Steaua Roşie, martie 1973 (Anul 24, nr. 49-75)
1973-03-22 / nr. 67
masa PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, IMIŢI-VÂ ! OMAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN VN!IFICAREA TEZAURULUI“ DE GEnERALE ALE OAUILOI Miei! ■Nu de mult timp au avut loc in întreprinderile industriale, transporturi, construcţii, comerţ, adunările generale ale oamenilor muncii — formă superioară a conducerii colective, forul prin care clasa muncitoare, masele de oameni ai muncii participă in mod direct şi organizat la conducerea activităţii economico-sociale, la dezbaterea şi soluţionarea problemelor legate de îndeplinirea în mod exemplar a planurilor de producţie, a sarcinilor economice trasate de partid, execută controlul asupra organelor de conducere. Prin experienţa cîştigată pînă acum, adunările generale şi-au dovedit din plin autoritatea şi rolul lor bine conturat prin lege în viaţa unităţilor economice prin faptul că propunerile oamenilor muncii sunt finalizate sistematic şi aplicate prompt în practică. În acest sens, al materializării propunerilor, al măsurilor formulate de muncitori, tehnicieni, maiştri, economişti şi ingineri în cadrul dezbaterilor, nu trebuie admise excepţii. Tot ce s-a dovedit a fi iniţiativă valoroasă, o idee tehnică sau organizatorică eficientă, formulată cu ocazia adunărilor generale, este necesar să i se dea cît mai urgent posibil girul practicii, avîndu-se în vedere ca aplicarea ei să se soldeze cu cît mai bune rezultate. , Cu ocazia dezbaterilor în adunările generale a modului cum a fost realizat planul pe 1972 şi a sarcinilor de plan pe 1973, din cuvîntul participanţilor au rezultat sute şi mii de propuneri şi sugestii, pornite din dorinţa şi abnegaţia oamenilor muncii din unităţi de a gospodări cît mai judicios, mai eficient întregul patrimoniu încredinţat de stat fiecărei unităţi spre administrare. La nivelul municipiului Tg.-Mureş au fost făcute peste 1.500 propuneri, născute din convingerea unanimă privind utilitatea lor, din credinţa fermă că ele vor fi materializate şi nu sub orice formă, ci cu eficienţă şi randament maxim. Este pozitiv să constatăm că în numeroase întreprinderi printre care ,,Electromureş“, „Metalotehnica“, „Prodcomplex“, I.L.M.C., O.C.L. Alimentara şi altele — imediat după încheierea adunărilor generale, comitetele oamenilor muncii, împreună cu organizaţiile de partid şi sindicale au analizat atent, cu mult temei fiecare propunere, au întocmit programe concrete, cu termene şi responsabilităţi precise pentru aplicarea lor, au dat un răspuns clar şi operativ fiecărui salariat în legătură cu propunerile şi sugestiile făcute. Cîteva exemple sunt elocvente. Astfel, la adunarea generală a reprezentanţilor de la „Azomureş“ s-a arătat că la cele 14 adunări generale pe secţii care au precedat-o au fost făcute 222 propuneri din care 174 au fost deja soluţionate, iar 52 urmînd să fie rezolvate ulterior, din care două sunt de competenţa centralei, iar cinci a ministerului. Din cele 19 propuneri formulate la adunarea generală de la I.U.I.U., amintim numai una care prin aplicarea ei va da bune rezultate; ca urmare a procesului de asimilare şi mărirea ciclului de fabricaţie se solicită reaşezarea normativelor de mijloace circulante. I. PASTOR I. PETHtt comisia economică a Comitetului municipal de partid Tg.-Mureș (Continuare în pag. a 2-a) interes pentru perfecţionarea cunoştinţelor Avînd în vedere şi perspectiva introducerii sistemului de reparaţii la televizoare pe bază de abonamente, tehnicienii depanatori de la cooperativa ,,Metalul“ din Tg.