Steaua Roşie, mai 1973 (Anul 24, nr. 101-127)
1973-05-29 / nr. 125
I I I I l 1 II I I 5 II i CREŞTE AMPLOAREA ÎNTRECERII SOCIALISTE ÎS jSTIMPISAREA ZILEI DE 23 AUGUST Cel de-al 4.000-lea război de ţesut De pe banda de montaj a atelierului de războaie de ţesut al I.U.I.U. Tg.-Mureş, a ieşit, ieri, cel de al 4.000-lea război de ţesut. Evenimentul marchează un nou succes al acestui tînăr colectiv de constructori de maşini, puternic angajat într-un vast efort de înnoire tehnică şi autodepăşire. Valoarea acestei cifre-simbol nu stăruie doar în mulţimea războaielor fabricate de-a lungul unei perioade scurte, ci înainte de toate, în rezultatele mereu mai mari, obţinute an de an, de la un tip de război la altul, în fabricarea unor utilaje de înaltă complexitate. Este un simbol al unui înalt nivel de maturitate tehnică ce caracterizează colectivul de lucrători, o dovadă a capacităţii lui de afirmare şi continuă devenire. 4.000 de războaie de ţesut înseamnă drumul lung dar deloc uşor de la primul la al zecelea tip de război de ţesut, o contribuţie hotărîtoare la înzestrarea a noi şi noi ţesătorii construite în ţară, un proces de asimilare completă a unui utilaj fabricat pentru prima dată la noi în ţară. Al 4.000-lea război de ţesut poartă pecetea deplinei autenticităţi. Dacă cu cîţiva ani în urmă doar 30—40 la sută din piesele componente erau rezultatul muncii şi creaţiei acestui colectiv, astăzi, războiul de ţesut îi aparţine în întregime. Mentorii sunt cei care au avantajul de a trăi mai viu emoţiile evenimentului. Dar succesele nu sunt numai ale lor, ci ale întregului colectiv de creatori şi executanţi: proiectanţi, lăcătuşi, strungari, frezori şi ale altora care prin munca lor pricepută şi novatoare au dat fiecărei piese, din cele 2.800, complexitatea şi calitatea cuvenită. Realizarea celui de-al 4.000-lea război de ţesut constituie un prilej de bilanţ rodnic, dar în acelaşi timp un nou început. In aceste zile cînd montorii se străduiesc să dea viaţă ultimelor războaie automate de ţesut bumbac, în celelalte secţii: turnătorii, strungarii, frezorii, lăcătuşii etc. plămădesc cel de-al 11-lea tip — războiul de ţesut fibre sintetice. IOAN CIUMAŞ (Continuare în pag. a 2-a) La întreprinderea „Metalotehnica“ din Tg.-Mureş de la Începutul anului şi pînă în prezent s-au economisit peste 100 tone metal faţă de angajamentul anual de 130 de tone. Reproiectarea constituie izvorul cel mai important al economiilor de metal. Prin îmbunătăţirile constructive şi funcţionale aduse maşinilor de tricotat circulare de diametru mare, cît şi celor de încheiat tricot, greutatea iniţială a fiecărei maşini nou executate s-a micşorat cu 140 kg, respectiv 32 kg metal, iar numărul reperelor îmbunătăţite numai la aceste două maşini se ridică la 357. Se pune un accent deosebit pe înlocuirea unor piese de metal cu altele de mase plastice. Astfel, în cursul acestui an în componenţa diferitelor maşini şi utilaje vor intra alte 35 de repere executate din material plastic printre care unele complexe şi dosebit de importante, cum sînt: roţile dinţate, apărătoarele pentru plăcile de ghidare etc. Economiile de metal preconizate pe această cale se ridică la 5 tone anual însemnate economii de metal I I I I 1 1 1 1 I I I I I I I I I II I I ROMÂN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R.S/ AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN —_____ * 1 Anchetă la U.R.A. Tg.-Mureş Această întrebare am adresat-o mai multor salariaţi de la Uzinele e reparaţii auto din Tg.