Steaua Roşie, ianuarie 1973 (Anul 24, nr. 1-24)

1973-01-31 / nr. 24

PAGINA­ 2 STEAUA ROȘII Guvîntarea tovarăşului Nicolae Vereş (Urmare d­in pag. 1) schimbului III, concomitent cu asi­gurarea asistenţei tehnice la toate schimburile, trebuie să constituie o preocupare de prim ordin a condu­cerilor tuturor unităţilor industriei locale şi mai ales a celor de la Prodcomplex, ILEFOR, I.L.M.C. Tg.­­Mureş, „Republica“ Reghin şi I.I.L. Tirnăveni care­ au minusuri în acest sens. Este necesar de asemenea con­tinuarea şi finalizarea acţiunilor de revizuire a normelor de consum, valorificarea deşeurilor şi dotarea unităţilor proprii cu utilaje şi in­stalaţii prin autoutilaje. Se impune — a arătat în continuare vorbitorul — să existe o mai mare preocupare pentru gospodărirea mai eficientă a mijloacelor băneşti, prin evitarea cheltuielilor neeconomicoa­se, elimi­narea rebuturilor, prevenirea refu­zurilor de calitate, depozitarea mai îngrijită a materialelor şi a produ­selor finite şi lichidarea stocurilor supranormative de­ materiale. In încheierea acestui capitol aş dori să atras atenţia pentru a se lua unele masuri privind întărirea disciplinei în muncă, întărirea sec­torului de concepţie şi creaţie a produselor noi, pentru valorifica­rea superioară a resurselor locale ale judeţului. Tovarăşi, Sarcini deosebite revin şi agri­culturii judeţului nostru. Referin­­du-ne la sarcinile ce revin sectoru­lui zootehnic trebuie să spunem că este necesar să se continue acţiu­nea de concentrare şi specializare a producţiei animaliere. Cunoaşteţi cu toţii rezultatele recensămîntului animalelor ce s-a efectuat , în de­cursul lunii ianuarie a.c. În prezent agricultura judeţului dispune de 81.034 vaci şi bivoliţe cu 3.265 mai multe decît la recensăminte­ prece­dent. A spprit şi numărul junim­i­lor. Ea ovine sporul înregistrat se apropie de 28.000 de capete. în asi­gurarea fondului de carne, efecti­vele de porcine au un rol covîrşi­­tor şi putem spune că şi în acest domeniu s-au înregistrat unele rea­lizări. Trebuie să arătăm însă că în domeniul creşterii animalelor nu s-au obţinut rezultatele dorite în concordanţă cu condiţiile şi tradiţi­ile care există în judetu­l nostru în creşterea animalelor. De aceea va trebui să se acorde o atenţie deose­bită, în primul rînd, realizării efec­tivelor de animale la toate speciile. Este necesar, de asemenea, să se treacă la modernizarea acestui sec­tor, la aplicarea unor tehnologii moderne în creşterea animalelor, la furajarea lor raţională, acordîn­­du-se o grijă deosebită creşterii ti­neretului din prăsilă proprie. Vorbind de creşterea numărului de animale, va trebui să avem o orientare corespunzătoare în ce pri­veşte cointeresarea popula­ţiei cu gospodării personale din zonele ne­­cooperativizate ale judeţului. Con­siliile populare comunale, conduce­rile C.A.P. au obligaţia de a urmă­ri zilnic modul în care se îndepli­­nesc indicatorii din zootehnie şi programul în fermele de animale. Rezultatele anului 1972 ne în­dreptăţesc să afirmăm că planul pe anul 1973 în agricultura judeţu­lui nostm­ se poate realiza şi de­păşi. De aceea este necesară luarea unor măsuri în vederea creşterii producţiilor agricole vegetale. In perioada care urmează este nece­sară efectuarea arăturilor pe toa­­te suprafeţele, transportul şi fer­tilizarea tuturor suprafeţelor posi­bile cu îngrăşăminte naturale şi chimice, efectuarea unor lucruri de îmbunătăţiri funerar­e şi în special de desecări, combaterea eroziunii solului, şi pitele. Deoarece toate a­­­­este sarcini au fost dezbătute în diferite şedinţe cu toţi factorii de răspundere, nu vreau să mă mai refer la ele. Tovarăşi, în ce privesc investiţiile, în acest an sîntem mai bine pregătiţi decât în anul trecut, documentaţiile de execuţie fiind asigurate în prezent în proporţie de peste 95 la sută pentru investiţiile proprii. Trebuie asigurate amplasamente pentru toa­te obiectivele prevăzute în plan, în acest sens o sarcină importantă revine direcţiilor beneficiare şi co­mitetelor executive ale consiliilor populare municipale şi orăşeneşti. Pînă la finele lunii februarie să se asigure toate documentaţiile care încă nu sînt gata, iar pînă la 30 iunie să se pregătească documenta­ţiile necesare pentru investiţiile a­­nului 1974, in vederea desfăşurării normale a lucrărilor putîndu-se astfel asigura uri front de lucru co­respunzător pentru constructori. In 1973, după cum cunoaşteţi, el­vem de realizat o serie de obiective de mare amploare, cum ar fi lucră­rile de la Combinatul chimic din Tg.