-Mureş îşi perfecţionează încontinuu cunoştinţele de specialitate. In fiecare luni după amiază ei participă la un curs obligatoriu de .,reciclare“. De fiecare dată, cîte un tehnician se prezintă la „lecţie“ cu o demonstraţie practică, privind o anume defecţiune la un anumit tip de aparat. In general se constată un interes real în rîndul tehnicienilor pentru a se pune la punct cu noutăţile ce apar în branşă. Dovadă a bunei pregătiri a specialiştilor este şi faptul că cei doi şefi de secţie din complexul de pe strada Kossuth — tovarăşii Mátyás şi Fülöp — nu o dată sunt invitaţi chiar şi în Capitală pentru a ţine lecţii în faţa viitorilor depanatori TV. s LA NIVELUL TRADIŢIEI ŞI CERINŢEI OR ACTUALE 9 9 V Din nou despre gospodărirea şi administrarea furajelor Revenim asupra bunei gospodăriri şi administrări a furajelor deoarece, acum cînd mai sînt multe zile pînă la noua recoltă şi nutreţurile s-au împuţinat, această problemă trebuie să fie în centrul preocupărilor lucrătorilor din zootehnie. Asupra acestei probleme s-a atras atenţia în nenumărate rînduri cu ocazia şedinţelor lunare de analize, cît şi în coloanele ziarului nostru. Ca urmare, în multe cooperative agricole şi ferme intercooperatiste s-au luat măsuri din timp pentru buna gospodărire a furajelor, pentru administrarea lor numai în stare preparată. Acest fapt a contribuit la creşterea valorii lor nutritive, la compensarea deficitului de fibroase în unele ferme şi implicit la sporirea producţiei de lapte. In acest sens merită să evidenţiem cooperativa agricolă din Ernei care prin măsurile luate de conducerea unităţii şi şeful de fermă, furajele grosiere, cît şi cele fibroase de o calitate mai slabă se administrează animalelor numai preparate în prealabil. Bucătăria furajeră de aici, dotată cu utilajele necesare şi cu bazine de fermentare şi preparare, a nutreţurilor funcţionează permanent într-un mod ireproşabil. Asemeneapreocupări, care fac cinste zootehniştilor de aici, au dus la sporirea continuă a producţiei de lapte. Pe primele două luni ale anului în curs, producţia de lapte pe vacă furajată s-a dublat faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar faţă de luna ianuarie, în februarie s-a înregistrat un spor de 28 litri. Aceasta a făcut ca unitatea să treapă de pe locul 56 (unde se situa în august 1972), în plutonul unităţilor fruntaşe la producţia de lapte. Rezultate bune privind gospodărirea şi prepararea furajelor s-au înregistrat şi la asociaţia intercooperatistă din Ghindari şi în special la ferma din complexul de vaci şi la cea de îngrăşare a tineretului bovin. Deşi unitatea a avut un deficit de circa 7.000 tone fînuri, el a fost compensat, în mare parte, prin administrarea la discreţie a furajelor grosiere tocate şi preparate, fără a scădea producţia. Din contră, complexul se află, în cele 2 luni din an, pe primul loc la producţia de lapte (cu 545 t pe vacă furajată) iar sporul mediu de creştere în greutate pe animal la îngrăşat este de aproape 1 kg pe zi. Deosebit de frumoase sunt şi animalele de prăsilă cărora li se administrează numai tulei tocaţi la discreţie şi o raţie corespunzătoare de concentrate. Pentru a asigura grosierele necesare, conducerea asociaţiei a adunat toţi cocenii , care au rămas pe cîmp la C.A.P. vecine şi asociate. Buna gospodărire a furajelor şi-a găsit loc şi în alte ferme intercooperatiste precum şi într-o serie de C.A.P. cum sunt cele din Cuci, Rîciu, Reghin, Gorneşti şi altele, unde producţiile de lapte sunt în creştere sau se menţin la nivel ridicat. In contrast cu unităţile arătate mai sus există cooperative agricole care, deşi au deficit de furaje, nu iau măsuri pentru buna gospodărire şi preparare a nutreţurilor conform indicaţiilor date. Producţiile de sub 100 litri lapte înregistrate în primele 2 luni ale anului pe vacă furajată la Chibed, Bezid, Reica, Cozma, Hodoşa, Mica, Sărăţeni, Senereuş şi în alte părţi, atestă în