Steaua Roşie, iunie 1972 (Anul 23, nr. 128-153)
1972-06-23 / nr. 147
PAGINA 2 STEAUA ROȘIE |a Nici un kg de furaje să nu rămînă neadunat și nedepozitat! ! Ne aflăm în toiul campaniei de recoltare a furajelor. La bunii gospodari prima coasă de lucernă e de acum bine depozitată, iar trifoiul se strînge de cîteva zile în sire sau în depozitele special amenajate. Se urgentează cu fiecare zi strînsul coasei întîi de pe fîneţele naturale, de pe suprafeţele însămînţate cu ghizdei, sparcetă etc. Un start bun au luat în actuala campanie de recoltare a furajelor cooperativele agricole de producţie din Mădăraş şi Band. In cursul săptămînii trecute cooperatorii din Mădăraş au terminat prima coasă la trifoi pe o suprafaţă, de 167 hectare. Pînă ieri, toată cantitatea de 250 tone fîn de trifoi a fost depozitată. Zilnic, 25—30 de atelaje împreună cu autocamioanele şi 2 remorci au fost mobilizate la această importantă acţiune. Desigur că principalul factor al acestei importante mobilizări l-a constituit consiliul de conducere în frunte cu preşedintele Mircea Duca şi inginerul Bela Branics. Acestor conducători merită a li se aduce laude şi pentru starea bună de întreţinere a culturilor în special la sfeclă şi porumb. Nici cooperatorii din Band nu s-au lăsat mai prejos. A fost cosită toată suprafaţa de 172 ha cu trifoi. Din acestea producţia de pe 165 ha este deja pusă la adăpost. Au mai fost cosite şi cele 173 ha cu ghizdei din care 85 tone au fost deja puse în sire. Se lucrează intens la cositul fînurilor naturale. Din 180 ha fineţe, 170 au fost cosite depozitîndu-se deja 70 tone de fîn. La Band deci adunatul furajelor e pe sfîrşite, iar, după cum ne relatează preşedintele Ioan Szántó, transportul şi depozitatul acestora se face foarte rapid. Se urmăreşte în special ca de pe cîmp să se adune cu grijă totul şi să se obţină un fîn de calitate superioară. Intr-un ritm cu totul necorespunzător se desfăşoară acţiunea de strîngere a furajelor la C.A.P. Oroi. Pînă acum trifoiul a fost cosit doar de pe 130 ha, iar transportul acestuia s-a făcut numai de pe 50 ha. De asemenea, din cele 125 ha fineţe s-au cosit pînă acum numai 15. Organizarea muncii la această cooperativă lasă foarte mult de dorit. Nu se observă o bună iniţiativă şi coordonare a muncii nici din partea inginerului-şef Aurel Ormenişan. Toate programările făcute seara nu se respectă dimineaţa. Transportul furajelor la şiră se desfăşoară anevoios. Multe dintre atelaje nu au fost pregătite pentru această campanie. Un ritm sporit la transportul furajelor în depozite se constată şi la C.A.P. Fînaţe. Este necesar ca în 1—2 zile toată cantitatea de fîn să fie pusă în sire. Orice pierdere de furaje înregistrată acum se va face simţită la furajare în lunile de iarnă şi, implicit în obţinerea producţiilor animaliere scontate. AUREL DAN In I.A.S. Reghin motocositorile se folosesc cu bune rezultate la recoltarea furajelor LAPTE AVEM SUFICIENT. CE FACEM DIN EL ? Convorbire cu inginerul Răduţiu Florian, directorul Întreprinderii de industrializare a laptelui — Dispuneţi de o bună bază de materie primă. Ce faceţi din ea? — Laptele colectat zilnic îl dirijăm spre satisfacerea cererilor de consum ale populaţiei. De regulă asigurăm laptele proaspăt, brînzeturile, untul şi alte produse cerute de municipiile Tg.