 Jiul 299 Petrolul 299 Politehnica 29 293 La Tg.-Mureş a început cursa ciclistă internaţională „Cupa Voinţa“ Joi dimineaţa la Tg.-Mureş s-a dat startul la cea de-a XVII-a ediţie a importantei curse cicliste internaţio­nale „Cupa Voinţa" la care partici­pă 105 concurenţi reprezentînd 20 cluburi şi asociaţii sportive din şap­te ţări: Bulgaria, Cehoslovacia, Po­lonia, R.F. a Germaniei, Ungaria, Italia, iar din ţara noastră: Dinamo, Steaua, Voinţa, Olimpia Bucureşti, Metalul Plopeni, Voinţa şi Petrolul Ploieşti, C.I.R.O. Braşov, Portul Con­stanţa, Voinţa Cluj şi Mureşul Tg.­­Mureş. Traseul primei etape Tg.-Mureş — Reghin — Sovata a măsurat 133 km, avînd şi trei puncte de căţărare la Chiheru de Sus. Bălăuşeri şi A­­căţari, a fost deosebit de animat, evidenţiindu-se în mod special ru­tierii din R.F. a Germaniei, R.P. Po­lonă, de la Dinamo, Steaua, Metalul Plopeni etc. S-a atins o medie ora­ră de 42 km. Iată primii clasaţi ai etapei inau­gurale a „Cupei Voinţa": 1. Thaller Peter Klaus (Düsseldorf — R.F. a Germaniei) care a acoperit distanţa de 133 km în 3 ore, 11 mi­nute şi 9 secunde; 2. Al. Zaroschi (Dinamo); 3. M. Hrisoveni (C.S. Bră­ila); 4.­­ E. Imbuzan (Steaua); 5. V. Pascale (Steaua); 6. M. Skoropo (R.S. Cehoslovacă), toţi în acelaşi timp cu învingătorul. Cicliştii de la Mureşul au avut o comportare meritorie clasîndu-se în­tre locurile 13—60 (N. David, A. Györfi, G. Debreczeni) care au so­sit cu al doilea pluton fiind 4 crono­metraţi­ cu timpul de 3 ore, 11 minu­te şi 18 secunde. Clasamentul general al căţărăto­rilor: 1. Thaller P. K. (Düsseldorf) 10 puncte; 2. Gavrilă N. (Steaua) 6 puncte; 3. Knopek E. (Polonia) 5 puncte; 4. Tudoran C. (Steaua) 3 puncte. Azi se vor desfăşura două etape, astfel­ dimineaţa de la ora 9, de la km 2 pe şoseaua Tg.­Mureş — Sînt­­ana — Voiniceni —■ Ceuaşu —• Cîmpeniţa şi retur (27 km) contra­­cronometru cu plecarea cicliştilor din minut în minut. După-amiaza de la ora 15 cu ple­carea din Piaţa Trandafirilor se va da startul pe traseul de 160 km Tg.­­Mureş — Reghin •— Lunca Bradului —­ Deda — Reghin — Tg.-Mureş. Sosirea va avea loc tot în Piaţa Trandafirilor în jurul orei 19. Sîmbătă va avea loc etapa a IV-a cu plecarea din Piaţa Trandafirilor de la ora 9.30 pe cel mai lung tra­seu al cursei de 162 km pe ruta Tg.­­Mureş —­ Sighişoara — Mediaş — Tîrnăveni — Iernut — Tg.-Mureş. Sosirea va avea loc în jurul orei 13:33. Ultima etapă, a V-a, se va desfă­şura duminică în circuit în centrul oraşului Tg.-Mureş pe o pistă în lungime de 1.600 metri, cu efectua­rea a 35 ture, în total 56 km. IOAN PAUL Aspect de la startul cursei cicliste Vi s-au pătat hainele ? Nu vă faceţi griji ! UNITĂŢILE SPECIALIZATE ALE Cooperativei meşteşugăreşti „Textila Mureş“ din Tg.-Mureş, aflate pe: — străzile Kossuth Lajos, Somnului nr. 2 şi Someşului; — în complexul „Dacia"; — în cartierele „Oneşti" şi „Aleea Carpaţi" angajează lucrări de curăţătorie chimica atît PENTRU ÎNTREPRINDERI ŞI INSTITUŢII, CÎT ŞI PENTRU PAR­TICULARI. Unitatea din Sîngeorgiu de Mureş execută spălare, vopsire şi curăţire. La Sovata-băi va intra în curînd în exploatare o altă curăţătorie chimică. Deservire promptă, ireproşabilă! însemnări Linpa omul de la volan... ...nu este reporterul care ar urma să creioneze portretul şo­ferului, să zicem. De data aceas­ta lingă el se află o cunoştinţă, o rudă, un prieten, uneori chiar doi sau trei. Sînt acele persoa­ne care, urcînd prin faţă sau prin spate, cu bilet de călătorie, sau fără, se instalează lingă bara din faţă şi cîteva staţii schimbă cu şoferul impresii. Desigur, veţi zice, suntem­ oameni, n-are voie omul să schimbe o vorbă cu un coleg de serviciu, cu soţia, cu un prieten? Trecînd peste ignorarea re­comandărilor de a se evita discu­ţiile cu şoferii — care, la Tg.