Steaua Roşie, martie 1973 (Anul 24, nr. 49-75)

1973-03-22 / nr. 67

masa PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, IM­IŢI-VÂ ! OMAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN VN!­IFICAREA TEZAURULUI“ DE GEn­ERALE ALE OAUILOI Miei! ■Nu de mult timp au avut loc in întreprinderile industriale, transpor­turi, construcţii, comerţ, adunările generale ale oamenilor muncii — formă superioară a conducerii co­lective, forul prin care clasa mun­citoare, masele de oameni ai mun­cii participă in mod direct şi orga­nizat la conduce­rea activităţii eco­­nomico-sociale, la dezbaterea şi so­luţionarea proble­melor legate de în­deplinirea în mod exemplar a pla­nurilor de produc­ţie, a sarcinilor e­­conomice trasate de partid, execută­­ controlul asupra organelor de con­ducere. Prin experienţa cîştigată pînă acum, adunările generale şi-au dovedit din plin autoritatea şi rolul lor bine conturat prin lege în via­ţa unităţilor economice prin faptul că propunerile oamenilor muncii sunt finalizate sistematic şi aplicate prompt în practică. În acest sens, al materializării propunerilor, al măsurilor formu­late de muncitori, tehnicieni, maiş­tri, economişti şi ingineri în ca­drul dezbaterilor, nu trebuie admise excepţii. Tot ce s-a dovedit a fi iniţiativă valoroasă, o idee tehnică sau organizatorică eficientă, formu­lată cu ocazia adunărilor generale, este necesar să i se dea cît mai urgent posibil girul practicii, avîn­du-se în vedere ca aplicarea ei să se soldeze cu cît mai bune rezul­tate. , Cu ocazia dezbaterilor în adună­rile generale a modului cum a fost realizat planul pe 1972 şi a sarci­nilor de plan pe 1973, din cuvîntul participanţilor au rezultat sute şi mii de propuneri şi sugestii, pornite din dorinţa şi abnegaţia oamenilor muncii din unităţi de a gospodări cît mai judicios, mai eficient între­gul patrimoniu încredinţat de stat fiecărei unităţi spre administrare. La nivelul municipiului Tg.-Mu­­reş au fost făcute peste 1.500 pro­puneri, născute din convingerea u­­nanimă privind utilitatea lor, din credinţa fermă că ele vor fi mate­rializate şi nu sub orice formă, ci cu eficienţă şi randament maxim. Este pozitiv să constatăm că în numeroase întreprinderi printre care ,,Electromureş“, „Metalotehni­­ca“, „Prodcomplex“, I.L.M.C., O.C.L. Alimentara şi altele — imediat du­pă încheierea adunărilor generale, comitetele oamenilor muncii, împre­ună cu organizaţiile de partid şi sin­dicale au analizat atent, cu mult temei fiecare propunere, au întoc­mit programe concrete, cu termene şi responsabilităţi precise pentru a­­plicarea lor, au dat un răspuns clar şi operativ fiecărui salariat în le­gătură cu propu­nerile şi sugestiile făcute. Cîteva exemple sunt elocvente. Astfel, la aduna­rea generală a re­prezentanţilor de la „Azomureş“ s-a arătat că la cele 14 adunări gene­rale pe secţii ca­re au precedat-o au fost făcute 222 propuneri din care 174 au fost deja soluţionate, iar 52 urmînd să fie rezolvate ul­terior, din care două sunt de compe­tenţa centralei, iar cinci a mini­sterului. Din cele 19 propuneri formulate la adunarea generală de la I.U.I.U., amintim numai una care prin apli­carea ei va da bune rezultate; ca urmare a procesului de asimilare şi mărirea ciclului de fabricaţie se so­licită reaşezarea normativelor de mijloace circulante. I. PASTOR I. PETHtt comisia economică a Comitetului municipal de partid Tg.-Mureș (Continuare în pag. a 2-a) interes pentru perfecţionarea­­ cunoştinţelor Avînd în vedere şi perspectiva introducerii siste­mului de reparaţii la televizoare pe bază de abona­mente, tehnicienii depanatori de la cooperativa ,,Me­talul“ din Tg.-Mureş îşi perfecţionează încontinuu cu­noştinţele de specialitate. In fiecare luni după amia­ză ei participă la un curs obligatoriu de .,reciclare“. De fiecare dată, cîte un tehnician se prezintă la „lec­ţie“ cu o demonstraţie practică, privind o anume de­fecţiune la un anumit tip de aparat. In general se constată un interes real în rîndul tehnicienilor pen­tru a se pune la punct cu noutăţile ce apar în branşă. Dovadă a bunei pregătiri a specialiştilor este şi fap­tul că cei doi şefi de secţie din complexul de pe strada Kossuth — tovarăşii Mátyás şi Fülöp — nu o dată sunt invitaţi chiar şi în Capitală pentru a ţine lecţii în faţa viitorilor depanatori TV. s LA NIVELUL TRADIŢIEI ŞI CERINŢEI OR ACTUALE 9 9 V Din nou despre gospodărirea şi administrarea furajelor Revenim asupra bunei gospo­dăriri şi administrări a furaje­lor deoarece, acum cînd mai sînt multe zile pînă la noua recoltă şi nutreţurile s-au împuţinat, această problemă trebuie să fie în centrul preocupărilor lucrătorilor din zo­otehnie. Asupra acestei probleme s-a atras atenţia în nenumărate rîn­­duri cu ocazia şedinţelor lunare de analize, cît şi în coloanele ziarului nostru. Ca urmare, în multe coope­rative agricole şi ferme intercoope­­ratiste s-au luat măsuri din timp pentru buna gospodărire a furaje­lor, pentru administrarea lor numai în stare preparată. Acest fapt a contribuit la creşterea valorii lor nutritive, la compensarea deficitu­lui de fibroase în unele ferme şi implicit la sporirea producţiei de lapte. In acest sens merită să evi­denţiem cooperativa agricolă din Ernei care prin măsurile luate de conducerea unităţii şi şeful de fer­mă, furajele grosiere, cît şi cele fi­broase de o calitate mai slabă se administrează animalelor numai preparate în prealabil. Bucătăria furajeră de aici, dotată cu utilaje­le necesare şi cu bazine de fermen­tare şi preparare, a nutreţurilor funcţionează permanent într-un mod ireproşabil. Asemenea­­preocupări, care fac cinste zootehniştilor de aici, au dus la sporirea continuă a pro­ducţiei de lapte. Pe primele două luni ale anului în curs, producţia de lapte pe vacă furajată s-a du­blat faţă de aceeaşi perioadă a a­­nului trecut, iar faţă de luna ia­nuarie, în februarie s-a înregistrat un spor de 28 litri. Aceasta a făcut ca unitatea să treapă­ de pe locul 56 (unde se situa în august 1972), în plutonul unităţilor fruntaşe la producţia de lapte. Rezultate bune privind gospodă­rirea şi prepararea furajelor s-au înregistrat şi la asociaţia interco­­operatistă din Ghindari şi în spe­cial la ferma din complexul de vaci şi la cea de îngrăşare a tineretului bovin. Deşi unitatea a avut un de­ficit de circa 7.000 tone fînuri, el a fost compensat, în mare parte, prin administrarea la discreţie a furajelor grosiere tocate şi prepa­rate, fără a scădea producţia. Din contră, complexul se află, în cele 2 luni din an, pe primul loc la pro­ducţia de lapte (cu 545 t pe vacă fu­rajată) iar sporul mediu de creşte­re în greutate pe animal la îngrăşat este de aproape 1 kg pe zi. Deo­sebit de frumoase sunt şi animalele de prăsilă cărora li se administrea­ză numai tulei tocaţi la discreţie şi o raţie corespunzătoare de concen­trate. Pentru a asigura grosierele necesare, conducerea asociaţiei a a­­dunat toţi cocenii , care au rămas pe cîmp la C.A.P. vecine şi aso­ciate. Buna gospodărire a furajelor şi-a găsit loc şi în alte ferme interco­­operatiste precum şi într-o serie de C.A.P. cum sunt cele din Cuci, Rî­­ciu, Reghin, Gorneşti şi altele, un­de producţiile de lapte sunt în creş­tere sau se menţin la nivel ridicat. In contrast cu unităţile arătate mai sus există cooperative agricole care, deşi au deficit de furaje, nu iau măsuri pentru buna gospodă­rire şi preparare a nutreţurilor con­form indicaţiilor date. Producţiile de sub 100 litri lapte înregistrate în primele 2 luni ale anului pe vacă furajată la Chibed, Bezid, Reica, Cozma, Hodoşa, Mica, Sărăţeni, Senereuş şi în alte părţi, atestă în mare măsură felul în care s-au o­­cupat conducerile acestor unităţi de gospodărirea şi administrarea fura­jelor. La C.A.P. Chibed de pildă (preşedinte Orbán Vilmos), unde se obţine zilnic circa 1­1 lapte pe vacă furajată, nutreţurile grosiere, deşi sunt puţine şi de slabă calitate,­se administrează animalelor în stare brută, nepreparate. Aici nu s-au luat măsuri corespunzătoare nici pentru buna îngrijire a animalelor tinere de prăsilă. Deşi acestora li s-a asigurat fîn de o calitate mai bună, adăpostirea lor lasă de do­rit, în adăpost, cu uşile şi geamu­rile sparte circulă în voie curenţii de aer. Ca urmare viţeii tuşesc, se îmbolnăvesc, înregistrîndu-se pier­deri considerabile. Lipsă de interes faţă de gospodă­rirea furajelor s-a manifestat şi la cooperativa agricolă din Agrişteu. După cum am constatat la faţa lo­cului şi din discuţiile avute cu mul­gătorii Molnár Karol şi Dominic Biro rezultă că aici vacile de lap­te au fost flămînzite zile în şir în timp ce fînul a lipsit, iar cocenii au fost aduşi cu ţîrîita din cîmp. De tocare şi preparare a grosiere­lor cu melasă nici vorbă. Concen­tratele care se dau curg din ieslele stricate, iar o măreţă cantitate de porumb ştiuleţi a fost deteriorată ca urmare a depozitării necorespunză­toare. O parte din acest furaj mu­cegăit se pune sub semnul întrebă­rii dacă se va mai putea da în hra­na animalelor. De ce oare conduce­rea cooperativei a neglijat să facă ordine în modul de a gospodări fu­rajele? Aderarea fermei zootehnice de aici la asociaţia intercoperatistă nu scuteşte de răspundere pe cei care s-au ocupat pînă acum de sec­torul zootehnic. De aceea trebuie acţionat cel puţin de acum în direc­ţia bunei gospodăriri a furajelor şi administrarea lor corespunzătoare. Acest lucru este valabil şi pentru alte unităţi, mai ales că perioada care a rămas pînă la noua recoltă este foarte critică. Dacă nu se vor lua măsuri corespunzătoare, pierde­rile de producţie, care sînt inevita­bile, vor fi foarte greu de recupe­rat. De aceea se impune ca puţinele furaje care au mai rămas să fie gospodărite cu grijă pînă la noua recoltă. Toţi cocenii de pe cîmp, care se pot utiliza, să fie transpor­taţi, tocaţi şi preparaţi cu melasă care se găseşte în cantităţi aprecia­bile la fabricile de zahăr. La ultima şedinţă de analiză cu lucrătorii din TRAIAN GABOR (Continuare în pag. a 3-a) Unităţi moderne de prestări de servicii La două din viitoarele complexe de prestări din piaţa noului Teatru din Tg.-Mureş, spaţiile se află in stadiu de finisaj. Intre altele, acolo se instalează un modern centru de primire — predare a hainelor pentru spălat şi curăţat — „Nufărul“ —, cea mai e­­legantă florărie din oraş (s-a asigurat cu contracte necesarul de flori); atelier de ceasornicărie şi biju­terie (de remarcat o noutate: la acest centru se vor executa bijuterii şi în devans, clientul avînd posibili­tatea ca în schimbul aurului predat să primească i­­mediat articolul dorit, realizat din materialul coope­rativei), unitate de închiriat obiecte (existînd spațiu corespunzător, se va lărgi considerabil gama obiecte­lor împrumutate). Anul XXV. Nr. 67 (4.662) JOI, 22 martie 1973 4 pagini, 30 de bani Se spune adesea şi nu fără temei — că este mai bine să mă­­sori de două ori şi să tai o dată. Se pare că de acest lucru este con­vins şi croitorul Balázs Ştefan de la I.P.M. Sport din Reghin pentru care economisirea materialelor constituie o preocupare zilnică. H-ADEVĂRATA 10R CASĂ... In dimineaţa zilei de 27 mar­tie, cuptorul de la uzina III de geam tras a fabricii din Timă­­veni a dat prima şarjă după o­ inactivitate de aproape două luni, timp in care s-a aflat in re­paraţii capitale. Despre felul cum a decurs operaţiunea de „reîn­noire“ şi repunere in funcţiune a cuptorului ne-a vorbit unul din cei mai vechi şi competenţi oameni ai uzinei, şeful secţiei respective — maistrul GHEOR­­GHE SIMONETT! — Am oprit cuptorul la 21 ia­nuarie 1973. Iniţial, termenul de reparaţie era prevăzut la 75 de zile. După o serie­ de studii, gra­ficul a fost refăcut la,60 de zile. Noi am terminat lucrările ceva mai devreme. Azi dăm prima șarjă ... Și, la solicitarea noastră, mais­trul ne introduce intr-o serie de detalii: — După oprirea cuptorului ur­mează o răcire treptată a aces­tuia. Abia atunci se cunosc lim­pede toate lucrările ce trebuie făcute, la deschiderea lui, adi­că după 5—6 zile. S-ar putea răci forţat, dar intervine ris­cul unor deteriorări. Apoi spe­cialiştii — inginerul şef, ingine­rul şef de producţie, maiştrii — stabilesc lucrările, intîi în mare, apoi in detaliu, pe fiecare por­ţiune. Se organizează lucrul, se nasc primele responsabilităţi. Partea de zidărie a fost execu­tată sub coordonarea specialiş­tilor fabricii, de către un şan­tier specializat din Ploieşti. Re­paraţiile la utilaje şi părţi me­talice au fost efectuate de ate­lierul mecanic al fabricii, sub coordonarea comunistului Ja­­nossy Adalbert. I­­suciu (Continuare în pag. a 3-a) C.O. Chețani a început semănatul Zilele favorabile din ultima perioadă au permis lucrătorilor de pe ogoare să iasă în cîmp pe măsură ce terenul s-a zvîntat. Concomitent cu efectuarea ară­turilor, în dimineţile cu îngheţ, s-a trecut la pregătirea solului pentru semănat. Din C.A.P. Che­­ţani ni se comunică că miercuri, 21 martie a început semănatul mazărei pe o suprafaţă de 30 ha şi plantarea cartofilor timpurii. Plantarea cartofilor se execută mecanizat pe o suprafaţă de 5 ha. Odată cu efectuarea acestor lucrări aici s-a trecut şi la pre­gătirea patului germinativ pen­tru însămînțarea sfeclei, pe o suprafață zvîntată de 30 ha. Preşedintele Republicii Democratice Sudan, Gaafar Mohammed El Numeiri, va vizita Republica Socialistă România La invitaţia preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi a tovarăşei Elena Ceauşescu, preşedin­tele Republicii Democratice Sudan, Gaafar Mohammed El Numeiri, îm­preună cu soţia, va face o vizită oficială în ţara noastră, la începutul lunii aprilie 1973. O delegaţie a Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, D 9 condusă de tovarăşul Nicolae Vereş, ş­i 9 face o vizită in Cuba Miercuri dimineaţa a plecat la Havana o delegaţie a Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, condusă de Nicolae Vereş," membru al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, pre-, şedintele Consiliului judeţean Mureş al F.U.S., care la invitaţia Co­mitetelor pentru apărarea revoluţiei din Cuba, va face o vizită de, schimb de experienţă in această ţară. SPECTACOL UE INTERPRETARE Casa de cultură din Reghin a găz­duit duminică 18 martie, timp de peste şase ore, faza pe zo­nă a Festivalului ti­nerilor interpreţi şi a grupurilor vocale de muzică uşoară şi­ populară organizată de Comitetul pentru cultură şi educaţie socialistă. Consiliul judeţean al sindica­telor, Comitetul ju­deţean U.T.C., Uniu­nea judeţeană a coo­perativelor meşteşu­găreşti. Peste 60 de con­curenţi şi-au dispu­tat întâietatea, juriul fiind pus de multe ori în dificultate, da­tă fiind varietatea melodiilor prezenta­te. Publicul prezent un număr mare a răsplătit cu lungi a­­plauze pe tinerii in­terpreţi, dovada bu­nei lor pregătiri. Au participat re­prezentanţi ai cămi­nelor culturale din Batoş, Deda, Petelea, Stînceni, Fărăgău, Dumbrăvioara, Brîn­­coveneşti şi ai Casei de cultură din Re­ghin. La reuşita con­cursului a contribuit şi formaţia de , mu­zică uşoară ,Selena“, a casei de cultură gazdă şi taraful sin­dicatelor U.E.L. Iată clasamentul: Grupuri vocale: lo­cul I — Deda; locul II — cooperati­va meşteşugărească „Progresul“. Muzică populară: locul I — Preda­­ Georgeta;­ locul II —, Berean Ioan, şi­ Ra­du Virginia; locul III, — Floare Leontina şi Gorea Viorel;­ Menţi­uni — Maier Alex. şi Lungu Teodor. Muzică uşoară: lo­cul I — Cocea loan; locul II — Kerestesi Iosif şi Rusu Adria­na; locul III—Lacz­­ko Karoly şi Kodo­­lany loan; Menţiune specială — Cseh Ve­ronica, cea mai tînă­­ră concurentă, în vîr­­stă de numai 14 ani. ALEXANDRU SOMODI coresp. voluntar Reghin Atenţie fertilizării culturilor de toamnă După cum bine cunosc specialiştii, datorită spălării din sol a unei bune părţi din elementele fertili­­zante, semănăturile de toamnă trec în această perioadă printr-o foame acută de azot. Avînd în vedere a­­cest lucru, în multe unităţi s-a ac­ţionat din timp pentru a pune la dispoziţia plantelor, din primele zile de pornire în vegetaţie, a substanţe­lor nutritive necesare. Astfel coope­rative ca cele din Luduş, Bogata, Sînpetru, Dîmbu, Gorneşti, Gre­­beniş, Rîciu, Şardul Nirajului şi altele au fertilizat aproape întreaga suprafaţă cu grîu. Nu acelaşi lu­cru l-au făcut unităţile cooperatiste din Laslău, Eremitu, Ceuaş, Bahnea, Viişoara, Voivodeni şi altele unde lucrarea este abia la început. Intru-l cît starea terenului permite, se im­pune ca aplicarea azotului să fie urgentată în toate unităţile agrico­­le.­­ In fotografie: aplicarea îngrășă­mintelor chimice pe semănăturile de grîu la C.A.P. Chendu. Să lucrăm atent cu oamenii, să întronăm un climat de disciplină şi responsabilitate în muncă Cu Zoltán David am făcut cu­noştinţă anul trecut, prin august, la o adunare generală a oameni­lor muncii de la S.M.A. Sînpaul. Fusese numit, cu cîtva timp în urmă, şef de secţie la Chirileu, muncă în care s-a remarcat încă din primele zile. — E un băiat minunat, harnic, priceput şi plin de ambiţie, mi l-a caracterizat atunci inginerul Nicolae Moldovan, directorul sta­ţiunii. Ştiţi ce era la Chirileu? O adevărată debandadă! Unii me­canizatori îşi făceau pur şi sim­plu de cap. Ei bine, în cîteva săptămîni David a făcut ordine. Sincer vorbind, credeam că inginerul Moldovan, nou şi el în funcţia de director, exagerează meritele acestui tînăr, proaspăt absolvent al şcolii de maiştri, deşi unele realizări obţinute de secţia de mecanizare din Chiri­leu pledau în favoarea lui. După o activitate meritorie de cîteva luni la Chirileu, în oc­tombrie 1972 Zoltán David a fost numit şef de secţie la Sînpaul. A primit „botezul focului“ în pe­rioada campaniei de toamnă, o campanie grea, dificilă, care pă­rea că nu se mai termină. — A fost o perioadă dificilă — ne spune directorul staţiunii — nu numai pentru că ploile inter­minabile împiedicau lucrările, provocînd rămîneri în urmă la arat, semănat, la transportul produselor de pe cîmp, dar şi pentru că la secţia din Sînpaul s-au semnalat repetate manifes­tări de indisciplină, care frînau bunul mers al muncii. Ca şi la Chirileu, David s-a dovedit un om exigent, priceput, bun orga­nizator. în ciuda dificultăţilor, secţia de mecanizare din Sînpaul şi-a depăşit anul trecut planul cu 5 la sută, iar în prezent are un avans de două săptămîni faţă de planul trimestrial. Şi totuşi Zoltán David, despre care directorul a vorbit în ter­meni elogioşi, era pe punctul de a-şi cere transferul la o altă unitate. De ce? — în rîndul unor mecanizatori din Sînpaul, ne spune tovarăşul David, şi-a făcut loc o stare de spirit nesănătoasă. Pe baza indi­caţiilor primite din partea con­ducerii S.M.A., am luat o serie de măsuri pentru întărirea disci­plinei. Să luăm, de pildă, proble­ma parcării tractoarelor. Mecani­zatorii din Valea Izvoarelor s-au obişnuit ani de zile, să-şi par­cheze tractoarele acasă, în satul lor. Am interzis acest lucru ca­tegoric, cerîndu-le să facă par­carea doar la sediul secţiei de mecanizare. Din păcate, unii n-au înţeles sensul acestei mă- ŞT. NECANITATII (Continuare in pag. a 3-a)

Next