Steaua Roşie, octombrie 1972 (Anul 23, nr. 232-257)
1972-10-14 / nr. 243
PROLETARY O/N TOATE TA'R/LE, MN/TI-VÁT 9 BURBOSI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ANUL XXIV, Nr. 243 (4.528) Sîmbătă, 14 octombrie 1972 6 pagini, 30 de bani Intirzierea reclamă să participăm cu toate forțele la STRINGEREA GRABNICA a produselor de pe cîmp! Prin intensificarea recoltărilor şi transportului, croim drum lider semănătorilor Cooperatorii din Zau de Cîmpie depun eforturi susţinute pentru strîngerea şi punerea la adăpost a recoltei, pentru eliberarea grabnică a terenurilor ce vor fi semănate cu grîu şi orz. Recoltarea cartofilor şi cînepei s-a terminat de mult. Din cele 100 ha trifoi de sămînţă au fost recoltate 80 ha. O parte din suprafeţele eliberate în urma recoltării acestor culturi (20 ha după cînepă şi 40 ha după trifoi) au şi fost însămînţate cu grîu şi orz. Se desfăşoară în ritm susţinut recoltarea şi transportul sfeclei de zahăr. Pînă la 11 octombrie au fost recoltate 85 de hectare din cele 147 hectare cultivate cu sfeclă de zahăr. In ciuda greutăţilor cauzate de ploile frecvente din ultimele zile, care îngreunează extrem de mult transportul, lucrările continuă fără încetare. Pînă miercuri sfecla a fost transportată de pe 48 de hectare (1.680 tone) şi predată la bazele de recepţie. Peste 40 ha au şi fost eliberate, urmînd să fie pregătite pentru însămînţarea griului. In cursul zilei de miercuri, înfruntînd frecventele ploi, peste 200 de cooperatori au luat parte la recoltarea sfeclei pe tarlalele „Bîrsana", „Botă", pe „Babe" şi în Valea Sîngerului. In acelasi timp 3 autocamioane ale C.A.P., 4 remorci ale S.M.A. transportau sfeclă la bazele de recepţie, iar alte 4 autocamioane (de la I.T.A.) direct la fabrica de zahăr din Luduş. De la tarlaua „Babe" se transporta sfeclă la gara din Zau şi cu 5 atelaje ale C.A.P., celelalte atelaje participînd la însilozarea frunzelor şi coletelor de sfeclă la capătul tarlalelor. Datorită bunei organizări a muncii, între recoltarea şi transportul sfeclei se menţine un decalaj raţional, ceea ce permite punerea la adăpost din timp a recoltei şi în acelaşi timp eliberarea şi pregătirea terenurilor ce urmează să fie semănate zilele următoare cu grîu și orz. Sfecla şi cinepa au rămas in cimp, iar atelajele transportă.,, lemne In ciuda timpului schimbător, a frecventelor ploi din ultimele zile, recoltările au avansat substanţial şi la C.A.P. Singer. S-a terminat, practic, recoltarea celor 150 ha trifoi de sămînţă şi a celor 80 ha de cînepă. Şi recoltarea sfeclei de zahăr a ajuns într-un stadiu decisiv. Din cele 130 ha au fost scoase pînă miercuri 90 ha. De cîteva zile a început şi culesul porumbului. In schimb, se desfăşoară în ritm lent transportul produselor din cîmp. Sfecla a fost transportată doar de pe 25 ha (circa 700 tone), pe alte 65 ha recolta a rămas în cîmp. Au mai rămas netransportate 35 ha trifoi de sămînţă şi 15 ha cînepă. „ Avem greutăţi la transportul produselor, ne spune tovarăşul Eugen Rădulescu, inginerul-şef al C.A.P. Din cauza efortului pe terenurile înnoroite, două autocamioane ne-au rămas pe butuci. Totuşi, continuăm transportul sfeclei. Şi în prezent avem, la tarlaua „Faţă", trei autocamioane şi o remorcă. Iar cele 25 de atelaje ale C.A.P. transportă cînepă pe marginea tarlalelor. Statistic, toate ar fi în regulă. Numai că la transportul cînepei am văzut doar 2—3 atelaje. In schimb, alte atelaje se plimbau pe uliţele satului. Teofil Bercea, din brigada I, ne-a spus clar, ca să nu fie vreo „neînţelegere“! — Mă duc la gară după lemne. Tovarăşul brigadier Şuteu mi-a dat ordin. Zicea