Steaua Roşie, iulie 1972 (Anul 23, nr. 154-179)
1972-07-01 / nr. 154
■'M /V Maestrul emerit al artei, compozitorul HM VAMCEA lin prestigios succes artistic şi de public ni',*- p* r^uu^f jÂ&JLs — Muzicienii şi iubitorii de muzică din Tg.-Mureş, se simt onoraţi că, în aceste zile în care se desfăşoară cel mai important eveniment muzical al anului, vă aflaţi din nou în mijlocul nostru. — Pentru a doua oară urmăresc cu deosebit interes desfăşurarea festivalului tîrgumureşean. Cu mare bucurie constat că ediţia din acest an, prin programele concertelor, prin participanţi, a atins exact nota ei particulară, prin care trebuie să se distingă de alte festivaluri. Pretutindeni în lume, în oraşele mai mari sau mici se organizează festivaluri; fiecare din acestea — cu excepţia unora care au în primul rînd un scop turistic — este axat pe o anume specialitate. Unele urmăresc reeditarea muzicii vechi, vocale şi instrumentale, altele exclusiv difuzarea muzicii contemporane, sau cum sunt cele comemorative ca festivalul bienal Enescu, bienal Bartók din Budapesta, sau cel în memoria lui Janăcsek din Brno etc. După părerea mea, şi aşa cum am discutat cu ocazia primei ediţii, festivalul tîrgumureşean ar trebui să aibă pe lîngă o notă autohtonă, prezentînd creaţiile compozitorilor maghiari care astăzi fac parte integrantă din cultura socialistă a ţării, cît şi creaţiile mai recente ale compozitorilor români, care nu au loc în stagiunile filarmonicilor. Festivalul ar mai avea un spor de interes dacă ar prezenta în toate ediţiile prime audiţii — cu toate greutăţile pe care acest lucru îl incumbă. Bineînţeles nu exclude repertoriul universal pentru a nu se ajunge la lipsa de varietate, ba mai mult să existe interes pentru lucrări ce nu figurează în repertoriul obişnuit. — Cum vedeţi concertul de muzică de cameră, din creaţia veche tirgumureşeană? — Acest concert reprezintă tocmai ceea ce spuneam la început: nota autohtonă a festivalului, este o realizare lăudabilă care vorbeşte de la sine, plină de generozitate şi respect, prin care generaţia tînără cinsteşte memoria şi activitatea antecesorilor săi. Am citit cu deosebit interes caietul program al concertului, care reprezintă o serioasă contribuţie muzicologică, bazată pe cercetarea ştiinţifică meritorie deoarece nu multă lume ştie că generaţia de muzicieni de la 1908 încoace avea şi ea antecesorii săi, pe munca cărora se putea sprijini şi deci că există deja un început de muzică. Felicit din toată inima pe redactorii acestui caiet. — Ce părere aveţi despre ideea de a oferi mai mult spaţiu în festivalul nostru muzicii vocale, în special liedurilor? — Tîrgu-Mureşul a avut o frumoasă tradiţie de lied şi o excelentă şcoală canto, care a dat cîntăreţi de o certă valoare. Liedul pe scena acestui festival ar fi întru totul justificat şi primit cu entuziasm de iubitorii genului care din păcate se cultivă din ce în ce mai puţin. — Şi acum, cuvintul dv. ca preşedinte de onoare al festivalului „Zilele muzicale tirgumureşene". — Sunt profund impresionat de ataşamentul muzicienilor şi publicului, care nu a uitat activitatea mea de aproape două decenii în acest oraş şi că mi-a făcut cinstea de a fi ales preşedinte de onoare al festivalului tîrgumureşean. Mă aflu într-o situaţie delicată deoarece urmăresc desfăşurarea lui, în aceeaşi măsură sentimental şi critic, ţinînd la prestigiul său, pe care-l doresc la înălţimea cuvenită, şi însufleţit de același elan care l-a caracterizat de la început. dtsxfsf'ak jg^ fi~J~ Ov ♦ £4 5^ -2*^ ^2 ^ i&v /«^'^ ^ ‘ÎT^- M%. . J llltiiiiim.................1..linii #||l||||„|i«i«iii»iiiii»i.. Iliiig.. m ..... Sextetul vocal „The Purcell consort of voices“ din Londra, care va concerta în ziua de 2 iulie. Orchestra de cameră „Soliștii din Sofia“ dirijată de Vasili Kazardjev, concertează în ziua de 1 iulie. OPINII ■ OPINII ■ OPINII ■ OPINII ■ OPINII Szalman brand, directorul şi dirijorul Filarmonicii din Tîrgu-Mureş — Care sunt părerile dumneavoastră în legătură cu cea de-a doua ediţie a „Zilelor muzicale"? — Festivalul din anul acesta răspunde strădaniilor noastre în direcţia imprimării unui caracter, unui profil, care să meargă ca un fir roşu şi în ediţiile viitoare; consider că am reuşit să legăm mai organic conţinutul festivalului, atît în ceea ce priveşte