-Mureş şi Sighişoara, de oraşele Luduş, Tîrnăveni,Reghin, de staţiunea Sovata. Disponibilul de lapte îl prelucrăm, în principal, în lapte praf şi unt, iar o parte în brînzeturi. — Dacă aveţi lapte, de ce atunci în unele zile lipsesc anumite sortimente de pe piaţă? — Noi putem să satisfacem toate cerinţele. Nu din vina noastră nu se găseşte în anumite zile sau are laptele în magazine. — Atunci cine este vinovat? — De regulă, duminica şi lunea, comerţul nu preia de la noi cantităţi mari. Gestionarii se tem că nu vînd prea multe produse duminica şi nu riscă. — Ei nu riscă, dar consumatorii se întorc cu sticlele goale de la magazin ... — Comerţul nu ridică toate cantităţile programate. Un singur exemplu este edificator. Din 9.156 hl lapte, pe luna aprilie, comerţul a ridicat doar 7.022 hl. De asemenea, cooperaţia de consum, sectorul S.A.D., a rămas în urmă cu 20 tone de brînzeturi neridicate. — Cum se face că în unele zile laptele bătut este prea acidulat? — Practic noi ţinem toate produsele la frig. Atunci cînd lanțul frigorific se întrerupe, datorită faptului că lactatele nu sînt depuse la rece și sînt lăsate pe vitrine sau prin fața magazinelor, în soare, laptele se acidulează. — Deci industria livrează produsele sub limita de aciditate cerută de norme? — Totdeauna am procedat așa. Astfel, la iaurt limita este de 75— 160 grade Tourner. Noi l-am livrat sub limita de 160. Laptele bătut l-am livrat în limitele de 102—116. — Ce trebuie să se întreprindă pentru ca fiecare cetăţean să aibă lapte, sana sau iaurt de cea mai bună calitate? — Să se acorde cea mai mare grijă păstrării și depozitării lactatelor. Altfel se acidulează, mai ales acum în sezonul călduros. — Ce se întîmplă cu smîntîna de este așa fluidă în unele magazine? — La noi smîntîna a fost adusă la o consistență mare cu ajutorul unui omogenizator. Faptul că la unele magazine mai apar cazuri de smîntînă foarte fluidă, nu pot să se datorească decît unor acte de necinste ale gestionarilor respectivi. Dar asemenea situaţii sînt controlabile operativ şi se pot lua cele mai aspre măsuri. — Ce se întreprinde la dumneavoastră pentru diversificarea gamei sortimentale, a prezentării produselor? — Am îmbogățit gama sortimentală sub aspectul gramajelor. Astfel, laptele bătut l-am introdus atît în sticle de 1 1, cît și de 1/2 1; sana •se vihdé ‘'á'cum" și în sticle ‘de 1/201, cît și de 14 1, iar iaurtul îl îmbutdi- Tfem și în borcane de eOO^fr-BrM'za de vaci a fost introdusă şi în pahare de 200 g. Dăm pe piaţă frişcă în sticle de 1/4 1 şi 12 1. Livrăm, în concordanţă cu cerinţele, brînză telemea naturală, proaspătă şi caş de oaie. Ne preocupăm în continuare de înlocuirea paharelor din carton parafinat, cu ambalaje din mase plastice pe care sperăm să le realizeze „Prodcomplex". — în ce stadiu vă găsiţi cu pregătirea ambalării laptelui în pungi speciale de polietilenă? — Maşina o avem. După ce se pun la punct foliile şi se încheie experimentările (este vorba de o lună) vom trece la ambalarea în pungi a unei cantităţi de lapte solicitat aici în municipiul Tg.-Mureş. — Dar la unt, nu sunt posibilităţi pentru realizarea unor pachete de gramaj mai redus? — Maşina noastră este veche, neadaptată şi pentru pachete de 100 g sau mai mici. Cu convingerea câ se vor găsi soluţii mai multe de diversificare a producţiei şi de satisfacere a doleanţelor cumpărătorilor cu produse de gramaje mici ne încheiem dialogul aici. GH. BARBULESCU Vremea Ieri, la ora 12, temperatura aerului la Tg.-Mureş era de 22 de grade. TIMPUL PROBABIL! Vreme frumoasă și călduroasă, cu cerul variabil ziua și mai mult senin noaptea. Vînt slab pînă la potrivit din vest. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 8—14 grade, maximele între 25—28 de grade. !S3 as In comerţul cu legume şi fructe (Urmare din pag 1) nu se face. Nu de alta, dar conducerea C.L.F., în special, nu asigură magazinelor muncitorii necesari pentru sortarea produselor. Unele produse se depreciază din vina şefilor de unităţi, prin nepunerea la timp în vînzare. Şi culmea, chiar dacă nu mai corespund din punct de vedere calitativ, se vînd la preţuri superioare, ignorîndu-se în felul acesta nu numai interesele cumpărătorilor, ci şi legea. La magazinul nr. 39 din cartierul Tudor Vladimirescu, de pildă, gestionara Kovács Iordana a pus în vînzare, în ziua de 22 iunie, numai roşii extraşi de calitatea a II-a. Cele puse în vînzare la preţ de calitatea a doua însă erau sub stas. Verificîndu-se produsele existente aici, s-a găsit o cantitate de 1.000 kg de roşii de calitatea I în depozitul de mînă, nepuse în vînzare. Gestionara a afirmat că nu le-a pus în vînzare deoarece a căutat să scape de roşiile extra. Ce calitate vor avea oare roşiile de calitatea I cînd le va veni rîndul să fie puse în vînzare? încâlcind regulile de comerţ, gestionara Kovács Iordana a fost şi ea obligată să achite amenda prevăzută de lege. De ce oare, şefii unităţilor de desfacere a legumelor şi fructelor nu iau exemplu de la producătorii individuali care aduc legume şi fructe la piaţă? In toate pieţele controlate s-a admirat calitatea şi prospeţimea legumelor aduse de producătorii individuali, modul de expunere şi grija pentru respectarea cu stricteţe a preţurilor de mercurial. Gheretele din piaţă, în schimb, aparţinînd C.L.F. nu fac cinste nici lucrătorilor de aici şi nici conducerii Centrului de legume şi fructe. După cum se ştie, ele au rolul de regularizator al preţurilor pe pieţe, prin punerea în vînzare a unui bogat sortiment de produse proaspete, de bună calitate. După cum se prezintă însă, ele sînt departe de a-şi îndeplini acest rol. In ziua de 22 iunie, de pildă, din gheretele respective lipseau cele mai căutate produse, mazărea boabe, fasolea verde, castraveţii, ridichile, dovleceii, răriturile proaspete etc. Menţionării că o gheretă repartizată pentru C.L.F. nu a fost încă deschisă. Nu are oare nevoie de ea? De ce n-o cedează pentru „Agrocoop“, care nu dispune de spaţii suficiente de desfacere în piaţă? Necorespunzător se prezintă şi magazinul „Gostat" din cartierul Tudor Vladimirescu. Aici, pe lingă faptul că lipsesc multe produse (care se găsesc în cantităţi mari la magazinul nr. 1 „Gostat"), lipseşte şi spiritul gospodăresc, nesocotindu-se regulile de igienă, atît de importante în comerţul alimentar. Nu s-au adus aprecieri pozitive nici activităţii unităţilor „Avicola". Nu de alta, dar la piaţa de zi pune în vînzare un număr foarte mic de păsări şi cu mare întîrziere, răpind timpul a sute şi sute de gospodine care stau la rînd ore în şir. După cum arătam mai sus, cu prilejul controlului, colectivul respectiv nu a ocolit neajunsurile şi lipsurile, scoţîndu-le la iveală şi sancţionînd cu asprime pe cei vinovaţi. De ce trebuie aşteptat ca pentru constatarea unor neajunsuri şi luarea măsurilor corespunzătoare să se organizeze unele colective largi? Ce fac, zi de zi, conducătorii organizaţiilor comerciale? Mi s-a oferit o dublă responsabilitate... (Urmare din pag. 1) — Este o piesă care îmbină cu succes tehnica contemporană cu idiomurile folclorice. Mă atrage în mod deosebit pentru că este primul meu contact cu acest gen de muzică. Trebuie să spun că Zoltán Aladár este nu numai un stăpîn al unei mari tehnici ci și o structură psihică de mare sensibilitate. Consider