-Mureş. Iată şi răspunsurile primite de cei cu care am stat de vorbă: — Din păcate la noi se întîlnesc spre ce pot fi calificate ca risipă, a largi implicaţii negative asupra vtregii activităţi — ne spunea trungarul Iuliu Cucuiet, instruct la cursurile de calificare din acţia mecanică I. Materialele subdimensionate, nerecondiţionarea feseior uzate, care se mai pot fosi se încadrează la risipă, ca deltfel si timpul pierdut de multi ilariaţi cu băutul cafelei la chioşc d e două-trei ori pe zi. La acest hioşc, unde majoritatea salariaţilr pierd zilnic 30—40 de minute ,înd la coadă la cafea, normal ar să se servească numai mincare băuturi răcoritoare. Ucenicii de are răspund, pe timpul calificăii, caut să-i învăţ să fie discipliaţi, să folosească la maximum mpul de lucru şi capacitatea mâinilor, însă, după ce termină, mulţi o lasă antrenaţi de unii salariaţi î pierderea timpului. Bobinatorul Csaba Sárkány: Mulţi dintre noi începem risipa odată cu intrarea pe poarta uzinei şi pînă ieşim. Mă refer la acei tovarăşi care pierd timpul cu tot felul de plimbări, care execută lucru de proastă calitate, care folosesc necorespunzător materialele, piesele uzate ce pot fi recondiţionate, pentru că e mai uşor să fie înlocuite cu altele noi. De asemenea, de multe ori, din lipsa unor piese la cotele corespunzătoare (presaţi de realizarea planului) folosim altele, de dimensiuni mai mari sau mai mici, care cer muncă în plus, ca de exemplu, cuzineţii pentru arborele cotit. La bobinaj, unde lucrez, facem economii de piese prin recuperarea rotoarelor pentru motoarele electrice, refolosim colectoarele, însă dacă nu sîntem atenţi putem face si risipă de sîrmă de bobinat. Mare risipă de timp si în folosirea capacităţilor se face de multe ori din cauza stagnărilor din lipsă de piese si repere pe care le primim de la întreprinderi specializate si care nu-și onorează contrac- I HUSAR (Continuare în pag. a 3-a) fasonatorii mecanici işi perfecţionează indeminarea însufleţită în trecere pentru valorificarea superioară a masei lemnoase se desfăşoară pe un cîmp larg şi cuprinde pe toţi forestierii din judeţ. Sus, în cumpăna apelor repezi, în aspra confruntare cu capriciile vremii din inima pădurii, fasonatorii mecanici nu-şî precupeţesc forţele pentru a raporta noi şi noi succese în muncă. Totodată, prin forme diferite, ei caută să-şi îmbogăţească mereu sfera cunoştinţelor profesionale, pătrund tot mai adînc în tainele meseriei. Printre numeroasele modalităţi care converg în acest scop se află şi concursul motoriştilor, organizat de M.E.F.M.C. împreună cu Comitetul Uniunii Sindicatelor din Industria Lemnului şi Silviculturii — prilej de afirmare a celor mai buni fasonatori mecanici. Aflîndu-se la a doua sa ediţie, concursul a cuprins peste 300 de fasonatori din toate unităţile forestiere din judeţul nostru. O confruntare profesională de mari proporţii, menită să ridice pe o treaptă şi mai înaltă cunoştinţele de specialitate, să contribuie direct la reducerea pierderilor de exploatare, creşterea productivităţii muncii, precum şi la respectarea cu stricteţe a normelor de tehnica securităţii muncii. Concursul pentru desemnarea celor mai buni motorişti conţine cinci probe selecţionate cu deosebit simţ practic, faze de lucru întîlnite în fiecare acţiune a mînuitorilor ferăstraielor mecanice: lovirea la ţintă cu toporul, pregătirea ferăstrăului pentru lucru: secţionarea lemnului cu tăiere combinată, doborîrea arborelui, curăţirea de crăci. Operaţiuni complicate, trecute prin severitatea măsurătorilor exigente şi a punctajelor, o bătălie pieptişă cu secunda, un adevărat examen al măiestriei profesionale pus pe de-a-ntregul în slujba sporirii productivităţii muncii şi a folosirii la întreaga capacitate a modernelor utilaje. In afară de probele practice, la actuala ediţie, concurenţii au răspuns şi la anumite întrebări legate de caracteristicile tehnice funcţionale ale ferăstraielor mecanice, standardele în vigoare la lemnul rotund de răşinoase şi foioase destinat derulării şi debitării precum şi celor legate de protecţia muncii. Cinstea de a organiza finala