­­Mureş — s-o recunoaştem —con­duc cu foarte multă atenţie, o­­presc regulamentar în staţii, sînt destul de receptivi la eventualele semnale ale călătorilor — nu în­totdeauna aceşti oameni, postaţi în faţă, sesizează că îngreunea­ză, mai ales cînd maşina este aglomerată, coborîrea călătorilor sau urcarea prin faţă a celor în­dreptăţiţi la acest procedeu. Şi asişti de multe ori la scene de loc plăcute. Fiindcă pe lingă a­­ceşti oameni trebuie să-ţi faci mai întîi loc, să te înghesui, să-i pofteşti să se dea la o parte — dacă au unde! — şi să scoţi un oftat de uşurare după ce ai co­­borît. Nu am fi ridicat acest aspect dacă el nu ar arunca o umbră peste tabloul destul de civilizat al transportului în co­mun la Tg.-Mureş. Şi dacă pasa­gerii dau dovadă — cu mici ex­cepţii — la urcare, în maşină, la coborîre, de acea politeţe, nece­sară de altfel, pe care ţi-o im­pune călătoria în comun, educaţia şi nu în ultimă instanţă bunul simţ, de ce satisfacţia să le fie ştirbită de unii care, în fond, au obligaţii sporite în acest sens? Să sperăm că fenomenul va de­veni tot mai rar şi, cu timpul, nu-l vom mai întîlni deloc. I. SUCIU Cinema VINERI, 23 IUNIE TG.-MUREŞ — Arta! Silvia. Select. Sunetul muzicii (la orele 11, 14,30, 17,30, 20,30). Progre­sul! Marea dragoste. Tineretului! Hei, puştiule! Unirea: King­­ Kong evadează. Grădina de va- I ră: Silvia. SIGHIŞOARA — Lu­mina: Felix şi Otilia. Grădina de varâ! Şarada. LUDUŞ — Flacă­ra: Cea mai frumoasă soţie. SÂR­­MAŞTI — Popular: Oliver. REGHIN — Patria: Parada cir­cului. Victoria: Săptămîna nebu­nilor. Grădina de vară. Răzbuna­rea Sa.,, iu l­ui. TÎRNĂVENI — Melodia: M­­ihai Strogoff. SOVA­TA __ Doina: 12 scaune. SÎN­GEORGIU DE PĂDURE — Popu­lar: Marele semn albastru. FÎN­­TlNELE — Patria: Hello, Dolly! MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul: Vara de altădată. Teatru TEATRUL DE PĂPUŞI, secția maghiară, ora 10: Regele motan. Televiziune 9,00 — Telex; 9,05 — Univer­sitatea TV; 9,50 — Muzică popu­lară; 10,00 — Curs de limba ger­mană; 10,30 — Desen animat; 10,45 — în întîmpinarea Confe­rinţei Naţionale a P.C.R.; 11,10 — Retrospectivă Walt Disney; 12,00 — Film serial pentru co­pii; fii şi cămila; 12,15 — Tele­jurnal; 16,00—17,00 — Teleşcoa­­lă (geografie, fizică); 17,30 — Curs de limba germană; 18,00 — Pentru sănătatea dv.; 18,15 — Satul contemporan; 18,45 — Tra­gerea Loto; 19,00 — Munci şi zi­le (reportaj); 19,20 — 1.001 de seri; 19,30 — Telejurnal; 20,00 — în întîmpinarea Conferinţei Na­ţionale a P.C.R. şi a celei de-a 25-a aniversări a Republicii. Ţa­ra întreagă în întrecere; 20,20 — Ancheta TV; 21,00 — Film ar­tistic: Bunicul automobil; 22,30 — 24 de ore; 22,45 — Din ţările socialiste. Biroul executiv al cooperativei de consum Gurghiu, cu adîncă durere anunţă încetarea din viaţă la data de 22 iunie 1972 a tov. MOLDOVAN PETRU preşedintele cooperativei, în vîr­­stă de 47 ani. Inmormîntarea va avea loc în cimitirul ortodox din comuna Gurghiu, la data de 24 iunie 1972 ora 14. BIROUL EXECUTIV

Next