că. In ciuda faptului că armoniile sunt uneori disonante și dure, simfonia nu e construită In laborator, ci ea vine în mod evident din sensibilitatea interioară a compozitorului. Piesa este dodecafonică dar nu în sensul ortodox al cuvîntului. Ea este dificilă de interpretat atît pentru instrumentişti cît şi pentru dirijor. Dacă reuşim să satisfacem compozitorul, aceasta va constitui un mare succes pentru orchestra simfonică tîrgumureşeană. Pentru mine este o mare onoare să dirijez o primă audiţie şi prezenţa compozitorului la repetiţii constituie o foarte valoroasă şi sper fructuoasă colaborare. Un aspect interesant pe care vreau să-l subliniez încă este că Zoltán Aladár foloseşte In compoziţie procedeul aleatoric. In această simfonie el face excentricităţi în sonoritate! pasaje foarte dure alternează cu pasaje melodioase, puternice cu libere, complicate cu simple, orchestraţia, foarte bogată. Sper că simfonia va reuşi şi va fi bine primită de spectatori. în acest context trebuie să spun că pentru a o dirija bine, aşa cum se cuvine, a trebuit să renunţ la o lucrare cu care să-mi dovedesc de fapt resursele şi calităţile dirijorale. Şi programul ar fi fost prea lung şi obositor pentru orchestră şi pentru mine. Sunt foarte mulţumit de felul cum se desfăşoară munca cu orchestra. Regret dar în acelaşi timp sunt fericit că am venit la Tg.-Mureş numai după mulţi ani de dirijat în ţara dumneavoastră. Regret, pentru că oraşul este foarte plăcut şi orchestra este bună, fapt pe care îl auzisem de la colegi de ai mei care au dirijat aici. Sunt fericit, pentru că voi continua colaborarea — am şi primit o invitaţie să particip în stagiunea 1972—1973. Voi reveni cu plăcere. In facsimil: Urez mare succes festivalului muzical din Tg.-Mureş. f/ ro* IT 7TV 4£rjUA^ S SPORT Divizia A de fotbal, după consumarea penultimei etape O problemă s-a lămurit, după meciurile de miercuri: campioană naţională pe anul 1972 este echipa F. C. Argeş, indiferent de rezultatele din ultima etapă. Unsprezecele piteştean a dat dovadă în returul campionatului de o extraordinară vitalitate şi o mare voinţă, impunîndu-se în mai toate partidele jucate. U.T.A. a apărut în meciul cheie de la Iaşi ca o echipă obosită care nu mai poate forţa situaţia, iar „U“ Cluj, cea de-a 3-a pretendentă la titlu, n-a reuşit nici ea să obţină cele 2 puncte în meciul cu Steaua, pentru a putea concura în continuare pe F. C. Argeş. Dar nu toate socotelile au fost încheiate în etapa penultimă a campionatului. A rămas în continuare deschisă problema locului 15, adică a echipei care, împreună cu Crişul va retrograda în divizia B. Acum, această poziţie nerîvnită este deţinută de Politehnica, dar în pericol se află şi Petrolul, Jiul, Farul, C.F.R. care au doar cu un punct mai mult decît echipa ieşeană. Ne putem aştepta, aşadar, in ultima etapă, la o luptă dramatică a echipelor citate pentru supravieţuire în prima divizie. Cu cele mai mici şanse rămîne Politehnica, pe care o vom vedea evoluînd duminică la noi, la Tg.-Mureş. A.S.A. va lupta, desigur, cu toarisul lă capacitatea pentru a obţine cele 2 puncte, de care are nevoie spre a se menţine pe locul 4, fiind talonată de aproape de Steagul roşu, S. C. Bacău, Dinamo şi „U“ Craiova, cu mai puţine puncte dar cu golaveraje mai bune. Clasamentul arată acum în felul următor: F. C. Argeş 29183 848--3339 U.T.A. 29147 849--2935 „U" Cluj 29155 938--2735 A.S.A. 29137 932--2933 Steagul roşu 29128 935--2132 S. C. Bacău 2914 41141--3932 Dinamo 2912 71044--3331 „U“ Craiova 2913 51141--3331 Rapid 2913 41240--3830 Steaua 2910 81134--2628 C.F.R. 299 71327--3525 91226--3725 7.1324--3825 71323--3825 6121129--3924 81816--5214 Iată programul ultimei etape, care se desfășoară duminică, 25 iunie: Farul — Universitatea Craiova; Steagul roşu — C.F.R.; A.S.A. — Politehnica; „U" Cluj — Rapid; Jiul — Petrolul; Crişul — Steaua; U.T.A. — S. C. Bacău; Dinamo F. C. Argeş. Farul 298 Jiul 299 Petrolul 299 Politehnica 29 293 La Tg.