Steaua Roşie, octombrie 1972 (Anul 23, nr. 232-257)

1972-10-14 / nr. 243

PROLETARY O/N TOATE TA'R/LE, MN/TI-VÁ­T­­­­ 9 BURBOSI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN­­ ANUL XXIV, Nr. 243 (4.528) Sîmbătă, 14 octombrie 1972 6 pagini, 30 de bani Intirzierea reclamă să participăm cu toate forțele la S­TRINGEREA GRABNICA a produselor de pe cîmp! Prin intensificarea recoltărilor şi transportului, croim drum lider semănătorilor Cooperatorii din Zau de Cîmpie depun eforturi susţinute pentru strîngerea şi punerea la adăpost a recoltei, pentru eliberarea grabni­că a terenurilor ce vor fi semănate cu grîu şi orz. Recoltarea cartofilor şi cînepei s-a terminat de mult. Din cele 100 ha trifoi de sămînţă au fost recoltate 80 ha. O parte din suprafeţele eliberate în urma recol­tării acestor culturi (20 ha după cî­­nepă şi 40 ha după trifoi) au şi fost însămînţate cu grîu şi orz.­­ Se des­făşoară în ritm susţinut recoltarea şi transportul sfeclei de zahăr. Pînă la 11 octombrie au fost recoltate 85 de hectare din cele 147 hectare cul­tivate cu sfeclă de zahăr. In ciuda greutăţilor cauzate de ploile frecven­te din ultimele zile, care îngreunea­ză extrem de mult transportul, lu­crările continuă fără încetare. Pînă miercuri sfecla a fost transportată de pe 48 de hectare (1.680 tone) şi predată la bazele de recepţie. Peste 40 ha au şi fost eliberate, urmînd să fie pregătite pentru însămînţa­­rea griului. In cursul zilei de miercuri, înfrun­­tînd frecventele ploi, peste 200 de cooperatori au luat parte la recolta­rea sfeclei pe tarlalele „Bîrsana", „Botă", pe „Babe" şi în Valea Sîn­­gerului. In acelasi timp 3 auto­camioane ale C.A.P., 4 remorci ale S.M.A. transportau sfeclă la bazele de recepţie, iar alte 4 autocamioane (de la I.T.A.) direct la fabrica de zahăr din Luduş. De la tarlaua „Ba­be" se transporta sfeclă la gara din Zau şi cu 5 atelaje ale C.A.P., cele­lalte atelaje participînd la însilo­­zarea frunzelor şi coletelor de sfeclă la capătul tarlalelor. Datorită bunei organizări a muncii, între recoltarea şi transportul sfeclei se menţine un decalaj raţional, ceea ce permite pu­nerea la adăpost din timp a recoltei şi în acelaşi timp eliberarea şi pre­gătirea terenurilor ce urmează să fie semănate zilele următoare cu grîu și orz. Sfecla şi cinepa au rămas in cimp, iar atelajele transportă.,, lemne In ciuda timpului schimbător, a frecventelor ploi din ultimele zile, recoltările au avansat substanţial şi la C.A.P. Singer. S-a terminat, prac­tic, recoltarea celor 150 ha trifoi de sămînţă şi a celor 80 ha de cînepă. Şi recoltarea sfeclei de zahăr a ajuns într-un stadiu decisiv. Din cele 130 ha au fost scoase pînă miercuri 90 ha. De cîteva zile a început şi culesul porumbului. In schimb, se desfăşoară în ritm lent transportul produselor din cîmp. Sfecla a fost transportată doar de pe 25 ha (circa 700 tone), pe alte 65 ha recolta a rămas în cîmp. Au mai rămas netransportate 35 ha tri­foi de sămînţă şi 15 ha cînepă. „ Avem greutăţi la transportul produselor, ne spune tovarăşul Eu­gen Rădulescu, inginerul-şef al C.A.P. Din cauza efortului pe tere­nurile înnoroite, două autocamioane ne-au rămas pe butuci. Totuşi, con­tinuăm transportul sfeclei. Şi în prezent avem, la tarlaua „Faţă", trei autocamioane şi o remorcă. Iar cele 25 de atelaje ale C.A.P. transportă cînepă pe marginea tarlalelor. Statistic, toate ar fi în regulă. Nu­mai că la transportul cînepei am văzut doar 2—3 atelaje. In schimb, alte atelaje se plimbau pe uliţele satului. Teofil Bercea, din brigada I, ne-a spus clar, ca să nu fie vreo „neînţelegere“! — Mă duc la gară după lemne. Tovarăşul brigadier Şuteu mi-a dat ordin. Zicea că