concursului, faza 1973, pe I.F.E.T. P GIURGIU (Continuare în pag. a 2-a) Anul XXV. Nr. 125 (4.720) MARȚI, 29 mai 1973 4 pagini, 30 de bani PRŞEDINTELE CONSILIULUI DE STAT, AMAE CEAUŞESCU, VA FACE O VIZITĂ OFICIALĂ IN REPUBLICA FEDERALĂ GERMANIA La Invitaţia preşedintelui federal al Republicii Federale Germania, dr. Gustav W. Heinemann, şi a doamnei Heinemann, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, va face, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, o vizită oficială in Republica Federală Germania între 26 şi 29 iunie 1973. In prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu a avut loc solemnitatea decorării ministrului afacerilor externe al României Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, a decorat, luni dupăamiază, cu ordinul „Steaua Republicii Socialiste România“ clasa I, pe tovarăşul George Macovescu, membru al Comitetului Central al P.C.R., ministrul afacerilor externe, pentru îndelungată şi rodnică activitate în mişcarea muncitorească şi pentru contribuţia adusă la înfăptuirea politicii Partidului Comunist Român de construire a socialismului, cu prilejul împlinirii vîrstei de 60 de ani. La solemnitate au luat parte tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, Manea Mănescu, Gheorghe Pană, Ilie Verdeţ, Cornel Burtică, Ştefan Andrei, Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat, Nicolae Ghenea şi Vasile Gliga, adjuncţi ai ministrului afacerilor externe. înminînd înalta distincţie, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU a felicitat călcuros pe sărbătorit. A luat apoi cuvîntul ministrul afacerilor externe, care adresîndu-se secretarului general al Partidului Comunist Român, celorlalţi tovarăşi din conducerea de partid şi de stat a spus: „Vă mulţumesc din adîncul fiinţei, al conştiinţei mele pentru că astăzi mă aflu aici, în faţa dumneavoastră. Prin dumneavoastră mulţumesc partidului Partidului Comunist Român, pentru că el m-a adus pînă aici. In anii aceia din tinereţe, cînd am cunoscut partidul, am învăţat, de atunci, tot timpul, să-mi iubesc poporul din care m-am născut, să-mi iubesc pămîntul din care m-am născut. M-a învăţat să iubesc clasa muncitoare, să-i înţeleg perfect rolul ei revoluţionar şi s-o urmez. M-am străduit să fac acest lucru. Uneori am reuşit, alteori nu, dar niciodată nu s-a stins, nu se va stinge credinţa în clasa muncitoare, credinţa în partidul meu, credinţa în conducătorii lui. Partidul nostru are astăzi o politică externă cum nu a avut niciodată poporul acesta, ţara aceasta a noastră. O faceţi dumneavoastră. Noi cei care lucrăm în Ministerul de Externe trebuie s-o aplicăm cu aceeaşi grijă, cu aceeaşi conştiinciozitate pentru ca ea într-adevăr să aducă poporului român, clasei muncitoare din România, partidului nostru acea strălucire pe care o merită“. După solemnitate, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi conducători de partid şi de stat, s-au întreţinut cordial cu sărbătoritul. Aş dori ca în numele conducerii de partid şi de stat să felicit pe tovarăşul Macovescu cu prilejul împlinirii vîrstei de 60 de ani şi al înmînării acestui înalt ordin al Republicii Socialiste România. Desigur, aceasta, este o vîrstă încă tînără, dar în aceşti ani tovarăşul Macovescu a desfăşurat o intensă activitate — şi în ilegalitate, cînd a adus o contribuţie însemnată la lupta revoluţionară din România — şi apoi în anii de construcţie socialistă, mai cu seamă în domeniul politicii internaţionale. Deci. prin acordarea acestei înalte distincţii se dă şi o înaltă apreciere activităţii pe care tovarăşul Macovescu a depus-o în aceşti ani. Dar, aşa cum este obiceiul să se spună întotdeauna, acordarea acestei înalte aprecieri înseamnă si punerea unor noi obligaţii, de viitor, in munca pe care o are tovarăşul Macovescu ca ministru de