-Mureş a început cursa ciclistă internaţională „Cupa Voinţa“ Joi dimineaţa la Tg.-Mureş s-a dat startul la cea de-a XVII-a ediţie a importantei curse cicliste internaţionale „Cupa Voinţa" la care participă 105 concurenţi reprezentînd 20 cluburi şi asociaţii sportive din şapte ţări: Bulgaria, Cehoslovacia, Polonia, R.F. a Germaniei, Ungaria, Italia, iar din ţara noastră: Dinamo, Steaua, Voinţa, Olimpia Bucureşti, Metalul Plopeni, Voinţa şi Petrolul Ploieşti, C.I.R.O. Braşov, Portul Constanţa, Voinţa Cluj şi Mureşul Tg.Mureş. Traseul primei etape Tg.-Mureş — Reghin — Sovata a măsurat 133 km, avînd şi trei puncte de căţărare la Chiheru de Sus. Bălăuşeri şi Acăţari, a fost deosebit de animat, evidenţiindu-se în mod special rutierii din R.F. a Germaniei, R.P. Polonă, de la Dinamo, Steaua, Metalul Plopeni etc. S-a atins o medie orară de 42 km. Iată primii clasaţi ai etapei inaugurale a „Cupei Voinţa": 1. Thaller Peter Klaus (Düsseldorf — R.F. a Germaniei) care a acoperit distanţa de 133 km în 3 ore, 11 minute şi 9 secunde; 2. Al. Zaroschi (Dinamo); 3. M. Hrisoveni (C.S. Brăila); 4. E. Imbuzan (Steaua); 5. V. Pascale (Steaua); 6. M. Skoropo (R.S. Cehoslovacă), toţi în acelaşi timp cu învingătorul. Cicliştii de la Mureşul au avut o comportare meritorie clasîndu-se între locurile 13—60 (N. David, A. Györfi, G. Debreczeni) care au sosit cu al doilea pluton fiind 4 cronometraţi cu timpul de 3 ore, 11 minute şi 18 secunde. Clasamentul general al căţărătorilor: 1. Thaller P. K. (Düsseldorf) 10 puncte; 2. Gavrilă N. (Steaua) 6 puncte; 3. Knopek E. (Polonia) 5 puncte; 4. Tudoran C. (Steaua) 3 puncte. Azi se vor desfăşura două etape, astfel dimineaţa de la ora 9, de la km 2 pe şoseaua Tg.Mureş — Sîntana — Voiniceni —■ Ceuaşu —• Cîmpeniţa şi retur (27 km) contracronometru cu plecarea cicliştilor din minut în minut. După-amiaza de la ora 15 cu plecarea din Piaţa Trandafirilor se va da startul pe traseul de 160 km Tg.Mureş — Reghin •— Lunca Bradului — Deda — Reghin — Tg.-Mureş. Sosirea va avea loc tot în Piaţa Trandafirilor în jurul orei 19. Sîmbătă va avea loc etapa a IV-a cu plecarea din Piaţa Trandafirilor de la ora 9.30 pe cel mai lung traseu al cursei de 162 km pe ruta Tg.Mureş — Sighişoara — Mediaş — Tîrnăveni — Iernut — Tg.-Mureş. Sosirea va avea loc în jurul orei 13:33. Ultima etapă, a V-a, se va desfăşura duminică în circuit în centrul oraşului Tg.-Mureş pe o pistă în lungime de 1.600 metri, cu efectuarea a 35 ture, în total 56 km. IOAN PAUL Aspect de la startul cursei cicliste Vi s-au pătat hainele ? Nu vă faceţi griji ! UNITĂŢILE SPECIALIZATE ALE Cooperativei meşteşugăreşti „Textila Mureş“ din Tg.-Mureş, aflate pe: — străzile Kossuth Lajos, Somnului nr. 2 şi Someşului; — în complexul „Dacia"; — în cartierele „Oneşti" şi „Aleea Carpaţi" angajează lucrări de curăţătorie chimica atît PENTRU ÎNTREPRINDERI ŞI INSTITUŢII, CÎT ŞI PENTRU PARTICULARI. Unitatea din Sîngeorgiu de Mureş execută spălare, vopsire şi curăţire. La Sovata-băi va intra în curînd în exploatare o altă curăţătorie chimică. Deservire promptă, ireproşabilă! însemnări Linpa omul de la volan... ...nu este reporterul care ar urma să creioneze portretul şoferului, să zicem. De data aceasta lingă el se află o cunoştinţă, o rudă, un prieten, uneori chiar doi sau trei. Sînt acele persoane care, urcînd prin faţă sau prin spate, cu bilet de călătorie, sau fără, se instalează lingă bara din faţă şi cîteva staţii schimbă cu şoferul impresii. Desigur, veţi zice, suntem oameni, n-are voie omul să schimbe o vorbă cu un coleg de serviciu, cu soţia, cu un prieten? Trecînd peste ignorarea recomandărilor de a se evita discuţiile cu şoferii — care, la Tg.Mureş — s-o recunoaştem —conduc cu foarte multă atenţie, opresc regulamentar în staţii, sînt destul de receptivi la eventualele semnale ale călătorilor — nu întotdeauna aceşti oameni, postaţi în faţă, sesizează că îngreunează, mai ales cînd maşina este aglomerată, coborîrea călătorilor sau urcarea prin faţă a celor îndreptăţiţi la acest procedeu. Şi asişti de multe ori la scene de loc plăcute. Fiindcă pe lingă aceşti oameni trebuie să-ţi faci mai întîi loc, să te înghesui, să-i pofteşti să se dea la o parte — dacă au unde! — şi să scoţi un oftat de uşurare după ce ai coborît. Nu am fi ridicat acest aspect dacă el nu ar arunca o umbră peste tabloul destul de civilizat al transportului în comun la Tg.-Mureş. Şi dacă pasagerii dau dovadă — cu mici excepţii — la urcare, în maşină, la coborîre, de acea politeţe, necesară de altfel, pe care ţi-o impune călătoria în comun, educaţia şi nu în ultimă instanţă bunul simţ, de ce satisfacţia să le fie ştirbită de unii care, în fond, au obligaţii sporite în acest sens? Să sperăm că fenomenul va deveni tot mai rar şi, cu timpul, nu-l vom mai întîlni deloc. I. SUCIU Cinema VINERI, 23 IUNIE TG.-MUREŞ — Arta! Silvia. Select. Sunetul muzicii (la orele 11, 14,30, 17,30, 20,30). Progresul! Marea dragoste. Tineretului! Hei, puştiule! Unirea: King Kong evadează. Grădina de va- I ră: Silvia. SIGHIŞOARA — Lumina: Felix şi Otilia. Grădina de varâ! Şarada. LUDUŞ — Flacăra: Cea mai frumoasă soţie. SÂRMAŞTI — Popular: Oliver. REGHIN — Patria: Parada circului. Victoria: Săptămîna nebunilor. Grădina de vară. Răzbunarea Sa.,, iu lui. TÎRNĂVENI — Melodia: Mihai Strogoff. SOVATA __ Doina: 12 scaune. SÎNGEORGIU DE PĂDURE — Popular: Marele semn albastru. FÎNTlNELE — Patria: Hello, Dolly! MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul: Vara de altădată. Teatru TEATRUL DE PĂPUŞI, secția maghiară, ora 10: Regele motan. Televiziune 9,00 — Telex; 9,05 — Universitatea TV; 9,50 — Muzică populară; 10,00 — Curs de limba germană; 10,30 — Desen animat; 10,45 — în întîmpinarea Conferinţei Naţionale a P.C.R.; 11,10 — Retrospectivă Walt Disney; 12,00 — Film serial pentru copii; fii şi cămila; 12,15 — Telejurnal; 16,00—17,00 — Teleşcoală (geografie, fizică); 17,30 — Curs de limba germană; 18,00 — Pentru sănătatea dv.; 18,15 — Satul contemporan; 18,45 — Tragerea Loto; 19,00 — Munci şi zile (reportaj); 19,20 — 1.001 de seri; 19,30 — Telejurnal; 20,00 — în întîmpinarea Conferinţei Naţionale a P.C.R. şi a celei de-a 25-a aniversări a Republicii. Ţara întreagă în întrecere; 20,20 — Ancheta TV; 21,00 — Film artistic: Bunicul automobil; 22,30 — 24 de ore; 22,45 — Din ţările socialiste. Biroul executiv al cooperativei de consum Gurghiu, cu adîncă durere anunţă încetarea din viaţă la data de 22 iunie 1972 a tov. MOLDOVAN PETRU preşedintele cooperativei, în vîrstă de 47 ani. Inmormîntarea va avea loc în cimitirul ortodox din comuna Gurghiu, la data de 24 iunie 1972 ora 14. BIROUL EXECUTIV