-Mureş, construcţiile de locuinţe din cartierul „Dîmbul Pietros“, noile lucrări d­in Piaţa gării, unde se va construi o nouă platformă comercia­lă şi altele. De asemenea, 1973 va reprezenta un an bogat în ce pri­veşte modernizarea reţelei comer­ciale. Se va da în folosinţă magazi­nul universal din Piaţa teatrului şi un magazin de mare amploare pen­tru copii. Obiective noi se vor realiza şi în celelalte localităţi ale judeţului nos­tru. Astfel, la Sighişoara se va con­­tiinua construcţia de locuinţe şi se vor realiza dezvoltări de noi capaci­tăţi de producţie în cadrul indus­triei locale. Construcţii de locuinţe se vor face şi la Reghin şi Tînţă­­veni. Noi lucrări de dezvoltare vor cunoaşte şi oraşele I­uduş şi Sovata, din vederea realizării acestor o­­biective. Trustul judeţean de con­strucţii va trebui să se mobilizeze pentru a asigura­­ mai multe ritmi­citate lucrărilor pe torte şantierele şi asigurăr­ii unei calităţi superioaare lucrărilor de construcţii. In domeniul gospodăriei comuna­le şi locative , preocupare d­eosebită în acest an va trebui să o consti­tuie starea tehnică a mijloacelor de transport, întreţinerea fondului de locuinţe şi a instalaţiilor de apă şi gaz. în ce priveşte ţrqqspopţq­­îrţ comun, deşi acesta s-a îmbunătăţit el este încă departe de a satisface cerinţele mereu crescânde. Deşi apt făcut eforturi susţinute pentru a pu­tea mări numărul de autobuze, to­varăşii de la întreprinderile comu­­nale n-au erat d­ovadă de suficientă responsabilitate privind întreţinerea şi folosirea par­cului de autospize ex­istent. Aţi fqst cqzţţri qţid ta în­treprinderile pqirim­are. ţp perioa­dele de vţţ­f ale­­transportului, mai ales disţineaţa, 3p—40 c­e autobuze stăteau în curtea întreprinderii, din lipsă de şoferi. E necesar ca Între­prinderile comunaie să aibă în vii­­tor o mai mare preocupare în ce priveşte pregătirea nu­mărului de şoferi necesari pentru folosirea cu­ trţai raţională şi la întreaga capa­citate a autobuzelor din pape. Se impune ca la această întreprindere să funcţioneze în permanenţă o şcoală de şqieri şi cqpsuri de ridi­care a calificării prqfesionale, în ve­­derea întreţinerii în cît­i mai biţne 'condiţiuni a parcplui de autobuze din dotare. Această problemă va trebu­i să stea şi în atenţia Direc­ţiei judeţene de gospodărie comu­nală. în continuare, vorbitorul s-a­­refe­rit la necesitatea ca organele muni­cipale, orăşeneşti şi comunale să se preocupe mai serios de înfrumuse­ţarea şi buna gospodărire a locali­tăţilor care, în anul 1972 a fost nemulţumitoare. Tovarăşi, Cu privire la aprovizionarea popu­laţiei, putem să ne declarăm mulţu­miţi de rezultatele obţinute în anul 1972, care sunt superioare anului 1971, fapt ce denotă că a existat o preocupare mai serioasă în acest sens. Problema aprovizionării popu­laţiei este nu numai o sarcină a re­ţelei comerciale ci şi un atribut al produ­cţiei, al nostru al tuturor, de­oarece pentru a avea o bună aprovi­zionare este necesar să avem şi pro­duse" suficiente. In vederea cit mai bunei aprovizionări a­­populaţiei, dorinţa noastră este de a avea cit mai multe magazine asemănătoare magazinului „GOSTAT“ d­in Tg.­­Mureş. Intenţionăm ca în acest an să mai începem construirea a 112 asemenea magazine la Tg.-Mureş şi a cia unuia la Sighişoara, Tîrnă­­veni şi Reghin. în acest sens va trebui să se deplină eforturi susţi­nute din partea tuturor faptorilor interesaţi. Referindu-se în continuare la sar­cinile din domeniul învăţămîntuluui, tovarăşul Nicolae Vereş a spus că şi pentru acest an s-au alocat fon­duri substanţiale de la buget şi din investiţii. Aceste fonduri însă tre­buie gospodărite cu mult discernă­­mînt. In atenţia noastră vor trebui să stea în continuare indicaţiile con­ducerii superioare de partid şi de stat cu privire la întărirea şi dez­voltarea practicii de producţie a elevilor, atît în fabrici şi uzine cît şi în ateliere şcolare proprii. In domeniul ocrotirii sănătăţii — a spus în continuare vorbitorul — este nevoie de mai multă ordine, disciplină şi mai multă grijă faţă de bolnavi şi folosir­ea cît mai judicioa­să a fondurilor prevăzu­te şi înca­drarea în prevederile alocată în a­­cest scop. Va trebui întărit contro­lul preventiv asupra stării de sănă­tate a populaţiei şi igienizarea uni­tăţilor publice, ca se mai lasă încă fie dorit şi în mod deosebit în şcoli, păriţile, alimentaţia publică şi în re­ţeaua comercială­ Jeste nepusap să se treacă­ cu mai înaltă hotărîre UE o activitate v­ai concretă în ce priveşte compotaterea poluării mediului înconjurător, luîn­­du-se măsuri severe î­npotr­iva ace­lora care nu respectă legislaţia î'1 Vigpat'P în acest domeniu. Trebuie ca