Steaua Roşie, iunie 1973 (Anul 24, nr. 128-153)

1973-06-10 / nr. 136

Anul XXV. Hr. 136 (4.731) DUMINICA, 10 iunie 1973 6 pagini, 30 de bani la 11 iunie veac de la naţionalizarea­­ principalelor mijloace de producţie După ce clasa muncitoare, condusă de Parti­dul Comunist Român cucerise, pe plan politic, pe baricadele revoluţiei, victorii nepieritoare, la 11 iunie 1948 a înfăptuit cea mai radicală şi răsună­toare transformare pe plan economic — naţionali­zarea principalelor mijloace de producţie. Aşa cum arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu, „primul act care a avut un rol hotărîtor în dezvol­tarea revoluţiei socialiste l-a constituit trecerea principalelor mijloace de producţie din industrie, la 11 iunie 1948, în mîinile poporului, naţionalizarea a deschis o etapă nouă în istoria relaţiilor de pro­ducţie din ţara noastră, a dus la lichidarea marii burghezii industriale şi financiare, la crearea unui puternic sector socialist de stat în economie, a permis trecerea la conducerea planificată a econo­miei naţionale". Odată cu aceasta, in ţara noastră s-a pus capăt celei mai mari nedreptăţi — exploa­tarea şi însuşirea muncii altuia, înlăturîndu-se pră­pastia adîncă ce-i separase pe adevăraţii producă­tori de rezultatele muncii lor, de mijloacele de producţie făurite cu mintea şi braţele lor. Prin actul de la 11 iunie 1948, realizat sub directa con­ducere a Partidului Comunist Român, care se­ în­scrisese obiectiv în evoluţia ascendentă a societăţii, istoria îşi pusese de acord întregul mecanism al mersului şi dezvoltării sale. Relaţiile de producţie şi în primul rînd cele de proprietate au fost ridi­cate la nivelul caracterului social al producţiei. Astfel, cei cărora pînă mai ieri li se conferise doar dreptul la producţie, la muncă înrobitoare, în fo­losul altora, participă acum la însuşirea socialistă a rezultatelor muncii lor. Clasa muncitoare, oame­nii muncii din ţara noastră au intrat astfel in drepturile lor depline de producători, proprietari şi beneficiari ai rezultatelor muncii lor. Putem spune că odată cu actul de la 11 iunie 1948 întrea­ga naţiune renăscuse. Aşadar, exproprierea expropriatorilor, a celor care deveniseră bogaţi şi mari prin munca şi su­doarea altora, nu este doar un fapt juridic ci în primul rînd un act de justiţie socială. Desfiinţarea proprietăţii private asupra mijloacelor de produc­ţie şi instaurarea proprietăţii socialiste a creat în­tregului popor, tuturor oamenilor muncii o poziţie egală faţă de acestea cit şi faţă de modalitatea de repartiţie, posibilităţi egale de a se afirma în con­diţii egale şi de a-şi desfăşura din plin capacitatea creatoare, de a fi răsplătiţi după munca depusă. Conţinutul deosebit al acestui important act revoluţionar este unirea puterii politice cu cea eco­nomică într-o mină sigură şi puternică, oferind po­porului, clasei muncitoare conduse de partid dest tinele ţării — economia devenind astfel principalul teren al construcţiei socialiste, locul unde socialis­mul, ca orînduire a celor ce muncesc, construită de ei şi pentru ei, şi-a dovedit pe deplin superio­ritatea, capacitatea de a asigura progresul şi pros­peritatea naţiunii, un nivel de trai şi civilizaţie nemaiîntîlnit. Lichidarea bazei economice a marii burghezii din industrie, transporturi, bănci , ramuri impor­tante ale economei, a creat posibilitatea condu­cerii planificate, unitare a economiei naţionale. Pe proprietatea socialistă asupra mijloacelor de pro­ducţie s-a bazat înfăptuirea politicii partidului de industrializare socialistă a ţării, iar industria so­cialistă şi în primul rînd cea constructoare de ma­şini a constituit reazemul hotărîtor al cooperativi­zării agriculturii, al extinderii relaţiilor socialiste în întreaga economie. A trecut doar un pătrar de veac, ceea ce pen­tru istorie înseamnă foarte puţin, de cînd munci­torii intraseră în birourile fabricilor şi băncilor preluînd conducerea lor. Mulţi şi în primul rînd cei care au predat cheile seifurilor şi-au exprimat neîncrederea în capacitatea clasei muncitoare, a reprezentanţilor acesteia. Vor şti ei, muncitorii, să conducă aceste fabrici? » ^ *y» l­i ; JUnteia î rezolutiM PLENAREI A lla ft CC At isxiul legii pentru naţionalizări întreprinderilor industriale, hangrul .......