varietatea concertelor, cît şi a echilibrului între tradiţiile şi realitatea contemporană a vieţii muzicale din oraşul nostru. Apreciez astăzi şi mai mult ideea colegului meu Csiky Boldizsár, de a fi realizat concertul de muzică de cameră din creaţia veche tirgumureşeană, care stă mărturie trecutului, alături de noua creaţie muzicală, realităţi de netăgăduit, care justifică pe deplin existenţa festivalului. Apreciez, de asemenea, realizarea „Caietului program“, veritabil şipreţios document care atestă tradiţia noastră muzicală. Mă gindesc apoi la răspunderea ce ne revine pe viitor in ceea ce priveşte păstrarea, sau şi mai bine, ridicarea nivelului valorii artistice a festivalului. In acest an am beneficiat de prezenţa unor personalităţi şi formaţii de elită cum sunt corul „Madrigal", filarmonica clujeană, Cvartetul „Philarmonia" din Bucureşti şi două formaţii străine, de renume cel puţin european: Orchestra de cameră „Soliştii din Sofia“ şi sextetul vocal londonez „Purcell". în mod deosebit trebuie să remarc valoroasa prezenţă a dirijorului iugoslav Djura Iaksici, atît de elocventă prin seriozitatea cu care a privit şi a pregătit, renunţînd la spectaculozitate, acea grea primă audiţie, Simfonia a II-a de Zoltán Aladár, conferind concertului de deschidere şi întregului festival aureola marilor evenimente muzicale. .Pentru aceasta îi sîntem adînc recunoscători. — Vă rog să împărtăşiţi cîteva puncte de vedere care rămîn definitiv în atenţia organizatorilor festivalului. — Echilibrarea repertoriului în ce priveşte creaţia muzicală românească (şi în cadrul acesteia în proporţie corespunzătoare, creaţia locală), cea clasică, romantică şi modernă. Continuarea colaborării cu solişti şi formaţii de prestigiu, între care Filarmonica din Cluj o dorim ca oaspete întotdeauna. Continuarea seriei concertelor de orgă, ca un specific pentru oraşul nostru, îmbogăţirea festivalului cu muzică vocală, aspect bine realizat în actuala ediţie, şi păstrarea, ca o notă specifică, a caracterului vocal-simfonic al închiderii. — Cîteva cuvinte despre concertul dirijat de dv. — Este chiar concertul de închidere a festivalului, aşa cum de altfel a fost şi în ediţia anterioară; mă bucur pentru acest rol pe care îl deţin şi pe care doresc să-l menţin şi în viitor deoarece preţuiesc în mod deosebit muzica vocal-simfonică. In încheiere vreau să remarc o realitate îmbucurătoare, aceea că deşi ne aflăm la sfîrşit de stagiune, colectivul nostru lucrează cu forţe proaspete, cu simţul marii răspunderi şi cu multă dăruire. Folosesc prilejul acesta pentru a exprima calde mulţumiri conducerii judeţene de partid care ne-a acordat un sprijin real in toate ocaziile şi mai cu seamă în realizarea festivalului „Zilele muzicale tirgumureşene“. sala plina fina la refuz Fejér Elemér, dirijor al corului — Este ştiut faptul că dirijorul e cel mai in măsură să aprecieze formaţia cu care lucrează; vă rog să o faceţi, prin prisma realizărilor obţinute intr-un timp relativ scurt. — In răstimpul la care vă referiţi, corul a trecut prin unele transformări sau, mai bine-zis, s-a adaptat noilor cerinţe specifice. Mai bine de un deceniu, repertoriul corului, după cum se ştie, a fost axat în primul rînd pe prelucrări folclorice; într-o considerabilă proporţie însă, acesta a cuprins lucrări şi din literatura preclasică şi modernă, românească şi universală. Noile cerinţe specifice, cum spuneam, determinau abordarea unui gen nou de repertoriu şi acesta a fost cel vocal-simfonic, reprezentat prin lucrări de proporţii mai mici sau mai mari. De atunci, una din problemele esenţiale în viaţa corului a fost şi cea a publicului, a succesului, deoarece scena, sala de concert au rămas aceleaşi, nu însă şi publicul. Astăzi pot afirma că el există, poate că e şi cel vechi, dar cu siguranţă unul nou, generos dintotdeauna, capabil să preţuiască şi să răsplătească trăirile estetice Pînă în prezent am realizat trei lucrări vocal-simfonice de mari proporţii: cantata scenică Carmina burana de Carl Orff, oratoriul Messias de Händel şi oratoriul Anotimpurile de Haydn — pentru această ediţie a festivalului, şi încă alte opt lucrări vocal-simfonice de proporţii mai mici, din literatura românească sau universală (Beethoven, Schönberg, Debussy, S. Sarchizov etc.). Aici trebuie să remarc