că Vasile Suciu, un cooperator de la noi, a primit ceva lemne... şi să mergem cu atelajele la gară, să-l ajutăm la transportul lemnelor. Intr-adevăr, la gară, am surprins alti 4 conducători de atelaje (Vasile Gherman, Macavei Luca, Gheorghe Venţel şi Pamfil Moldovan) în timp ce-şi încărcau atelajele (care trebuiau să fie la transportul cînepei cu lemne. — Trebuie să transportăm lemnele, se scuză tovarăşul Ilie Lechinţan, preşedintele cooperativei. De acord, să transportăm şi lemne, dar nu într-o asemenea perioadă critică, cînd pe zeci de hectare produsele (sfecla, cînepă etc.) au rămas în cîmp! N. ȘTEFAN Pregătirea terenului pentru insămînțarea griului la C.A.P. Fărăgău Autocamioanele sa facă transporturi din cimp, nu de la silozuri La C.A.P. Papiu Ilarian pe prim plan se află recoltatul şi transportul sfeclei. La scosul sfeclei erau peste 300 de cooperatori, iar alţi 60, cu un fel de sănii speciale remorcate de tractoare, aduceau la marginea tarlalei clăile de cînepă. încurcătura cea mai mare era însă la transportul sfeclei de zahăr. In cîteva zile cele 15 autocamioane ale Şcolii de şoferi din Tg.-Mureş venite aici în ajutor s-au mărginit să transporte sfecla mai mult din baze şi nu din cîmp. In felul acesta ele foloseau drumul ce trece prin Singer şi oraşul Luduş... Şi aşa încărcate treceau cu sfecla pe lingă Fabrica de zahăr din Luduş şi după un drum lung ajungeau tot la fabrică, dar la cea din Tg.-Mureş ... — De ce procedaţi astfel, l-am întrebat pe Mihai Tătar, inginerul şef al C.A.P. Papiu Ilarian. — Pentru că avem contract cu Fabrica de zahăr din Tg.-Mureş. — Altă soluţie de scurtarea drumului nu este? — Ba da. Aproape întreaga suprafaţă cultivată cu sfeclă are o aşezare care gravitează înspre un drum bun ce face legătura cu Grebenişul de unde se ajunge uşor la Tg.-Mureş. Dar întrucît şoferii de pe cele 15 autocamioane ale şcolii amintite mai sus ezitau să intre cu maşinile în tarla, ei au preferat să transporte mai bine sfecla din bază... Şi noi am văzut miercuri dimineaţa la faţa locului un şir de 8—9 maşini aşteptînd rîndul la bază, unde un graifer încărca anevoios sfecla. In felul acesta şi randamentul de lucru era mic, zilnic dacă se făcea în transport-două pînă la Tg.Mureş. Desigur, acestei stări de lucruri i s-a pus capăt şi s-a trecut intens la scoaterea sfeclei din tarla cu maşinile ce sînt remorcate de tractoare pînă la drumul pietruit ce face legătura cu Grebenișul. Datorită folosirii în mod cu totul nejudicios a mașinilor aici la Papiu Ilarian, din 2.200 tone de sfeclă au fost transportate doar 600 tone! In loc să transporte produsele de pe cîmp, transportă lemne atelajele C.A.P. Sînger Oameni plimbaţi pe drumuri Chiar şi în aceste zile de maximă concentrare a forţelor, de folosirea fiecărei ore bună de lucru în cîmp, se găsesc reprezentanţi ai diferitelor întreprinderi care să-i poarte pe cooperatori de pomană pe drumuri dintr-un sat în altul. Miercuri, 11 octombrie, de exemplu, achizitorul Şerban, salariat al I.R.I.C., avea conform contractului de preluate porci din satul Tăureni. Cu toate că la sediul C.A.P. exista un cîntar-basculă bun, totuși el a refuzat să cîntărească porcii aici și a cerut oamenilor să se deplaseze încă 5 km pînă în Sînger, unde are el stabilit punctul de preluare a animalelor contractate. Socotim că în aceste condiţii cînd lucrările agricole sunt aşa de rămase în urmă, cooperatorii trebuie lăsaţi să iasă la lucru şi să fie scutiţi de toanele unui achizitor capricios... Panoramă tirgumureşeană în care se vede Liceul industrial şi Fabrica de zahăr ÎN ijjjmmjl XXV-A WVIJSHI A SEPNBUCU Cu angajamentul anual realizat şi depăşit Colectivul Fabricii de zahăr din Tg.-Mureş s-a angajat să realizeze planul cincinal cu nouă luni mai devreme. Angajamentul luat în cinstea Conferinţei Naţionale a partidului şi a celei de-a XXV-a aniversări a Republicii s-a materializat zi de zi, lună de lună în importante cantităţi de producţie obţinută peste plan. Astfel, la capătul a nouă luni, faţă de angajamentul anual de şase milioane lei, producţia globală a fost depăşită cu 9.243.000 lei, iar producţia marfă cu 9.874.000 lei, realizîndu-se în plus 4.795 tone de zahăr. Acesterezultate semnificative au fost posibile prin terminarea remontului cu 8 zile mai devreme, prin folosirea intensivă a capacităţilor şi încărcarea corespunzătoare a instalaţiilor, valorificarea superioară a materiilor prime, la care se adaugă o disciplină exemplară a muncii. Succese de seamă Colectivul secţiei de preparate din carne de la I.A.S. Iernut, condus de Viorel Coman, a raportat zilele acestea realizarea planului anual la toţi indicatorii. Desfăşurînd larg întrecerea socialistă, folosind la întreaga capacitate utilajul existent, muncitorii de aici au realizat şi depăşit şi angajamentele luate în cinstea celei de-a XXV-a aniversări a Republicii. La obţinerea acestor rezultate a contribuit întregul colectiv, evidenţiindu-se în mod deosebit Ioan Donciu, C. Mailat, Iosif Ciurea şi Maria Burciu. Analizînd posibilităţile de care dispune, colectivul de aici s-a angajat să producă şi să livreze suplimentar pînă la sfîrşitul anului 135 tone de preparate din carne în valoare de peste 3,2 milioane de lei. La fel, pînă la sfîrşitul anului, se va înregistra un beneficiu peste plan in sumă de un milion lei. Realizările cantitative obţinute aici merg în mină cu îmbunătăţirea calităţii produselor şi lărgirea gamei sortimentelor. Calitatea produselor este apreciată mai ales de consumatori care solicită din magazinele Gostat, cu prioritate, produsele realizate la I.A.S. Iernut. Venind în întîmpinarea consumatorilor colectivul acestei secţii de mezeluri anunţă începerea fabricării a încă 19 sortimente noi care au fost nu demult omologate, mărindu-se astfel gama preparatelor realizate aici la peste 60. Dintre noile preparate, din care s-au produs deja primele cantităţi, notăm: salamul Iernut, salam cu şuncă, salam Verona, pateu de casă şi aperitiv tip Iernut, cîrnăciori presaţi, tobă extra, ţărănească şi cu sîngeret, cimnat şi sîngerete ardelenesc etc. T. GABOR Avem asigurate toate condiţiile pentru demararea din plin a producţiei anului 1973 Apropierea de sfîrşitul fiecărui an,, pe lingă faptul că ne face să privim în urmă pentru a vedea cum am muncit şi ce rezultate am obţinut, ne face totodată să ne gîndim şi să acţionăm cu hotărîre în direcţia pregătirii pe scară lărgită a producţiei anului următor. Despre aceste acţiuni şi pregătiri am purtat un dialog cu tovarăşul IOAN PETER, directorul I.P.M. SPORT DIN REGHIN. — Tovarăşe director, ce înseamnă pentru întreprinderea dumneavoastră anul 1973? — Pentru colectivul nostru anul 1973 înseamnă sarcini sporite, sarcini care constau în realizarea cu aceleaşi capacităţi a unui volum de producţie cu 12,3 la sută mai mare decît în 1972, cu un grad sporit de calitate şi utilitate, în condiţiile creşterii simţitoare a productivităţii muncii şi reducerii cheltuielilor de fabricaţie în general. — V-aţi referit la productivitatea muncii; prin ce căi va spori aceasta? — După cum am mai arătat sporul de producţie de 12,3 la sută în cea mai mare parte îl vom realiza prin sporirea productivităţii muncii. Principala cale prin care vom acţiona în direcţia creşterii productivităţii muncii va fi îmbunătăţirea considerabilă a tehnologiei de fabricaţie. — V-am ruga să exemplificaţi. — Am să vă dau două exemple concludente în acest sens. Incepînd cu noul an de fabricaţie vom introduce pe scară şi mai mare tălpile matriţate prin care se reduce considerabil manopera şi în special finisajul, iar aspectul estetic şi calitativ al încălţămintei va fi incomparabil mai înalt decît în prezent, în timp ce productivitatea muncii va spori cu 8 la sută. Montarea mecanică a crampoanelor la ghetele de fotbal va contribui, de asemenea, la reducerea manoperei şi la creşterea productivităţii şi calităţii acestei operaţii. Indirect, sporirea productivităţii muncii şi direct, reducerea cheltuielilor materiale, vor fi influenţate de folosirea bucăţilor mici de piele şi talpă din care se va confecţiona încălţăminte pentru copii. — Aţi amintit despre preocupările de reducere a cheltuielilor materiale — cu cit o să scadă acestea faţă de anul 1972? — Da, reducerea cheltuielilor materiale şi în general a costului producţiei este o sarcină permanentă, de mare actualitate pusă în faţa întregii industrii de recenta Conferinţă Naţională a partidului şi de celelalte documente de partid, în consecinţă, colectivul nostru s-a preocupat şi se preocupă continuu de traducerea ei în viaţă, în care scop, pentru anul 1973 avem in vedere o serie de măsuri speciale care materializate vor influenţa reducerea în general a costului de fabricaţie la 1.000 de lei producţie marfă cu 12 lei, iar la cheltuielile materiale cu 41 lei faţă de anul curent, obţinîndu-se pe această cale economii în valoare de peste 3,5 milioane lei. — Din cele relatate am reţinut sarcinile sporite de plan pe anul 1973. Care este stadiul pregătirilor în vederea realizării acestor sarcini, mai precis asigurarea bazei materiale şi a desfacerii producţiei? — Recent în întreprinderea noastră a avut loc un schimb de experienţă cu reprezentanţii I.C.R.T.I.urilor din ţară, în cadrul căreia am discutat probleme cu privire la calitatea estetică, cantitatea produselor fabricate de noi. Cu acel prilej am încheiat contracte cu benefiiarii pentru întreaga producţie ce urmează să o livrăm la fondul pieţii în anul 1973. In ceea ce priveşte asigurarea bazei materiale necesare desfăşurării procesului de fabricaţie, ţin să precizez că aceasta este în perfectă concordanţă cu producţia ce urmează să o realizăm. Am primit balanţa de materiale corespunzător producţiei, iar la materiile prime de bază — piele, talpă — am încheiat şi semnat contractele cu furnizorii, ca de altfel şi la cea mai mare parte a necesarului de materiale auxiliare. Deci, în concluzie, pot afirma fără teamă de a greşi că la sfîrşitul lunii decembrie vom fi bine pregătiţi din toate punctele de vedere pentru demararea din plin a producţiei anului 1973. Vreau să mai amintesc că actualele contractări le-am făcut ţinînd cont de asigurarea bazei materiale şi de cerinţele comerţului şi federaţiilor sportive de specialitate. — Despre pregătirile producţiei de export ce ne puteţi spune? — Anul viitor avem planificat să exportăm 10 la sută din totalul producţiei noastre. în vederea realizării contractelor de desfacere a produselor pe piaţa externă am sondat din timp preferinţele şi gusturile viitorilor beneficiari prin prezentarea de colecţii de mostre la diferite tîrguri şi expoziţii internaţionale. Pînă la ora actuală am reuşit să contractăm o parte a produselor ce urmează să le exportăm, iar restul va fi contractat pînă la sfîrşitul anului, în acest sens avînd perspective promiţătoare. Interviu realizat de I. HUSAR