* 'int & V v‘! iirtiiiilip«« Naţionalizările sunt pentru no întrecerile interne nu m iiN PUlM AWNT ^ ^ nttklmu t! wm'kvu im. „ MuDatorii, ieimic­eai­,­­unni, „ K*.re mm mnmn buseri pentru poporul Sa nu pierdem nici un minu din timpul destinat producţie rUUtif itiiref’-c’drt'i watt««««? ... a ji­i ri. .........-ii..- „r.•.»«...*« * ri*’âutttr Tot istoria a demonstrat, apoi, că muncitorii s-au descurcat excelent atunci cit şi pe întreg par­cursul, că, conducînd şi gospodărind chibzuit în­treaga avuţie naţională au sporit-o an de an, in­tr-un ritm nemaiîntîlnit, că au reuşit astfel să modernizeze şi să reutileze fabricile vechi, să con­struiască altele noi, incomparabil mai mari şi mai complexe, adevărate minuni ale tehnicii moderne, să le conducă şi să le organizeze ştiinţific. Economia modernă implică, în primul rînd, o organizare modernă, în măsură să creeze cadrul necesar progresului continuu al forţelor de pro­ducţie, înnoirii accelerate a tehnicii, făuririi viito­rului în modul cel mai eficient posibil. Recentele măsuri pentru­­optimizarea structu­rilor organizatorice în toate ramurile economiei naţionale şi la toate eşaloanele activităţii sociale au ca scop apropierea conducerii de unităţile de bază, a actului de decizie de locul producţiei, su­primarea unor verigi intermediare, deplasarea în mai mare măsură a forţelor specialiştilor spre poducţie, acolo unde se hotărăşte pînă la urmă soarta dezvoltării generale a economiei tării. Oriunde ne îndreptăm privirea pe întinsul pa­triei noastre străjuiesc siluetele zvelte si moderne a mii si mii de fabrici, uzine si combinate înălţate si conduse de cei pe care, pînă mai ieri, istoria îi condamnase la foame, mizerie, la muncă în slujba altora. Am moştenit de la trecut foarte puţine fabrici în sensul modern al cuvîntului, şi este greu să apreciezi care din unităţile judeţului nostru, exis­tente la acea dată, erau demne de titlul de uzină sau fabrică. Dar acum? Numai în judeţul nostru există astăzi 59 de întreprinderi moderne şi de mare capacitate şi tehnicitate din ramurile de vîrf ale progresului tehnic contemporan: energia elec­trică, chimică, constructoare de maşini, prelucrarea lemnului şi altele. Prin volumul producţiei pe care îl realizăm astăzi judeţul nostru se situează pe locul II pe ţară, iar producţia anului 1948 se rea­lizează doar într-o jumătate de lună, ceea ce în­seamnă o creştere de peste 20 de ori. întreaga ţară a cunoscut în cei 25 de ani de la naţionalizare un proces continuu de înnoire şi dezvoltare. Aceasta pentru că ştafeta revoluţiei s-a aflat în puternicele mîini ale clasei muncitoare, ale celorlalţi oameni ai muncii conduşi strălucit de Partidul Comunist Român, ştafetă care este purtată cu cinste şi astăzi. Superioritatea proprietăţii socialiste nu se ma­nifestă de la sine, în mod automat. Ea poate fi pusă în valoare pe deplin numai prin munca con­cretă, de fiecare zi, a tuturor oamenilor muncii. Şi, întrucît tot ceea ce ne înconjoară, s-a construit, producem, sau ne-a fost încredinţat spre gospodă­rire, ne aparţin, este al nostru, al tuturora, în calitatea de proprietari comuni ai întregii avuţii naţionale, este de datoria noastră patriotică de a veghea cu stricteţe la păstrarea şi folosirea chib­zuită a fabricilor şi uzinelor, a tuturor bunurilor materiale şi spirituale create. Deoarece binele şi prosperitatea societăţii socialiste şi a noastră per­sonală depind în orice moment de volumul şi cali­tatea avuţiei create, să facem totul pentru a o spori, diversifica şi îmbunătăţi continuu, muncind mai bine şi mai chibzuit — în această direcţie pu­­nîndu-ne în valoare întreaga pricepere şi capaci­ (Continuare în pag. a 5-a) l a r •«› ‚ !›­.“" ›* vnOLlTARi DIH TOATE URILE, M­tri-VA ! A V j\ Erem sose m ORGAN AL COMITETULUI JUDETEAN MUREŞ AL P.C.R. SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDETEAN - T 1­7VJt EXPUNERE Ieri, 9 iunie a.c., la Casa de cul­tura a sindicatelor din municipiul Tg.­­Mureş, tovarăşul Ivan Vilov, lector al Comitetului Central al Partidului Co­munist Bulgar, prorector al Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice din So­fia a făcut expunerea: „Experienţa Partidului Comunist Bulgar în perfec­ţionarea cadrelor de partid şi de stat”. La expunere au participat activişti de partid şi de stat, conducători ai organizaţiilor de masă şi obşteşti. IMPUNĂTOAREA PLATFORMA A INDUSTRIEI CHIMICE DIN TG.-MUREȘ O ACŢIUNE IMPORTANTĂ: COMPLETAREA 00L11RH0R IN CULTU­RI Recomandările Direcţiei generale judeţene e agriculturii Datorită condiţiilor deosebite din această primăvară, în multe culturi, mai cu seamă în cele însămînţate în primăvară (sfec­lă de zahăr, porumb, tutun etc.) există multe goluri care, prac­tic, au rămas nefolosite pînă în prezent. La indicaţia Comitetului jude­ţean de partid, în vederea folo­sirii cit mai complete a tuturor suprafeţelor, în decurs de o săp­­tămînă se va întreprinde în toa­te unităţile agricole o largă ac­ţiune de completarea tuturor go­lurilor din culturi. In acest scop, Direcţia generală a agriculturii recomandă ca fiecare unitate, fiecare fermă, brigadă să identi­fice operativ aceste goluri, luînd măsuri pentru completarea lor imediată. La tutun, de pildă, completarea golurilor trebuie să se facă tot cu tutun, vremea fi­ind încă prielnică acestei acţiuni. Golurile existente în culturile de porumb să fie completate cu fasole (pentru boabe sau păstăi) sau cu hibrizi de porumb tim­purii. In ceea ce priveşte legu­mele recomandăm ca completă­rile să fie făcute tot cu legume, in special cu tomate, ardei şi vărzoase. Din constatări rezultă că cele mai multe goluri există în la­nurile de sfeclă de zahăr. Pentru recuperarea acestor suprafeţe, se impune ca golurile să fie com­pletate într-un timp foarte scurt cu legume şi mai ales cu varză, ceapă, ardei, tomate, cu fasole pentru boabe sau păstăi. Este un aspect pozitiv că multe unităţi s-au orientat şi au început aceas­tă acţiune odată cu prăşitul cul­turilor Conducerile unităţilor agricole să ia măsuri operative pentru trecerea imediată la semănatul sau plantatul acestor suprafeţe, pentru completarea tuturor go­lurilor, astfel ca nici o palmă de pămînt să nu rămînă nefolosită! Aceste completări în goluri tre­buie să fie angajate în acord global cu formaţiile de lucru sau membrii cooperatori care au în primire suprafeţele respective. Pentru reuşita acestei acţiuni tre­buie asigurate imediat semin­ţele şi răsadurile necesare. Folosirea judicioasă a fondu­lui funciar este, după cum se ştie, o îndatorire patriotică a tu­turor lucrătorilor din agricultu­ră. Completarea golurilor exis­­­tente în diferite culturi se în­scrie în acţiunea de larg interes a folosirii judicioase a pămîn­­tului Organele locale de partid şi de stat, conducerile unităţilor a­­gricole, au sarcina să îndrume şi să organizeze operativ reali­zarea acestei acţiuni, timpul fi­ind prielnic desfăşurării ei, ast­fel ca în cel mai scurt timp să avem peste tot culturi cit mai închegate, asigurînd şi în acest fel însemnate cantităţi de pro­duse agro-alimentare. I Pagina a 3-a Viaţa culturală ■ M hM. to] H wâ M W wm wm m. r­rgu-Mn In prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar , general al Par­tidului Comunist Român, preşedin­tele Consiliului de Stat, s-a deschis, sîmbătă la amiază, la sala ,,Dalles“ din Capitală, expoziţia jubiliară de artă plastică „125 de ani de la Re­voluţia din 1848 în România“. Ea reprezintă un vibrant omagiu pe care pictorii, sculptorii şi grafi­cienii de pe întreg cuprinsul ţării îl aduc glorioasei aniversări, mari­lor înaintaşi, celor ce au purtat steagul mişcării revoluţionare pa­şoptiste, luptînd, cu inimile înflăcă­rate de o nobilă iubire de neam şi ţară, pentru libertate şi progres, pentru unitatea şi independenţa na­ţiunii române. La vernisaj au luat parte tovară­şii Manea Mănescu, Paul Niculescu- Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Ver­det, Maxim Berghianu, Gheorghe Cioară’, Emil Drăgănescu, Janos Fa­zekas, Petre Lupu, Dumitru Po­­pescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Stefan Voitec, Cornel Bur­tică, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Ion Ioniță, Va­sile Patilinei. De asemenea, erau prezenți mem­bri ai C.C. al P.C.R., miniştri, con­ducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti. Sunt de faţă participanţii la Con­ferinţa naţională a Uniunii Artişti­lor Plastici, mulţi dintre ei prezenţi cu opere în expoziţie, critici de spe­cialitate şi alţi oameni de cultură. Este ora 12,15. La intrarea în sala expoziţiei, secretarul general al partidului este întîmpinat de Ion Jalea, preşedintele de onoare al Uniunii Artiştilor Plastici, Brăduţ Covaliu, preşedintele U.A.P., de membrii Biroului de conducere al U.A.P. Creatorii plastici, care timp de trei zile au dezbătut in cadrul Con­ferinţei lor nationale problemele majore ale artei căreia i s-au dedi­cat, au ţinut să fie prezenţi la a­­ceastă festivitate. Ei au făcut o călduroasă şi însufleţită primire to­varăşului Nicolae Ceauşescu, expri­­mîndu-şi satisfacţia, pentru prilejul de a se întîlni din nou cu conducă­torul partidului şi statului. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cei­lalţi conducători de partid şi de stat, sunt invitaţi să viziteze expo­ziţia, care are drept motto“ cuvin­tele pline de semnificaţie rostite de secretarul general al partidului la recenta adunare populară de la Iaşi: „Sărbătorind împlinirea a 125 de ani de la Revoluţia de la 1848 din Ţările Române, cel mai înalt omagiu pe care-l putem aduce me­moriei acelora care au ridicat si ti­(Continuare in pag. a 2-a) Stimaţi tovarăşi, Aş dori să încep — deşi sînteti la sfîrşitul lucrărilor conferinţei — prin a vă adresa salutul şi felicită­rile Comitetului Central, ale Con­siliului de Stat si guvernului, ale mele personal, pentru încheierea cu succes a conferinţei pe ţară a Uniunii Artiştilor Plastici. (Vii a­­plauze). Am fost invitat de conducerea uniunii să particip la deschiderea Conferinţei. Nu am avut această posibilitate. Ne-am gîndit, pînă la urmă, să mai aducem şi aici unele inovaţii, să ne întîlnim în cadrul acestei expoziţii alcătuite de artiştii plastici în cinstea aniversării a 125 de ani de la Revoluţia din 1848. Cred că am făcut bine că am pro­cedat în felul acesta, deoarece, vi­­zitînd expoziţia, am putut căpăta o imagine a ceea ce aţi realizat, a ceea ce puteţi realiza atunci cînd vă propuneţi să daţi expresie unor momente importante din istoria na­ţională, să înfăţişaţi eroismul, lupta pentru o viaţă mai bună, mai dreaptă, pentru progres şi civiliza­ţie, a poporului nostru. Impresia pe care mi-ara format-o despre ex­poziţie este bună. Sunt înfăţişate, prin imagini variate, momente im­portante, în stiluri deosebite. Ceea ce constituie însă caracteristica cen­trală a expoziţiei, caracteristică ce corespunde orientărilor date de Congresul al X-lea şi de Conferinţa naţională ale partidului este că, folo­­sindu-se stiluri şi maniere diferite de expresie, s-au realizat lucrări bune, cu un conţinut menit să ser­vească educării poporului. Cred că această expoziţie a reuşit în mod minunat să dea expresie orientării date de Congresul al X-lea al parti­dului nostru. (Aplauze puternice). înţelegeţi că mi-ar fi greu să spun ce mi-a plăcut mai mult. Mi-ar fi greu ca, în faţa tuturor ce­lor care au expus aici, să exprim preferinţele mele. Pot spune însă că, în general, atît ca orientare, cit şi ca expresie artistică, mi-au plă­cut mai toate lucrările. De aceea, aş dori să-i felicit călduros pe toţi artiştii plastici care au contribuit la realizarea expoziţiei, care au creat lucrări consacrate acestui e­­veniment — chiar dacă ele nu sînt expuse aici — propunîndu-și ca prin arta lor să evoce unul din marile momente ale istoriei Româ­niei, și să le urez succese și mai mari în viitor. (Aplauze puternice). Desigur, așa cum se întîmplă în­totdeauna, cînd vezi că se pot face lucruri bune, începi să devii mai pretenţios. Aş putea spune că în a­­ceastă situaţie mă găsesc eu acum. Comparativ cu expoziţia pe care am văzut-o tot aci, cu cîţiva ani în urmă, pot spune că s-au făcut paşi foarte mari, mai cu seamă în direc­ţia redării unui conţinut bogat de idei, într-o mare varietate de expre­sii. De aceea, aş dori să nu-mi luaţi în nume de rău dacă voi folosi mo­mentul încheierii conferinţei dum­neavoastră şi al deschiderii acestei minunate expoziţii, pentru a-mi ex­prima dorinţa, dorinţa conducerii noastre de partid, a întregului po­por, de a vedea noi opere de înal­tă valoare educativă şi artistică. Avem în faţă o serie de mari e­­venimente legate de istoria luptei revoluţionare a poporului nostru. Sărbătorim chiar în aceste zile 25 de ani de la naţionalizare. Desigur, în cîteva zile nu se mai poate face nimic, dar chiar şi peste un an lu­crările inspirate din acest eveni­ment vor fi binevenite. Sper că vă veţi angaja să faceţi ceva in aceas­tă privinţă. Anul viitor vom sărbă­tori 30 de ani de la victoria insu­recţiei naţionale armate antifascis­te. Aşteptăm ca­­arta plastică să fie, de asemenea, prezentă la această mare aniversare, cel puţin cu ace­laşi succes ca şi la expoziţia pre­zentă. Am dori, chiar, mai mult. Realizările, preocupările de astăzi ale României socialiste, munca de făurire a societăţii socialiste mul­tilateral dezvoltate, eroismul cu care întregul popor înfăptuieş­te politica partidului nostru sunt, fără îndoială, bogate şi inepuizabile surse de inspira­ţie. Sunt convins că vă veţi strădui să puneţi în valoare acest bogat material faptic, acest puternic entu­ziasm de masă. După părerea mea, arta plastică are posibilităţi neli­mitate de a realiza aceasta. In politica internaţională au loc, de asemenea, mari schimbări. Se obţin succese spre destindere, spre intensificarea colaborării între sta­te. Iată, chiar ieri, la Helsinki s-au încheiat cu succes lucrările pregăti­toare ale Conferinţei general-euro­­pene, stabilindu-se data de 3 iulie pentru conferinţa miniştrilor de externe, începe deci conferinţa pen­tru securitatea europeană. Acesta este un succes deosebit de impor­tant al naţiunilor europene — deci şi al naţiunii române — al tuturor naţiunilor lumii. Ar trebui să vă gindiţi să daţi expresie prin arta dumneavoastră şi acestor schimbări, năzuinţelor popoarelor spre o lume mai dreaptă, mai bună, spre o lu­me a păcii. Iată ce surse de inspi­raţie vă oferă viaţa. Am dori ca, aşa cum aţi reuşit acum să prezentaţi în această expo­ziţie momente din trecutul mai în­depărtat al patriei noastre, să reali­zaţi în anii următori noi expoziţii în care să fie oglindite momente din istoria de astăzi a poporului nostru, din prezentul vieţii şi mun­cii sale, imaginea felului în care se realizează programul partidului nos­tru. Totodată, să redaţi succesele popoarelor în lupta ce se duce as­tăzi pentru o lume mai bună, mai dreaptă, pentru destindere şi pace pe plan internaţional. Sper că atît cei mai în vîrstă, cei de vîrstă mij­locie cit și cei tineri — care s-au întrecut, aş putea spune, pentru a prezenta opere cit mai valoroase în această expoziţie — se vor lua în continuare la întrecere pentru a da poporului opere şi mai bune, şi mai valoroase, pentru a contribui şi pe această cale la ridicarea ni­velului de cultură al maselor, la elevarea spirituală, la formarea gus­tului pentru frumos al oamenilor, la realizarea unei vieţi mai bune pe pămîntul patriei noastre. Sînt convins că ne vom întîlni la noi expoziţii şi mai mari şi mai frumoase. Vă urez succes în activi­tatea dumneavoastră, urez comite­tului pe care l-aţi ales, succes în îndrumarea activităţii de creaţie. Aceste succese depind de munca tuturor artiştilor plastici, de felul în care fiecare înţelege să servească poporul, prin tot ceea ce face. Văd că, intr-adevăr, pe acest drum vrea fiecare să meargă, în felul său, ser­vind poporul, cauza socialismului şi păcii. (Aplauze puternice, prelun­gite). CEAUŞESCU cu participanţii la Conferinţa Naţională a Uniunii artiştilor plastici, cu prilejul vizitării expoziţiei ,125 de ani de la Revoluţia din 1848 în România“ ) .„ Cuvintarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU

Next