inspiraţia şi priceperea cu care a fost ales repertoriul (lucrări din cele mai reprezentative ale unor compozitori însemnaţi, reprezentanţi de epoci şi stiluri), pentru că în bună parte acest lucru a asigurat continuarea succesului de care s-au bucurat toate apariţiile corului în public, deşi nu pot să nu recunosc o oarecare greutate întîmpinată în adaptarea formaţiei la noul gen, care a ridicat mai cu seamă probleme de stil decît de partitură. — Ce părere aveţi despre locul pe care-l ocupă corul în festivalul mureşean? __ Cunosc ecourile presei de anul trecut care remarcau o singură apariţie în festival. Sunt în măsură să afirm că deocamdată acest cor nu poate face mai mult; el se află în faza îmbogăţirii repertoriului genului. Dar cu siguranţă, în concertul de închidere a viitoarei ediţii îşi va păstra rolul tradiţional, ca şi la actuala ediţie. Interviuri luate de Hamza Iuliu, concertmaestru — Existenţa unei orchestre de cameră în viaţa muzicală a unui oraş ii conferă acesteia un spor de valoare. Cum vedeţi dv. rolul orchestrei al cărui concertmaestru sînteţi? Ce concerte mai însemnate aţi avut în ultimii ani? — Orchestra de cameră a filarmonicii s-a înfiinţat în urmă cu cinci ani, faptul că iubitorii de muzică au dorit existenţa ei, o dovedeşte participarea publicului, care în scurt timp a făcut ca sala mică de oglinzi să devină neincăpătoare pentru desfăşurarea concertelor, care în ultimul timp au avut loc in sala mare a Palatului culturii sau în Biserica din cetate. Acest interes constituie încă o dovadă a tradiţiei muzicale a oraşului nostru, a formaţiilor corale existente dintotdeauna, a unui public iubitor de muzică. In alcătuirea repertoriului am avut în vedere misiunea noastră de a atrage şi educa ascultătorii care astăzi ne urmăresc concertele în număr din ce in ce mai mare In cei cinci ani de existenţă, orchestra noastră a susţinut un număr însemnat de concerte din care remarc cele trei, care au avut loc la Bucureşti şi cel cu care am participat la Festivalul muzicii de cameră de la Braşov, unde ne-am bucurat de cinstea de a susţine concertul de închidere a festivalului, în compania corului „Madrigal“. Acest lucru demonstrează cred, preţuirea care se acordă orchestrei de cameră şi filarmonicii târgumureşene, care pe plan naţional este ştiut, ocupă un loc binemeritat. Aduc pe această cale mulţumiri membrilor orchestrei de cameră, acelora care formează şi nucleul de bază al orchestrei simfonice, pentru activitatea preţioasă pe care o depun în mod voluntar, pentru crezul în succesul şi viitorul orchestrei. —Care este părerea dv. despre actuala ediţie a festivalului şi despre locul muzicii de cameră în cadrul lui? — Actuala ediţie a festivalului se desfăşoară la un nivel artistic superior celei anterioare, un program complex, un public din ce în ce mai receptiv, profilul, conturat şi, cum e firesc, viitorul asigurat. Muzica de cameră îşi are festivalul la Braşov, în cel tîrgumureşean ea trebuie să ocupe locul cuvenit pentru a-i da mai multă varietate, mai multă culoare. In încheiere vreau să mai adaug că modificările survenite în program, din anumite cauze obiective, determină pe de o parte, fără îndoială, greutăţi în pregătire, cît şi de ordin publicitar, iar pe de altă parte sunt, ca în acest an, de bun augur pentru participarea unor tineri solişti, cum au fost anul acesta Gabriela Ijac şi Andrei Ágoston, care ne-au oferit adevărate revelații. VALERIA COVATARU JA 5 STEAUA ROȘIE PAGINA . Soliştii concertului de încheiere Artistul emerit VALENTIN TEODORIAN tenoratului GHEORGHE CRASNARU Gru- RiwiMima Mărturii tat- tale ! ■ interesului ! Publicul tîrgumureşean. c**- -**5. ocazia festivalului „ZILEI MUZICALE TÎRGUMUREŞ NE", a cucerit literalmen pină la refuz sălile de cance in fiecare seară. De la tova răşul CONSTANTIN POD.DARU, director adjunct al filarmonicii tirgumureşene aflăm că numai in primele şase zile au fost vîndute peste.500 bilete, în valoare d 27.000 lei. La această a doua ediţie a festivalului publicul a venit după preferinţe. Aşa incit subliniem încă o dată trăsăturile publicului nostru meloman: exigent, entuziast, cult, ier. De-a lungul întregii edi'67, 4( actuale a festivalului * ieşenii au subscris 541.650 lei, cativul de eveni ✓ tic elevat, superidcepţie, program, organizare şi des’