Vasile Suciu, un co­operator de la noi, a primit ceva lemne... şi să mergem cu atelajele la gară, să-l ajutăm la transportul lemnelor. Intr-adevăr, la gară, am surprins alti 4 conducători de atelaje (Vasile Gherman, Macavei Luca, Gheorghe Venţel şi Pamfil Moldo­van) în timp ce-şi încărcau atelajele (care tre­buiau să fie la transportul cînepei­ cu lemne. — Trebuie să transportăm lemne­le, se scuză tovarăşul Ilie Lechin­­ţan, preşedintele cooperativei. De acord, să transportăm şi lem­ne, dar nu într-o asemenea perioadă critică, cînd pe zeci de hectare pro­dusele (sfecla, cînepă etc.) au ră­mas în cîmp! N. ȘTEFAN Pregătirea terenului pentru insămîn­țarea griului la C.A.P. Fărăgău Autocamioanele sa facă transporturi din cimp, nu de la silozuri La C.A.P. Papiu Ilarian pe prim plan se află recoltatul şi transportul sfeclei. La scosul sfeclei erau peste 300 de cooperatori, iar alţi 60, cu un fel de sănii speciale remorcate de tractoare, aduceau la marginea tarlalei clăile de cînepă. încurcătura cea mai mare era însă la transportul sfeclei de zahăr. In cîteva zile cele 15 autocamioane ale Şcolii de şoferi din Tg.-Mureş veni­te aici în ajutor s-au mărgi­nit să transporte sfecla mai mult din baze şi nu din cîmp. In felul acesta ele foloseau drumul ce trece prin Singer şi ora­şul Luduş... Şi aşa încărcate tre­ceau cu sfecla pe lingă Fabrica de zahăr din Luduş şi după un drum lung ajungeau tot la fabrică, dar la cea din Tg.-Mureş ... — De ce procedaţi astfel, l-am întrebat pe Mihai Tătar, inginerul şef al C.A.P. Papiu Ilarian. — Pentru că avem contract cu Fa­brica de zahăr din Tg.-Mureş. — Altă soluţie de scurtarea dru­mului nu este? — Ba da. Aproape întreaga supra­faţă cultivată cu sfeclă are o aşe­zare care gravitează înspre un drum bun ce face legătura cu Grebenişul de unde se ajunge uşor la Tg.-Mu­­reş. Dar întrucît şoferii de pe cele 15 autocamioane ale şcolii amintite mai sus ezitau să intre cu maşinile în tarla, ei au preferat să transpor­te mai bine sfecla din bază... Şi noi am văzut miercuri dimi­neaţa la faţa locului un şir de 8—9 maşini aşteptînd rîndul la bază, unde un graifer încărca anevoios sfecla. In felul acesta şi randamen­tul de lucru era mic, zilnic dacă se făcea în transport-două pînă la Tg.­­Mureş. Desigur, acestei stări de lucruri i s-a pus capăt şi s-a trecut intens la scoaterea sfeclei din tarla cu maşi­nile ce sînt remorcate de tractoare pînă la drumul pietruit ce face legă­tura cu Grebenișul. Datorită folo­sirii în mod cu totul nejudicios a mașinilor aici la Papiu Ilarian, din 2.200 tone de sfeclă au fost transpor­tate doar 600 tone! In loc să transporte produsele de pe cîmp, transportă lemne atelajele C.A.P. Sînger Oameni plimbaţi pe drumuri Chiar şi în aceste zile de maximă concentrare a forţelor, de folosirea fiecărei ore bună de lucru în cîmp, se găsesc reprezentanţi ai diferitelor întreprinderi care să-i poarte pe cooperatori de pomană pe drumuri dintr-un sat în altul. Miercuri, 11 octombrie, de exemplu, achizitorul Şerban, salariat al I.R.I.C., avea con­form contractului de preluat­e porci din satul Tăureni. Cu toate că la sediul C.A.P. exista un cîntar-bascu­­lă bun, totuși el a refuzat să cîntă­­rească porcii aici și a cerut oameni­lor să se deplaseze încă 5 km pînă în Sînger, unde are el stabilit punc­tul de preluare a animalelor con­tractate. Socotim că în aceste condiţii cînd lucrările agricole sunt aşa de răma­se în urmă, cooperatorii trebuie lă­saţi să iasă la lucru şi să fie scutiţi de toanele unui achizitor capricios... Panoramă tirgumureşeană în care se vede Liceul industrial şi Fabrica de zahăr ÎN ijjjmmjl XXV-A WVIJSHI A SEPN­BUCU Cu angajamentul anual realizat şi depăşit Colectivul Fabricii de zahăr din Tg.