mare măsură felul în care s-au ocupat conducerile acestor unităţi de gospodărirea şi administrarea furajelor. La C.A.P. Chibed de pildă (preşedinte Orbán Vilmos), unde se obţine zilnic circa 11 lapte pe vacă furajată, nutreţurile grosiere, deşi sunt puţine şi de slabă calitate,se administrează animalelor în stare brută, nepreparate. Aici nu s-au luat măsuri corespunzătoare nici pentru buna îngrijire a animalelor tinere de prăsilă. Deşi acestora li s-a asigurat fîn de o calitate mai bună, adăpostirea lor lasă de dorit, în adăpost, cu uşile şi geamurile sparte circulă în voie curenţii de aer. Ca urmare viţeii tuşesc, se îmbolnăvesc, înregistrîndu-se pierderi considerabile. Lipsă de interes faţă de gospodărirea furajelor s-a manifestat şi la cooperativa agricolă din Agrişteu. După cum am constatat la faţa locului şi din discuţiile avute cu mulgătorii Molnár Karol şi Dominic Biro rezultă că aici vacile de lapte au fost flămînzite zile în şir în timp ce fînul a lipsit, iar cocenii au fost aduşi cu ţîrîita din cîmp. De tocare şi preparare a grosierelor cu melasă nici vorbă. Concentratele care se dau curg din ieslele stricate, iar o măreţă cantitate de porumb ştiuleţi a fost deteriorată ca urmare a depozitării necorespunzătoare. O parte din acest furaj mucegăit se pune sub semnul întrebării dacă se va mai putea da în hrana animalelor. De ce oare conducerea cooperativei a neglijat să facă ordine în modul de a gospodări furajele? Aderarea fermei zootehnice de aici la asociaţia intercoperatistă nu scuteşte de răspundere pe cei care s-au ocupat pînă acum de sectorul zootehnic. De aceea trebuie acţionat cel puţin de acum în direcţia bunei gospodăriri a furajelor şi administrarea lor corespunzătoare. Acest lucru este valabil şi pentru alte unităţi, mai ales că perioada care a rămas pînă la noua recoltă este foarte critică. Dacă nu se vor lua măsuri corespunzătoare, pierderile de producţie, care sînt inevitabile, vor fi foarte greu de recuperat. De aceea se impune ca puţinele furaje care au mai rămas să fie gospodărite cu grijă pînă la noua recoltă. Toţi cocenii de pe cîmp, care se pot utiliza, să fie transportaţi, tocaţi şi preparaţi cu melasă care se găseşte în cantităţi apreciabile la fabricile de zahăr. La ultima şedinţă de analiză cu lucrătorii din TRAIAN GABOR (Continuare în pag. a 3-a) Unităţi moderne de prestări de servicii La două din viitoarele complexe de prestări din piaţa noului Teatru din Tg.-Mureş, spaţiile se află in stadiu de finisaj. Intre altele, acolo se instalează un modern centru de primire — predare a hainelor pentru spălat şi curăţat — „Nufărul“ —, cea mai elegantă florărie din oraş (s-a asigurat cu contracte necesarul de flori); atelier de ceasornicărie şi bijuterie (de remarcat o noutate: la acest centru se vor executa bijuterii şi în devans, clientul avînd posibilitatea ca în schimbul aurului predat să primească imediat articolul dorit, realizat din materialul cooperativei), unitate de închiriat obiecte (existînd spațiu corespunzător, se va lărgi considerabil gama obiectelor împrumutate). Anul XXV. Nr. 67 (4.662) JOI, 22 martie 1973 4 pagini, 30 de bani Se spune adesea şi nu fără temei — că este mai bine să măsori de două ori şi să tai o dată. Se pare că de acest lucru este convins şi croitorul Balázs Ştefan de la I.P.M. Sport din Reghin pentru care economisirea materialelor constituie o preocupare zilnică. H-ADEVĂRATA 10R CASĂ... In dimineaţa zilei de 27 martie, cuptorul de la uzina III de geam tras a fabricii din Timăveni a dat prima şarjă după o inactivitate de aproape două luni, timp in care s-a aflat in reparaţii capitale. Despre felul cum a decurs operaţiunea de „reînnoire“ şi repunere in funcţiune a cuptorului ne-a vorbit unul din cei mai vechi şi competenţi oameni ai uzinei, şeful secţiei respective — maistrul GHEORGHE SIMONETT! — Am oprit cuptorul la 21 ianuarie 1973. Iniţial, termenul de reparaţie era prevăzut la 75 de zile. După o serie de studii, graficul a fost refăcut la,60 de zile. Noi am terminat lucrările ceva mai devreme. Azi dăm prima șarjă ... Și, la solicitarea noastră, maistrul ne introduce intr-o serie de detalii: — După oprirea cuptorului urmează o răcire treptată a acestuia. Abia atunci se cunosc limpede toate lucrările ce trebuie făcute, la deschiderea lui, adică după 5—6 zile. S-ar putea răci forţat, dar intervine riscul unor deteriorări. Apoi specialiştii — inginerul şef, inginerul şef de producţie, maiştrii — stabilesc lucrările, intîi în mare, apoi in detaliu, pe fiecare porţiune. Se organizează lucrul, se nasc primele responsabilităţi. Partea de zidărie a fost executată sub coordonarea specialiştilor fabricii, de către un şantier specializat din Ploieşti. Reparaţiile la utilaje şi părţi metalice au fost efectuate de atelierul mecanic al fabricii, sub coordonarea comunistului Janossy Adalbert. Isuciu (Continuare în pag. a 3-a) C.O. Chețani a început semănatul Zilele favorabile din ultima perioadă au permis lucrătorilor de pe ogoare să iasă în cîmp pe măsură ce terenul s-a zvîntat. Concomitent cu efectuarea arăturilor, în dimineţile cu îngheţ, s-a trecut la pregătirea solului pentru semănat. Din C.A.P. Cheţani ni se comunică că miercuri, 21 martie a început semănatul mazărei pe o suprafaţă de 30 ha şi plantarea cartofilor timpurii. Plantarea cartofilor se execută mecanizat pe o suprafaţă de 5 ha. Odată cu efectuarea acestor lucrări aici s-a trecut şi la pregătirea patului germinativ pentru însămînțarea sfeclei, pe o suprafață zvîntată de 30 ha. Preşedintele Republicii Democratice Sudan, Gaafar Mohammed El Numeiri, va vizita Republica Socialistă România La invitaţia preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi a tovarăşei Elena Ceauşescu, preşedintele Republicii Democratice Sudan, Gaafar Mohammed El Numeiri, împreună cu soţia, va face o vizită oficială în ţara noastră, la începutul lunii aprilie 1973. O delegaţie a Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, D 9 condusă de tovarăşul Nicolae Vereş, şi 9 face o vizită in Cuba Miercuri dimineaţa a plecat la Havana o delegaţie a Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, condusă de Nicolae Vereş," membru al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, pre-, şedintele Consiliului judeţean Mureş al F.U.S., care la invitaţia Comitetelor pentru apărarea revoluţiei din Cuba, va face o vizită de, schimb de experienţă in această ţară. SPECTACOL UE INTERPRETARE Casa de cultură din Reghin a găzduit duminică 18 martie, timp de peste şase ore, faza pe zonă a Festivalului tinerilor interpreţi şi a grupurilor vocale de muzică uşoară şi populară organizată de Comitetul pentru cultură şi educaţie socialistă. Consiliul judeţean al sindicatelor, Comitetul judeţean U.T.C., Uniunea judeţeană a cooperativelor meşteşugăreşti. Peste 60 de concurenţi şi-au disputat întâietatea, juriul fiind pus de multe ori în dificultate, dată fiind varietatea melodiilor prezentate. Publicul prezent un număr mare a răsplătit cu lungi aplauze pe tinerii interpreţi, dovada bunei lor pregătiri. Au participat reprezentanţi ai căminelor culturale din Batoş, Deda, Petelea, Stînceni, Fărăgău, Dumbrăvioara, Brîncoveneşti şi ai Casei de cultură din Reghin. La reuşita concursului a contribuit şi formaţia de , muzică uşoară ,Selena“, a casei de cultură gazdă şi taraful sindicatelor U.E.L. Iată clasamentul: Grupuri vocale: locul I — Deda; locul II — cooperativa meşteşugărească „Progresul“. Muzică populară: locul I — Preda Georgeta; locul II —, Berean Ioan, şi Radu Virginia; locul III, — Floare Leontina şi Gorea Viorel; Menţiuni — Maier Alex. şi Lungu Teodor. Muzică uşoară: locul I — Cocea loan; locul II — Kerestesi Iosif şi Rusu Adriana; locul III—Laczko Karoly şi Kodolany loan; Menţiune specială — Cseh Veronica, cea mai tînără concurentă, în vîrstă de numai 14 ani. ALEXANDRU SOMODI coresp. voluntar Reghin Atenţie fertilizării culturilor de toamnă După cum bine cunosc specialiştii, datorită spălării din sol a unei bune părţi din elementele fertilizante, semănăturile de toamnă trec în această perioadă printr-o foame acută de azot. Avînd în vedere acest lucru, în multe unităţi s-a acţionat din timp pentru a pune la dispoziţia plantelor, din primele zile de pornire în vegetaţie, a substanţelor nutritive necesare. Astfel cooperative ca cele din Luduş, Bogata, Sînpetru, Dîmbu, Gorneşti, Grebeniş, Rîciu, Şardul Nirajului şi altele au fertilizat aproape întreaga suprafaţă cu grîu. Nu acelaşi lucru l-au făcut unităţile cooperatiste din Laslău, Eremitu, Ceuaş, Bahnea, Viişoara, Voivodeni şi altele unde lucrarea este abia la început. Intru-l cît starea terenului permite, se impune ca aplicarea azotului să fie urgentată în toate unităţile agricole. In fotografie: aplicarea îngrășămintelor chimice pe semănăturile de grîu la C.A.P. Chendu. Să lucrăm atent cu oamenii, să întronăm un climat de disciplină şi responsabilitate în muncă Cu Zoltán David am făcut cunoştinţă anul trecut, prin august, la o adunare generală a oamenilor muncii de la S.M.A. Sînpaul. Fusese numit, cu cîtva timp în urmă, şef de secţie la Chirileu, muncă în care s-a remarcat încă din primele zile. — E un băiat minunat, harnic, priceput şi plin de ambiţie, mi l-a caracterizat atunci inginerul Nicolae Moldovan, directorul staţiunii. Ştiţi ce era la Chirileu? O adevărată debandadă! Unii mecanizatori îşi făceau pur şi simplu de cap. Ei bine, în cîteva săptămîni David a făcut ordine. Sincer vorbind, credeam că inginerul Moldovan, nou şi el în funcţia de director, exagerează meritele acestui tînăr, proaspăt absolvent al şcolii de maiştri, deşi unele realizări obţinute de secţia de mecanizare din Chirileu pledau în favoarea lui. După o activitate meritorie de cîteva luni la Chirileu, în octombrie 1972 Zoltán David a fost numit şef de secţie la Sînpaul. A primit „botezul focului“ în perioada campaniei de toamnă, o campanie grea, dificilă, care părea că nu se mai termină. — A fost o perioadă dificilă — ne spune directorul staţiunii — nu numai pentru că ploile interminabile împiedicau lucrările, provocînd rămîneri în urmă la arat, semănat, la transportul produselor de pe cîmp, dar şi pentru că la secţia din Sînpaul s-au semnalat repetate manifestări de indisciplină, care frînau bunul mers al muncii. Ca şi la Chirileu, David s-a dovedit un om exigent, priceput, bun organizator. în ciuda dificultăţilor, secţia de mecanizare din Sînpaul şi-a depăşit anul trecut planul cu 5 la sută, iar în prezent are un avans de două săptămîni faţă de planul trimestrial. Şi totuşi Zoltán David, despre care directorul a vorbit în termeni elogioşi, era pe punctul de a-şi cere transferul la o altă unitate. De ce? — în rîndul unor mecanizatori din Sînpaul, ne spune tovarăşul David, şi-a făcut loc o stare de spirit nesănătoasă. Pe baza indicaţiilor primite din partea conducerii S.M.A., am luat o serie de măsuri pentru întărirea disciplinei. Să luăm, de pildă, problema parcării tractoarelor. Mecanizatorii din Valea Izvoarelor s-au obişnuit ani de zile, să-şi parcheze tractoarele acasă, în satul lor. Am interzis acest lucru categoric, cerîndu-le să facă parcarea doar la sediul secţiei de mecanizare. Din păcate, unii n-au înţeles sensul acestei mă- ŞT. NECANITATII (Continuare in pag. a 3-a)