activitatea din policlinici, dispen­sare, circumscripţii sanitare să fie îmbunătăţită. Tovarăşi, Deşi în anul 1972 consiliile popu­lare comunele au desfăşurat o acti­vitate susţinută în ceea ce priveşte crearea de u­nităţi productive, to­­tu­şi, o serie de comune n-au reuşit să se achite de u­rustă sarcină. E necesar ca fiecare consiliu popular comunal să ia măsurile necesare în vederea creării a cel puţin o uni­tate productivă. O atenţie mai mare acestei probleme trebuie să acorde comunele mai mari, ca Miercurea Nirajului, Iernat, Iţîciu şi altele, ca­re, azi-mîine trebuie să devină o­­ra­şe. Tovarăşi, Planul şi bugetul pe anul 1973 es­te bine echilibrat, el răspunde ce­rinţelor majore ale judeţului nostru, însă pentru realizarea sarcinilor respective trebuie luate toate măsu­rile şi mobilizate toate forţele de care dispunem. Fac în acest sens un apel către toate organele de partid şi de stat, către toţi deputaţii şi ce­tăţenii ca să participe cu tot elanul la realizarea obiectivelor propuse. (Text prescurtat) punere privind adoptarea planului (Urmare din pag. 1) ţilor şi necesităţilor sociale din ac­tuala etapă de dezvoltare a ţării — dovedeşte înaltul spirit de răs­pundere cu care sunt abordate aspectele capitale ale politicii par­tidului şi statului în vederea fău­ririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate, în spiritul orientărilor s­tabilite de plenară. Marea Adunare Naţională a dezbătut şi a aprobat planul pe anul 1973, an hotărîtor pentru în­deplinirea şi depăşirea cincinalului. întregul nostru popor, la chema­rea partidului, este antrenat în ma­rea bătălie pentru înfăptuirea a­­cestor măreţe sarcini. Oamenii muncii din judeţul Mu­reş — români, maghiari, germani muncesc şi ei cu toată energia şi elanul pentru înfăptuirea exemplară a cincinalului. Colectivele de muncă din între­prinderile de industrie locală, sub îndrumarea şi cu sprijinul perma­nent ale comitetelor executive ale consiliilor populare judeţean, muni­cipale, orăşeneşti şi comunale, sub conducerea organelor şi organizaţii­lor de partid şi-au îndeplinit sar­cinile de plan pe anul 1972. Planul producţiei globale a fost îndepli­nit în proporţie de 104 la sută, rea­­lizîndu-se peste plan 1,5 milioane bucăţi cărămizi, 303 tone tuburi de scurgere, 1.000 tone biscuiţi, mobilă şi alte produse în valoare totală de 52,9 milioane lei faţă de an­gajamentul de 16 milioane lei. Planul producţiei marfă s-a rea­lizat în proporţie de 103 la suta, producţia marfă vîndută încasată 104 la sută, livrările către fondul pieţii 100 la sută, iar planul la export pe relaţia devize libere în proporţie de 107 la sută. Semnifi­cativ este faptul că toate întreprin­derile şi-au realizat şi depăşit pre­vederile de plan la principalii in­dicatori, rezultate mai bune fiind obţinute de întreprinderile din Lu­duş, Sighişoara şi de către între­prinderea „Prodcomplex“ din Tîr­­gu-Mureş. La obţinerea acestor rezultate au contribuit în mod deosebit punerea în funcţiune a unor noi obiective din investiţii şi mică mecanizare, îmbunătăţirea coeficientului de schimb ca urmare a extinderii ge­neralizării schimbului II şi III la toate întreprinderile, asimilarea şi punerea în fabricaţie a unui număr de 120 produse şi sortimente noi destinate fondului pieţii şi exportu­lui, introducerea tehnicii noi. In vederea popularizării noilor produse asimilate, întreprinderile au participat la expoziţiile organizate la nivelul judeţului, precum şi la cel de-al VI-lea pavilion de mostre organizat la Bucureşti, cu care oca­zie industria locală din judeţ a obţinut 13 diplome şi apre­cieri pozitive din partea organelor ..centrale. În continuare, expunerea a înfăţi­şat pe larg bilanţul cu care oamenii muncii din judeţ au încheiat anul 1972, evidenţ­iind succesele de seamă înregistrate in creşterea producţiei agricole, în sporirea contribuţiei ju­deţului nostru la fondul de stat. S-au scos, de asemenea, în relief rezultatele obţinute în aproviziona­rea populaţiei, criticîndu-se totoda­tă, unele neajunsuri şi lipsuri care mai persistă în acest domeniu. Planul de producţie de construcţii­­montaj al Consiliului popular ju­deţean pentru anul care a trecut s-a cifrat la un volum de 393,4 mi­lioane lei. Datorită preocupării per­manente a Comitetului executiv şi a conducerii trustului pianul a fost realizat integral. Sarcini importante au revenit Con­siliului popular judeţean şi în do­meniul investiţiilor, planul fiind de 208,1 milioane lei din care s-a rea­lizat un volum total de 232,8 mili­oane lei, depăşind astfel prevederi­le din plan cu 12,1 la sută. Din a­­ceste fonduri s-au dat în folosinţă noi capacităţi de producţie şi alte obiective cai d­in industria locală: fabrica de sticlă şi borcane, secţia de covoare şi secţia de băuturi răcoritoare, sec­ţia de mobilă pentru export în o­­raşul Tîrgu-Mureş, iar dezvoltarea fabricii de cărămizi Tirnăveni se află în probe tehnologice: — în sectorul de gospodărire co­munală, au început lucrările la o nouă uzină de apă în Tîrgu-Mureş­­şi s-au dat în folosinţă 2.203 apar­tamente inclusiv cele construite din fondurile populaţiei. In domeniul social-cultural s-au dat în folosinţă 28 de săli de clasă, casa de copii cu 300 de locuri la Lu­duş, 2 creşe şi o grădiniţă la Tîrgu- Mureş şi în prezent se lucrează la ultimele finisări la Teatrul de stat din Tîrgu-Mureş. Este cazul să men­ţionăm aici, că toţi cei care au mun­cit­ la construirea acestui prestigios obiectiv cultural şi-au făcut pe de­plin datoria, străduindu-se ca noul lăcaş de cultură să aducă o valo­roasă contribuţie la ridicarea as­pectului arhitectural al municipiu­lui Tîrgu-Mureş. Comitetul executiv al Consiliului popular judeţean a avut o preocu­pare de seamă şi pentru dezvolta­rea şi îmbunătăţirea activităţilor de prestări de servicii către populaţie, la care şi-au adus aportul atît con­siliile populare cît şi unităţile coo­peratiste. La finele anuului 1972 nu­mărul unităţilor de prestări din ju­­deţul nostru a fost de 650, realizînd lucrări în valoare de peste 131 mi­lioane lei, din care cele 40 de uni­­tăţi aparţinînd consiliilor populare au realizat aproape 10 milioane lei, întreprinderile de gospodărie co­munală şi locativă din judeţ, sub în­drumarea competentă a comitetelor executive ale consiliilor populare municipale şi orăşeneşti au reali­zat planul la producţie-prestări în valoare de 743,2 milioane lei, cu o depăşire de aproape 15 milioane lei. Cu toate rezultatele pozitive, mai avem neajunsuri pe linia transpor­tului în comun, la furnizarea apei potabile şi la salubrizarea oraşelor. Expunere privind (Urmare din pag. 1) lioane lei, care a fost virat buge­tului republican. Veniturile bugetare puteau fi şi mai mari dacă unele unităţi ale industriei locale nu rămîneau în urmă cu realizarea beneficiilor în volum de cc­a. 5­ milioane lei. Re­zultate nesatisfăcătoare în realizarea acestui indicator s-au înregistrat la I.L.M.C. şi întreprinderea de indus­trie locală din Tirnăveni, în activi­tatea cărora se menţin lipsuri în organizarea procesului de producţie şi folosirea forţei de muncă, în cali­tatea produselor şi prestaţiilor efec­tuate. Cheltuirea în mod judicios a mij­loacelor bugetare puse la dispozi­ţie pe anul 1972, a constituit o sar­cină de mare răspundere pentru Co­mitetul executiv al Consiliului popu­lar judeţean, care a urmărit îndea­proape ca toate consiliile populare, direcţiile judeţene şi instituţiile bu­getare subordonate, să folosească fondurile puse la dispoziţie cu chib­zuinţă şi cu maximă eficienţă. Cele mai importante fonduri din bugetul judeţului pe anul 1972 au fost alocate pentru acţiunile social­­culturale, în total 491 milioane lei, ceea ce reprezintă aproape 44 la su­tă din totalul cheltuielilor. Din aceasta, suma de 226 milioa­ne lei s-a utilizat pentru acţiunile de învăţămînt, prin care s-a asigu­rat funcţionarea şi dotarea unită­ţilor de învăţămînt preşcolar, învă­­ţămîntul de cultură generală, învăţă­ adoptarea bugetului mîntul de specialitate, precum şi a caselor de copii. O importanţă deo­sebită s-a acordat dotării celor 368 ateliere şcolare, a celor 196 labora­toare şcolare şi 313 cabinete de şti­inţe social-economice. Fonduri mult sporite s-au asigurat şi pentru re­paraţiile curente la şcoli. Prevederile bugetare au asigurat buna funcţionare şi a instituţiilor de artă, a căminelor culturale şi ca­selor de cultură, a bibliotecilor şi muzeelor, acţiuni pentru care s-au utilizat aproape 30 milioane lei. Este de menţionat că în acelaşi timp au crescut şi veniturile din manifestă­rile artistice. La căminele culturale, de exemplu, s-au realizat cu peste 200 mii lei mai mult decît în anul 1971. Pentru finanţarea acţiunilor sani­tare, creditele bugetare aprobate s-au ridicat la 224 milioane lei, asi­­gurîndu-se fondurile necesare pen­tru dezvoltarea capacităţii spitale­lor, a funcţionării şi dotării cu apa­ratură nouă a unităţilor existente. Pentru finanţarea agriculturii ju­deţului nostru, s-au utilizat de la buget fonduri de peste 62 milioane lei, care au asigurat dezvoltarea ba­zei tehnico-materială a unităţilor a­­gricole, plata cadrelor de speciali­tate din acest domeniu, precum şi aprovizionarea cu materiale şi îngră­şăminte chimice. Pentru întreţinerea şi moderniza­rea drumurilor, utilizarea creditelor bugetare aprobate a fost in general bună, realizîndu-se 45 km drumuri asfaltate, față de 40 km planificați. BKR şiBSB mmn ceea ce obligă comitetele executive ale consiliilor populare municipale, orăşeneşti şi comunale, la o mai accentuată preocupare, pentru arest sector. Stimaţi tovarăşi, In continuare supun dezbaterii şi adoptării Consiliului popular jude­­ţean planul de dezvoltare economi­­co-socială a judeţului Mureş pe anul 1973. Parte integrantă a planului cincinal, planul pe anul 1973 a fost elaborat într-o concepţie nouă re­zultată din hotărîrile Conferinţei Naţionale a partidului. 0*9 stlVPÎi­nile stabilite de Plenara Comitetu­lui Central al Partidului Comunist Român din 20—21 noiembrie 1972 precum şi din hotărîrile Sesiunii Marii Adunări Naţionale din de­cembrie 1972 ocazionate de dezba­terea şi adoptarea planului pe a­­cest an. Pentru ca sarcinile de plan să fie îndeplinite la nivelul maxim va trebui să se acţioneze în direcţia folosirii intensive a tuturor capa­cităţilor de producţie, a scurtării duratei de­ execuţie şi de realizare a parametrilor proiectaţi, a asigu­rării unei ritmice aprovizionări teh­­nico-materiale, reducerii consumu­rilor de materiale, combustibil şi e­­nergie, care în final trebuie să du­că la creşterea eficienţei economice în toate sectoarele de activitate. În anul 1973 producţia indus­trială a judeţului nostru va creşte cu­ peste 11 la sută, din acest spor­ 70 la sută se va realiza pe seama creşterii productivităţii muncii. Sar­cini importante sînt prevăzute şi pentru agricultura judeţului. în domeniul investiţiilor pe judeţ avem de pus în fimpţiune două ca­pacităţi de miere importantă pen­tru economia naţională: o unitate de îngrăşăminnte cu azot şi o unitate de îngrăşăminte complexe. Volumul producţiei globale­ in­dustriale a unităţilor subordonate consiliului popular va creşte în a­­nul 1973 cu 12,1 la sută faţă de prevederile pe anul 1972. Dezvolta­rea producţiei industriale care re­prezintă 10 la sută din producţia totală a judeţului, va fi orientată îndeosebi spre creşterea ramurii prelucrării superioare a metalului, producţiei de mobilă şi materiale de construcţii. Pentru fondul pieţii industria lo­cală va livra mărfuri în valoare de peste 265 milioane lei, cu 23 milioane lei mai mult decit în a­­nul trecut, aducînd o contribuţie însemnată la lărgirea sortimentelor mărfurilor destinate aprovizionării populaţiei. Rămîne ca sarcină pen­tru Comitetul executiv de a urmări în continuare diversificarea produc­ţiei şi lărgirea sortimentelor desti­nate fondului pieţii ţinînd seama în mai mare măsură de nevoile şi gus­tul , cumpărătorilor. Sarcini deosebit de mobilizatoare revin industriei locale şi în dome­niul exportului. Faţă de anul 1972, volumul exportului planificat va fi cu 37 la sută mai mare. Comitetul executiv va treb­ui să acorde o a­­tenţie deosebită diversificării pro­ducţiei şi ridicării calităţii produse­lor destinate exportului, Conducerile­r întreprinderilor, Di­recţia judeţeană de industrie locală trebuie să ia măsuri energice pen­tru mai buna încărcare a supra­feţelor şi utilajelor, pentru creşte­rea coeficientului de utilizare, cu­­noscînd că indicele de folosire a u­­tilajelor în anul 1973 trebuie să a­­jungă la 81­ la sută faţă de 72 la sută cît a fost în anul trecut. Trebuie să ne ocupăm cu toată grija de pregătirea, cadrelor nece­sare, atît pentru generalizarea schimbului II, cît şi pentru extin­derea schimbului HI, asigurîndu-se şi asistenţa tehnică corespunzătoare acestor schimburi. Volumul investiţiilor planificate a se realiza p­­ acest an, pe întregul judeţ, inclusiv sectorul republican, însumează 2,2 miliarde lei din care un miliard lei construcţii-montaj. Din acest volum, prin Trustul de construcţii-montaj se vor executa lucrări în valoare de peste 450 mi­lioane lei. în sectorul republican vor fi con­tinuate lucrările la unităţile de în­grăşăminte azotoase şi complexe din Tîrgu-Mureş, la Fabrica de bere, fermele avicole Reghin şi altele. In acelaşi timop vor fi începute şi alte obiective economice, social-culturale, printre care: Fabrica de materiale fotosensibile din Tîrgu- Mureş, secţie nouă de filat la Topi­toria din Luduş, dezvoltarea Fabricii de confecţii­ din Tîrgu-Mureş, dez­voltarea Ţesătoriei de lînă din Si­ghişoara şi altele. Se vor construi 2.650 aparta­mente, din care 1.650 apartamente proprietate personală cu sprijinul statului. Vor fi date în folosinţă 56 de săli de clasă, 2 creşe cuplate cu grădiniţă, precum şi alte obiec­tive. Pentru sectorul de gospodărie co­munală sunt prevăzute 18 milioane lei în vederea executării lucrări­lor de alimentare cu apă a munici­piului Tîrgu-Mureş, prin care se va dubla capacitatea actuală. Vor începe lucrările de dezvoltare a a­­limentării cu apă a oraşului Re­ghin, vor continua lucrările tehni­­co-edilitare la Tîrgu-Mureş, Tîr­­năveni şi Sovata. Reţeaua comercială se va dezvol­ta în continuare prin crearea de noi unităţi ca: magazinul universal şi magazinele ce se vor construi în cartierul Dîmbul Pietros din Tîr­gu-Mureş şi în celelalte centre ur­bane din judeţ. Vor fi date în folosinţă podurile peste Mureş la Luduş şi peste Tîr­­navă la Odrrhei, se vor moderniza 40 km drumuri judeţene şi vor fi electrificate încă nouă localităţi. Trustul de construcţii-montaj tre­buie să ia măsuri pentru o mai ra­ţională folosire a utilajelor din do­tare şi pentru întărirea disciplinei în muncă astfel ca, în următorii 4-5 ani, să se dubleze productivi­­­­tatea muncii. Cu sprijinul comitete­lor executive ale consiliilor popu­­lare municipale şi orăşeneşti, va de­pune mai multe eforturi pentru a asigura în permanenţă forţa de muncă, necesară şantierelor. Au fost expuse apoi sarcinile ce revin agriculturii judeţului în acest an, accentuîndu-se importanţa şi ne­cesitatea sporirii producţiei de ce­reale, îmbunătăţirii structurii plan­telor tehnice, creşterea producţiilor la hectar şi livrărilor la fondul de stat la legum­e, cartofi, sfeclă de za­hăr, struguri şi fructe. În domeniul zootehniei s-a relie­fat necesitatea sporirii numărului de bovine cu 5.500 capete, creşte­rea cantităţilor livrate la fondul de stat cu 900 tone carne de bovine, 600 tone carne de porc şi 70.000 hl de lapte faţă de anul 1972. Pentru îmbunătăţirea în continua­re a aprovizionării populaţiei, pla­nul de stat pe anul 1973 prevede o creştere a desfacerii mărfurilor că­tre populaţie cu peste 300 milioane lei şi dezvoltarea reţelei comerciale cu peste 8.000 mp. Planul prestărilor de servicii că­tre populaţie stabilit unităţilor con­siliilor populare pentru anul 1973 este de 210 milioane lei, cu 7 la sută peste volumul anului 1972. Unităţilor prestatoare de servicii din ramura gospodăriei comunale, a turismului şi cooperaţiei, le revine sarcina de a-şi intensifica eforturile pentru diversificarea serviciilor, pentru creşterea operativităţii, promptitudinii şi a răspunderii faţă de calitatea lucrărilor şi prestări­lor efectuate. Tovarăşi, Anul 1973 este un an deosebit, an hotărîtor pentru îndeplinirea cinci­nalului înainte de termen. Ştim ce avem de făcut, care sînt sarcinile şi direcţiile în care trebuie să acţio­năm­ întregul nostru efort, întreaga noastră muncă se va desfăşura în­­tr-un cadru precis definit, pe o so­lidă bază economică şi politico-so­­cială. înainte de a încheia, aş vrea să subliniez că în tot cursul anului trecut ne-am bucurat de ajutorul preţios al organelor centrale, care cu multă înţelegere şi bunăvoinţă au răspuns solicitărilor noastre. A­­celaşi­ preţios ajutor l-am primit şi cu­ ocazia pregătirii proiectelor pla­nului şi bugetului local pentru a­­cest an. " In numele Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean asigu­răm Comitetul judeţean de partid şi pe tovarăşii deputaţi că vom face totul ca lucrătorii din aparatul or­ganelor locale ale administraţiei de stat să se achite cu cinste de toate sarcinile ce le revin, pentru a-şi da astfel contribuţia la înflorirea scumpei noastre patrii, ROMÂNIA SOCIALISTĂ. (Text prescurtat) Bugetul Consiliului popular al ju­deţului Mureş pe anul 1973 a fost elaborat în concordanţă cu sarci­nile prevăzute în planul de stat privind dezvoltarea economiei loca­le, înfăptuirea acţiunilor social-cul­turale şi satisfacerea celorlalte ce­rinţe ale populaţiei. Indicatorii cuprinşi în bugetul ju­deţean se caracterizează prin creş­terea resurselor financiare prove­nite de la organizaţiile socialiste, în condiţiile sporirii concomitente a fondurilor lăsate la dispoziţia între­prinderilor pentru asigurarea unor posibilităţi lărgite de autofinanţare, în scopul diversificării şi mo­dernizării activităţii productive. De asemenea, aceşti indicatori reflectă efortul pe care statul îl face pentru realizarea unui volum însemnat de investiţii, precum şi pentru finan­ţarea acţiunilor social-culturale. Pentru Consiliul popular al jude­ţului Mureş, Marea Adunare Na­ţională a adoptat pe anul 1973 un buget care însumează la venitu­ri 1.122.875 mii lei, iar la cheltuieli 803.031 mii lei, din care rezultă un excedent de 319.844 mii lei, ce ur­mează a fi virat la bugetul repu­blican. O pondere însemnată în volumul veniturilor bugetului local (70 la sută) o reprezintă vărsămintele din beneficii, impozitele pe­­ circulaţia mărfurilor şi impozitele de regu­larizare a întreprinderilor şi orga­nizaţiilor economiei locale. Celelalte venituri bugetare pro­vin din impozitul­­pe venit al uni­tăţilor meşteşugăreşti şi de consum, din impozitul pe clădiri sector so­cialist, precum şi din diverse veni­turi ale instituţiilor bugetare. În vederea realizării veniturilor planificate, se impune o accentuare a preocupărilor privind creşterea e­­fi­cienţei nu numai în domeniul e­­conomic ci şi în cel social-cultural şi al administraţiei de stat Un element esenţial al creşterii e­­ficienţei econ­omice este sporirea rentabilităţii, mărirea beneficiilor în toate ramurile de activitate, în aşa fel, ca fiecare activitate econo­mică şi fiecare produs şi prestaţie, să aducă beneficii, să fie rentabilă. Fondurile amrobate pentru cheltu­ieli pe anul 1973 se ridică la peste 803 milioane lei, din care o parte însemnată se va utiliza pentru fi­nanţarea investiţiilor centralizate din cadrul judeţului în acest an, se prevede ca de la bugetul local să se cheltuiască pen­tru acţiunile social-culturale suma de 523 milioane lei, adică 65 la sută din totalul cheltuielilor bugetare. Ponderea mare în cadrul cheltu­ielilor social-culturale o reprezintă cheltuielile pentru învăţămînt, care se ridică la aproape 239 milioane lei, cu 15 milioane lei mai mult de­cît s-a cheltuit în anul 1972. Pentru ocrotirea sănătăţii sunt pre­văzute în buget 240 milioane lei, care vor asigura finanţarea celor 91 circumscripţii sanitare rurale, între­ţinerea celor 5.025 paturi în spitale, a caselor de copii şi a altor acţiuni sanitare. Şi în domeniul sănătăţii este necesară o mai judicioasă utili­zare a fondurilor privind alocaţiile de hrană şi medicamente atît în u­­nităţile sanitare cu paturi, dar mai ales în unităţile ambulatorii. Din totalul cheltuielilor social­­culturale mai fac parte şi cele pre­văzute pentru acţiunile de cultură, în care scop s-au asigurat fonduri de 29 milioane lei. Din aceste fon­duri se vor finanţa unităţile artis­tice de spectacole, revista „Vatra“, muzeele, bibliotecile şi căminele cul­tural­e. Pentru finanţarea acţiunilor agro­zootehnice sunt prevăzute fonduri bugetare în sumă de 63 milioane lei, care vor asigura dezvoltarea ba­zei tehnico-materială şi piaţa per­sonalului din această ramură. În sco­pul întreţinerii şi moderni­zării drumurilor au fost aprobate fonduri în valoare de 27 milioane lei, din care urmează să se execute modernizări de drumuri, să se în­treţină drumurile existente şi să se efectueze reparaţii la poduri şi al­tele. Realizarea şi depăşirea venituri­lor bugetare, încadrarea în fondu­rile planificate pentru finanţarea diferitelor obiective şi acţiuni, uti­lizarea acestora cu economicitate şi în condiţii de eficienţă sporită, tre­buie să însemne o contribuţie im­portantă la îndeplinirea înainte de termen a actualului cincinal, ţinînd seama de faptul că anul 1973 este an hotărîtor în această privinţă. Considerăm că bugetul propus pentru anul 1973 asigură dezvolta­rea în­­bune condiţii şi pe mai de­parte a judeţului nostru, fapt pen­tru care îl supunem spre dezbatere şi aprobare sesiunii Consiliului popular județean. (Text prescurtat) -------- . .......... ■ Sesiunea Consiliului (Urmare din pag. 1) la adoptarea bugetului Consiliu­lui popular judetean pe anul 1973. In continuare, deputatul Salati Francisc a prezentat raportul comisiilor permanente ale Con­siliului popular judetean cu pri­vire la activitatea­ acestora în anul 1972 și referitor la preve­derile planului economic și a bugetului judeţului pe anul 1973, propunînd adoptarea lor. Trecîndu-se la dezbateri asu­pra expunerilor prezentate, a proiectelor de hotărîri supuse a­­doptării, au luat cuvîntul tova­rășii Ioachim Hateşan, prim se­cretar al Comitetului orăşenesc de partid, primarul oraşului Re­ghin. Fnyved Balázs, prim-vice­preşedinte al Comitetului execu­tiv al Consiliului popular al mu­nicipiului Tg.-Mureş, Ioan Hanc, primarul comunei Adămuş. Eva Cazan, tehniciană la întreprin­derea de morăr­­t şi panificaţie din Tg.-Mureş, ing. Stefan Tol­­cer, directorul Trustului S.M.A., colonel Pavel Sălcudean, inspec­tor şef al Inspectoratului jude­ţean Mureş al Ministerului de In­terne, Ifoh­im Buda, prim secre­tar al Comitetului orăşenesc de partid, primarul oraşului Tîrnă­­veni, ing. Gede Ştefan, directorul Direcţiei judeţene de industrie locală, Vasile Lăzărescu, secreta­rul Comitetului orăşenesc de par­tid, primarul oraşului Luduş, Ioan Raţiu, inspector şcolar ge­neral al Inspectoratului şcolar judeţean. Cornel Ceuca, directo­rul Direcţiei comerciale judeţene, dr. Ioan Munteanu, directorul Direcţiei sanitare judeţene, ing. Szabó Ladislau, directorul Direc­ţiei judeţene de gospodărie co­munală şi locativă, Tancu Costa­­che, director general în Ministe­rul Finanţelor. în cuvîntul lor, deputaţii şi in­vitaţii s-au referit pe larg la realizările obţinute în anul 1972 de oamenii muncii din localită­ţile, unităţile sau sectoarele din care fac parte, la contribuţia a­­dusă în îndeplinirea planului economiei locale şi realizarea prevederilor bugetului judeţului. Au fost scoase în evidenţă suc­cesele obţinute în municipii, o­­raşe şi comune în domeniile industriei, agriculturii, învăţă­mântului, culturii, ocrotirii sănă­tăţii etc. Odată cu rezultatele, vorbitorii au scos la iveală şi fi­nele neajunsuri, lipsuri şi greu­tăţi, venind cu propuneri con­crete pentru îmbunătăţirea acti­vităţii. Referindu-se la prevederile planului economic şi ale bugetu­lui judeţului pe anul 1973, vorbi­torii au subliniat faptul că pre­vederile acestora reflectă politi­ca ştiinţifică a partidului şi sta­tului de asigurare a mijloacelor materiale şi financiare necesare dezvoltării continue economico­­socială şi culturală a tuturor ju­deţelor ţării, exprimîndu-şi acor­dul deplin faţă de proiectul pla­nului şi bugetului. Supunîndu-se la vot, Consiliul popular judeţean a aprobat, în unanimitate, hotărîrea cu privire la adoptarea planului economic al întreprinderilor şi unităţilor e­­conomice din judeţ pe anul 1973, hotărîrea cu privire la adoptarea bugetului judeţului pe anul 1973, precum şi hotărîrea cu privire la Dosarar județean adoptarea răspunsului la Chema­rea Consiliului popular al jude­ţului Maramureş. In continuare, în unanimitate, Consiliul popular a ratificat de­cizia nr. 382 din 21 august 1972, de numire a tovarăşului profesor Raţiu Ioan Dorn în funcţia de inspector şcolar general al In­spectoratului şcolar judeţean, decizia nr. 415 din 18 septembrie 1972, de numire a tovarăşului Moldovan Viorel în funcţia de director al Direcţiei pentru pro­blemele de muncă şi ocrotiri so­ciale, decizia nr. 427 din 28 sep­tembrie 1972, de înfiinţare în municipiul Tg.-Mureş a grădini­ţei de copii cu cămin nr. 12, ca persoană juridică, avînd calita­tea de ordonator de credite, pre­cum şi decizia nr. 490 din 3 no­iembrie 1972, de înfiinţare a întreprinderii de întreţinere şi reparaţii de utilaje comerciale „I.R.U.M.C.O.“, cu sediul în mu­nicipiul Tg.-Mureş, adoptate de Comitetul executiv de la ultima sesiune a Consiliului popular, în baza recomandărilor Ple­narei C.C. al P.C.R. din 20—2­ noiembrie 1972 şi ale recentei Conferinţe judeţene de partid privind cumularea funcţiilor de secretari ai comitetelor judeţene de partid şi de vicepreşedinţi ai comitetelor executive, tovarăşul Nicolae Vereş a propus alegerea tovarăşilor Liviu Sebestyén şi Szotyori Ernest, secretari ai Co­mitetului judeţean de partid, în funcţia de vicepreşedinţi ai Co­mitetului executiv ai Consiliului popular judeţean. Avînd în ve­dere faptul că numărul de vice­preşedinţi este limitat, a propus, de asemenea, revocarea din func­ţia de vicepreşedinţi a tovarăşi­lor Fodor Gezg­ai Marcel Mogo­­şiu, şi din funcţia de membru al Comitetului executiv a tovarăşu­ lui Pavel Chiorean, primind alte însărcinări pe linie de partid şi de stat. Prin vot secret, Consiliul popu­lar judeţean a ales, în unanimi­tate, în funcţia de vicepreşedinţi pe tovarăşii Liviu Sebestyén şi Szotyori Ernest şi a revocat pe tovarăşii Fodor Géza şi Marcel Mogoşiu din funcţia de vicepre­şedinţi şi pe tovarăşul Pavel Chiorean din funcţia de membru al Comitetului executiv al Con­siliului popular judeţean. Consiliul popular a aprobat numirea tovarăşului ing. loan Catarig în funcţia de director general al Direcţiei generale pen­tru agricultură, industria ali­mentară şi ape a judeţului Mu­reş. Prin decret al Consiliului de Stat, tovarăşul ing. loan Catarig a fost numit vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliu­lui popular judeţean. în încheiere, a luat cuvîntul tovarăşul Nicolae Vereş. Intr-o atmosferă însufleţită, deputaţii şi invitaţii prezenţi la sesiune au adresat o telegramă Comitetului Central al Partidu­lui Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, prin care, ex­­primînd hotărîrea, oamenilor muncii din judeţ — români, ma­ghiari, germani — se angajează să nu precupeţească nimic pen­tru îndeplinirea cu succes a mă­reţelor obiective stabilite de Congresul al X-lea şi Conferinţa Naţională a P.C.R.

Next