-Mureş s-a angajat să realizeze planul cincinal cu nouă luni mai devreme. Angajamentul luat în cin­stea Conferinţei Naţionale a parti­dului şi a celei de-a XXV-a aniver­sări a Republicii s-a materializat zi de zi, lună de lună în importante cantităţi de producţie obţinută pes­te plan. Astfel, la capătul a nouă luni, faţă de angajamentul anual de şase milioane lei, producţia globală a fost depăşită cu 9.243.000 lei, iar producţia marfă cu 9.874.000 lei, rea­­lizîndu-se în plus 4.795 tone de za­hăr. Aceste­­rezultate semnificative au fost posibile prin terminarea re­­montului cu 8 zile mai devreme, prin folosirea intensivă a capacită­ţilor şi încărcarea corespunzătoare a instalaţiilor, valorificarea supe­rioară a materiilor prime, la care se adaugă o disciplină exemplară a muncii. Succese de seamă Colectivul secţiei de preparate din carne de la I.A.S. Iernut, condus de Viorel Coman, a ra­portat zilele acestea realizarea planului anual la toţi indicatorii. Desfăşurînd larg întrecerea socia­listă, folosind la întreaga capa­citate utilajul existent, munci­torii de aici au realizat şi depă­şit şi angajamentele luate în cin­stea celei de-a XXV-a aniversări a Republicii. La obţinerea acestor rezultate a contribuit întregul co­lectiv, evidenţiindu-se în mod deosebit Ioan Donciu, C. Mailat, Iosif Ciurea şi Maria Burciu. Analizînd posibilităţile de care dispune, colectivul de aici s-a angajat să producă şi să livreze suplimentar pînă la sfîrşitul anu­lui 135 tone de preparate din carne în valoare de peste 3,2 mi­lioane de lei. La fel, pînă la sfîr­şitul anului, se va înregistra un beneficiu peste plan in sumă de un milion lei. Realizările cantitative obţinute aici merg în mină cu îmbunătă­ţirea calităţii produselor şi lăr­girea gamei sortimentelor. Cali­tatea produselor este apreciată mai ales de consumatori care so­licită din magazinele Gostat, cu prioritate, produsele realizate la I.A.S. Iernut. Venind în întîmpi­­narea consumatorilor colectivul acestei secţii de mezeluri anunţă începerea fabricării a încă 19 sor­timente noi care au fost nu de­mult omologate, mărindu-se ast­fel gama preparatelor realizate aici la peste 60. Dintre noile pre­parate, din care s-au produs deja primele cantităţi, notăm: sala­mul Iernut, salam cu şuncă, sa­lam Verona, pateu de casă şi ape­ritiv tip Iernut, cîrnăciori pre­saţi, tobă extra, ţărănească şi cu sîngeret, cimnat şi sîngerete arde­lenesc etc. T. GABOR Avem asigurate toate con­diţiile pentru demararea din plin a producţiei anului 1973 Apropierea de sfîrşitul fiecărui an,, pe lingă faptul că ne face să privim în urmă pentru a vedea cum am muncit şi ce rezultate am obţinut, ne face totodată să ne gîndim şi să acţionăm cu hotărîre în direcţia pregătirii pe scară lărgită a producţiei anului următor. Des­pre aceste acţiuni şi pregătiri am purtat un dialog cu tovarăşul IOAN PETER, directorul I.P.M. SPORT DIN REGHIN. — Tovarăşe director, ce înseamnă pentru întreprinderea dumneavoas­tră anul 1973? — Pentru colectivul nostru anul 1973 înseamnă sarcini sporite, sar­cini care constau în realizarea cu a­­celeaşi capacităţi a unui volum de producţie cu 12,3 la sută mai mare decît în 1972, cu un grad sporit de calitate şi utilitate, în condiţiile creşterii simţitoare a productivi­tăţii muncii şi reducerii cheltuielilor de fabricaţie în general. — V-aţi referit la productivitatea muncii; prin ce căi va spori aceasta? — După cum am mai arătat spo­rul de producţie de 12,3 la sută în cea mai mare parte îl vom realiza prin sporirea productivităţii muncii. Principala cale prin care vom ac­ţiona în direcţia creşterii producti­vităţii muncii va fi îmbunătăţirea considerabilă a tehnologiei de fa­bricaţie. — V-am­ ruga să exemplificaţi. — Am să vă dau două exemple concludente în acest sens. Incepînd cu noul an de fabricaţie vom in­troduce pe scară şi mai mare tălpile matriţate prin care se reduce con­siderabil manopera şi în special fi­nisajul, iar aspectul estetic şi ca­litativ al încălţămintei va fi incom­parabil mai înalt decît în prezent, în timp ce productivitatea muncii va spori cu 8 la sută. Montarea me­canică a crampoanelor la ghetele de fotbal va contribui, de asemenea, la reducerea manoperei şi la creşte­rea productivităţii şi calităţii acestei operaţii. Indirect, sporirea productivităţii muncii şi direct, reducerea cheltuie­lilor materiale, vor fi influenţate de folosirea bucăţilor mici de piele şi talpă din care se va confecţiona încălţăminte pentru copii. — Aţi amintit despre preocupări­le de reducere a cheltuielilor mate­riale — cu cit o să scadă acestea fa­ţă de anul 1972? — Da, reducerea cheltuielilor ma­teriale şi în general a costului pro­ducţiei este o sarcină permanentă, de mare actualitate pusă în faţa întregii industrii de recenta Con­ferinţă Naţională a partidului şi de celelalte documente de partid, în consecinţă, colectivul nostru s-a preocupat şi se preocupă conti­nuu de traducerea ei în viaţă, în care scop, pentru anul 1973 avem in vedere o serie de măsuri specia­le care materializate vor influenţa reducerea în general a costului de fabricaţie­ la 1.000 de lei produc­ţie marfă cu 12 lei, iar la cheltuie­lile materiale cu 41 lei faţă de a­­nul curent, obţinîndu-se pe această cale economii în valoare de peste 3,5 milioane lei. — Din cele relatate am reţinut sarcinile sporite de plan pe anul 1973. Care este stadiul pregătirilor în vederea realizării acestor sarcini, mai precis asigurarea bazei mate­riale şi a desfacerii producţiei? — Recent în întreprinderea noas­tră a avut loc un schimb de expe­rienţă cu reprezentanţii I.C.R.T.I.­­urilor din ţară, în cadrul căreia am discutat probleme cu privire la ca­litatea estetică, cantitatea produse­lor fabricate de noi. Cu acel prilej am încheiat contracte cu benefi­­­iarii pentru întreaga producţie ce urmează să o livrăm la fondul pie­­ţii în anul 1973. In ceea ce priveşte asigurarea bazei materiale necesare desfăşu­rării procesului de fabricaţie, ţin să precizez că aceasta este în per­fectă concordanţă cu producţia ce urmează să o realizăm. Am primit balanţa de materiale corespunză­tor producţiei, iar la materiile pri­me de bază — piele, talpă — am încheiat şi semnat contractele cu furnizorii, ca de altfel şi la cea mai mare parte a necesarului de materiale auxiliare. Deci, în con­cluzie, pot afirma fără teamă de a greşi că la sfîrşitul lunii decem­brie vom fi bine pregătiţi din toa­te punctele de vedere pentru de­mararea din plin a producţiei anu­lui 1973. Vreau să mai amintesc că actualele contractări le-am fă­cut ţinînd cont de asigurarea bazei materiale şi de cerinţele comerţu­lui şi federaţiilor sportive de spe­cialitate. — Despre pregătirile producţiei de export ce ne puteţi spune? — Anul viitor avem planificat să exportăm 10 la sută din totalul producţiei noastre. în vederea rea­lizării contractelor de desfacere a produselor pe piaţa externă am sondat din timp preferinţele şi gus­turile viitorilor beneficiari prin prezentarea de colecţii de mostre la diferite tîrguri şi expoziţii in­ternaţionale. Pînă la ora actuală am reuşit să contractăm o parte a pro­duselor ce urmează să le exportăm, iar restul va fi contractat pînă la sfîrşitul anului, în acest sens avînd perspective promiţătoare. Interviu realizat de I. HUSAR

Next