externe. Desigur, tinînd seama de politica internaţională a tării noastre, de multiplele probleme ce se pun pe plan internaţional se poate prevedea că şi în viitor va fi necesară o activitate intensă pentru a se înfăptui şi în acest domeniu, în cît mai bune conditiuni, politica României de dezvoltare a relaţiilor internaţionale, de întărire a colaborării cu ţările socialiste, cu ţările în curs de dezvoltare, cu toate statele lumii, pentru realizarea politicii generale a tării noastre de colaborare în Europa, de pace în întreaga lume. Doresc să exprim convingerea mea, a conducerii de partid si de stat că tovarăşul Macovescu va desfășura și în viitor o activitate bună în această direcţie. Ii doresc încă o dată deplin succes în activitatea sa: viaţă îndelungată, multă sănătate şi fericire. Cuvîntul tovarăşului Nicolae Ceauşescu Acţiune hotărîtă pentru a pune în valoare fiecare palmă de pămînt! La începutul săptămînii trecute, şi mai ales după şedinţa de lucru cu activul judeţean de partid din agricultură, s-a pornit o vastă acţiune de identificare şi însămînţare a unor terenuri cum sînt: capetele tarlalelor, drumurile si potecile inutile, spatiile dintre construcţiile zootehnice, cele dintre pomi, golurile din vii, locurile fostelor arii si depozite de furaje, curţile gospodăriilor si altele, care n-au fost cultivate pînă acum. După cum am fost informaţi de Direcţia generală a agriculturii, la această acţiune participă, pe lingă consiliile populare şi conducerile I.A.S. si C.A.P. peste 70 de lucrători şi specialişti, din unităţile agricole judeţene, constituiţi în colective pe raza consiliilor intercooperatiste, care urmăresc „descoperirea“ şi însămînţarea fiecărei palme de pămînt. Pînă acum, la nivel de judeţ, au fost identificate şi însămînţate cu plante furajere şi alte culturi aproape 1.100 ha teren, care pînă acum nu a fost folosit. Cu rezultate mai bune în această acţiune se înscriu întreprinderile agricole de stat Batoş, Zagăr, Albeşti, unde, în curţile zootehnice şi printre rîndurile de pomi au fost însămînţate pînă acum cu plante furajere peste 600 ha. Suprafeţe însemnate au fost identificate şi puse în valoare şi în cooperativele agricole din Rîciu, Dumbrăvioara, Gorneşti, unde, prin limitarea curţilor gospodăreşti, a drumurilor şi curăţirea fostelor arii şi depozite de furaje s-au adunat zeci de ha teren care au fost însămînţate cu culturi furajere. Un început bun există în această direcţie şi la C.A.P. Cipău, care a însămînţat toate suprafeţele din curţile brigăzilor zootehnice, urmînd acţiunea în cîmp. La asociaţia intercooperatistă Găneşti s-au pus în valoare prin însămînţarea cu ierburi şi sparcetă 80 ha terenuri erodate si alunecate, care in anii trecuţi n-au produs aproape nimic. La fel, prin măsurile luate s-a reuşit să se redea producţiei circa 160 ha teren scoase temporar din circuitul agricol (la Zagăr, Tigmandru, Săbed, Sînmărtin şi în alte părţi) pentru diferite lucrări de construcţii şi instalaţii. Cu toate rezultatele înregistrate pînă acum, în acţiunea de folosire integrală a pămîntului mai sînt încă multe rezerve. Există unităţi unde risipa de teren este mare şi unde se pot pune în valoare suprafeţe de zeci de ha. La C.A.P. Papiu Ilarian, de pildă, la toate brigăzile, printre construcţii zootehnice răsfirate există spaţii mari, ce însumează peste 6 ha. In cîmp au rămas necultivate suprafeţele pe care au fost ariile şi s-au depozitat furaje. Toate aceste terenuri însumează peste 10 ha, de pe care se pot obţine zeci de tone de furaje. Aceeaşi situaţie există şi la cooperativele agricole din Cerghid, Şincai, Voiniceni, Band (brigada Mărăşeşti) şi în alte părţi. La brigada Mărăşeşti a C.A.P. Band, în jurul unui singur grajd şi a magaziei, se risipeşte an de an o mare suprafaţă de teren. La C.A.P. Voiniceni, în perimetrul construcţiilor zootehnice există tot felul de gunoaie şi resturi de furaje care ocupă spaţii mari, şi care, din neglijenţă, prin aruncarea unei ţigări, au produs incendierea unui grajd. La I.A.S. Acăţari şi Sighişoara, există zeci de ha teren pe care s-au instalat stîlpi în vederea extinderii suprafeţelor cu hamei. Pînă la plantare, toate aceste suprafeţe trebuie arate şi cultivate. O iniţiativă bună în această privinţă există la asociaţia viticolă din Idrifaia, unde s-au luat măsuri pentru folosirea a circa 40 ha teren pînă la plantarea cu viţă de vie. Avîndu-se în vedere că rezultatele înregistrate pînă acum nu pot fi considerate mulţumitoare, este necesar ca în următoarele zile acţiunea de identificare şi însămînţare a suprafeţelor necultivate, indiferent de mărime şi proprietar, să continue cu mai mare hotărîre şi intensitate. TRAIAN GABOR Pînă acum au fost identificate 1100 ha, dar există încă însemnate rezerve In pagina a 4-a : COMUNICAT COMUN CU PRIVIRE LA VIZITA OFICIALA IN REPUBLICA SAN MARINO A PRESEDINTELUI CONSILIULUI DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA, NICOLAE CEAUŞESCU Agenţie de voiaj auto la Tg.-Mureş Incepînd de azi, 29 mai, la sediul Oficiului judeţean de turism din Tg.-Mureş funcţionează o agenţie de voiaj auto. La această agenţie se eliberează bilete de călătorie pentru cursa auto internaţională pe ruta Tg.Mureş — Budapesta, cu anticipaţie de 60 de zile. Biletele se eliberează atît pentru cei care călătoresc cu paşapoarte peste graniţă, cît şi pentru cei care doresc să călătorească în interiorul ţării, pînă la Borş. De asemenea, agenţia de voiaj auto eliberează bilete de călătorie, cu o anticipaţie de 10 zile, pentru cursele Tg.-Mureş — Braşov, Tg.-Mureş — Deva, Tg.Mureş — Sibiu, Tg.-Mureş — Făgăraş, Tg.-Mureş — Band — Cluj, Tg.-Mureş — Mociu — Cluj, Tg.-Mureş — Bistriţa, Tg.Mureş — Miercurea Ciuc, Tg.Mureş — Borsec, Tg.-Mureş — Gheorgheni. Cu excepţia zilelor de duminică, cînd este închisă, agenţia funcţionează zilnic între orele 8—14, iar miercuri şi vineri şi după amiază între orele 16—20. Cum va fi vremea în această săptămînă? In primele două zile vremea se va menţine încă răcoroasă, cu cerul prezentînd înnorări pronunţate dupâ-amiaza cînd se vor mai semnala averse locale de ploaie însoţite izolat de descărcări electrice. Ulterior, în următoarele zile, vremea se va ameliora treptat sub aspect termic iar precipitaţiile vor fi tot mai restrînse ca arie. Temperatura aerului va înregistra o uşoară creştere, mai ales valorile maxime care vor oscila între 20—25 de grade, iar cele minime între 5—10 grade. Vîntul va sufla slab, mai frecvent din sectorul nordic, apoi din est şi sud-est DUMITRU MARINICA şeful staţiei meteorologice Tg.-Mureş Din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a Consiliului de Stat şi a Consiliului de Miniştri ale Republicii Socialiste România Comitetul Central al Partidului Comunist Român, Consiliul Stat şi Consiliul de Miniştri ale Republicii Socialiste România am cu profundă durere încetarea din viaţă a academicianului Constan Daicoviciu, membru al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Imânia, vicepreşedinte al Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice. Eminent om de ştiinţă şi pedagog, academicianul Constantin Ecoviciu, prin multilaterala sa activitate, desfăşurată de-a lungul a pe cinci decenii, a servit cu devotament şi pasiune ştiinţa şi cultura mânească, dezvoltarea învăţămîntului, şi-a pus întreaga sa capacit de muncă, energia şi cunoştinţele în slujba cauzei propăşirii patr a triumfului socialismului în România. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN CONSILIUL DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA CONSILIUL DE MINISTRI AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA