Steaua Roşie, octombrie 1973 (Anul 24, nr. 232-257)
1973-10-03 / nr. 232
Sărbătorirea a 30 de ani de la crearea Diviziei „Tudor Vladimirescu-Debreţin“ Cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu (Urmare din pag. 1) a Conferinţei — care se desfăşoară la Geneva —, la elaborarea documentelor care să asigure aşezarea relaţiilor dintre statele europene pe principii noi, de egalitate şi respect, să asigure fiecărei naţiuni europene posibilitatea de a-şi concentra eforturile in direcţia dezvoltării economico-sociale, fără teama de a fi victima vreunei agresiuni sau intervenţii din afară. Dorim ca Conferinţa general-europeană să deschidă o eră nouă în relaţiile din Europa, în relaţiile din întreaga lume — o eră a colaborării trainice între toate popoarele! (Aplauze puternice). Acţionînd pentru consolidarea şi dezvoltarea cursului destinderii în viaţa internaţională, nu uităm nici un moment că acest curs se află la început, că mai sunt forţe imperialiste, reacţionare, care se opun noii politici de destindere. De aceea, este necesar să se acţioneze cu toată fermitatea pentru a se asigura înfăptuirea politicii noi, garantîndu-se astfel fiecărui popor dreptul la dezvoltare liberă, independentă, la organizarea vieţii economico-sociale corespunzător năzuinţelor sale. Considerăm că, în această direcţie, este necesară unirea tuturor forţelor antiimperialiste — în cadrul cărora ţările socialiste, partidele comuniste şi muncitoreşti, mişcările de eliberare naţională, ţările care luptă pentru dezvoltarea lor economică independentă, intelectualitatea, femeile, tineretul, forţele democratice de pretutindeni, în frunte cu clasa muncitoare au de jucat un rol hotărîtor. Pînă la urmă, pacea, dezvoltarea liberă, independentă stă în mîinile popoarelor! Numai acţiunea unită a tuturor forţelor progresiste de pretutindeni poate asigura o pace trainică, făurirea unei lumi mai drepte, mai bune, pentru toate naţiunile. (Aplauze puternice, urale). Ne pronunţăm cu energie pentru măsuri" hotărîte în direcţia dezarmării şi, în primul rînd, a dezarmării nucleare, pentru dezarmarea generală. Considerăm că aceasta constituie o necesitate imperioasă pentru destinderea omenirii, ţinînd seama atît de cheltuielile uriaşe care se fac an de an pentru înarmare şi care apasă greu pe umerii tuturor popoarelor, cit şi de acumularea unor stocuri tot mai mari de arme de distrugere în masă, cum sunt armele nucleare şi cele chimice şi bacteriologice. Nu se poate asigura o adevărată destindere şi colaborare, fără a se trece concret la măsuri în direcţia dezarmării! Suntem preocupaţi de a asigura participarea tot mai activă a tuturor popoarelor la soluţionarea marilor probleme internaţionale. Acordăm un rol important ţărilor mici şi mijlocii care trebuie să-şi spună cuvîntul în soluţionarea tuturor problemelor vieţii internaţionale. In acest context acordăm o mare însemnătate întăririi şi creşterii rolului Organizaţiei Naţiunilor Unite, al altor organisme internaţionale. Preocupîndu-ne de toate acestea nu uităm, în acelaşi timp, că pînă la adoptarea unor măsuri concrete de dezarmare, trebuie să ne îngrijim continuu de întărirea capacităţii de apărare a patriei. De aceea, vom continua şi în viitor să acordăm atenţia necesară dotării cu mijloace de luptă, ridicării pregătirii militare şi politice a armatei noastre, considerînd că aceasta constituie o obligaţie faţă de cauza apărării cuceririlor socialiste ale ţării, faţă de interesele naţionale ale întregului nostru popor. Totodată,, vom întări colaborarea cu armatele ţărilor participante la Tratatul de la Varşovia, cu armatele tuturor ţărilor socialiste; vom acţiona, de asemenea, pentru întărirea colaborării cu armatele ţărilor care luptă pentru dezvoltarea lor economică şi socială de-sine-stătătoare, pentru apărarea independenţei şi suveranităţii lor. Merită ca la această festivitate să menţionez faptul că de la început partidul a acordat o atenţie deosebită reorganizării armatei pe baze noi, preocupîndu-se atît de dotarea ei, cit şi de formarea unui corp de ofiţeri ieşiţi din rîndurile clasei muncitoare, ţărănimii, intelectualităţii, ale poporului. S-a desfăşurat şi se desfăşoară o intensă activitate educativă, organele politice şi organizaţiile de partid avînd un rol important în munca de formare a conştiinţei noi a militarilor forţelor noastre armate. Am pornit întotdeauna de la faptul că o adevărată armată populară trebuie să constituie pavăza cuceririlor revoluţionare ale poporului, să fie apărătoarea de nădejde a independenţei şi suveranităţii ţării! (Aplauze, urale). De altfel, înseşi tradiţiile vechi — aş putea spune din epocile de dezvoltare a Ţărilor româneşti — dovedesc că armata a slujit întotdeauna interesele poporului, a constituit forţa de bază a luptei împotriva dominaţiei străine, pentru cucerirea şi apărarea independenţei. Nu doresc să încep de la Decebal. Amintiţi-vă însă de Mircea, de Ştefan, de Mihai Viteazul, de Tudor Vladimirescu, de rolul armatei în revoluţia din 1848, de contribuţia ei la realizarea Unirii în 1859, de participarea armatei la lupta pentru independenţă în 1877, şi împotriva ocupaţiei germane în războiul din 1 916—1 918. Toate aceste tradiţii, continuate în războiul împotriva Germaniei hitleriste, trec ca un fir roşu prin întregul proces de dezvoltare şi întărire a armatei noastre de astăzi. Experienţa trecutului ne arată că trebuie să facem totul pentru întărirea unităţii indestructibile dintre forţele armate şi întregul popor! Fiecare ofiţer, fiecare soldat trebuie să ştie că nu are o datorie mai sfîntă decit de a-şi servi poporul, cuceririle socialismului, patria! (Aplauze, urale puternice). Totodată, acordăm atenţie ridicării nivelului de pregătire pentru apărare a întregului popor. In acest sens, acordăm o mare însemnătate gărzilor patriotice, detaşamentelor de pregătire militară ale tineretului — forme de pregătire, şi înarmare a întregului popor. Pornim de la faptul că forţa şi capacitatea de luptă ale armatei, ale poporului constau în strînsa lor unitate, în acţiunea lor unită într-o direcţie unică. Apărarea cuceririlor revoluţionare, a independenţei şi suveranităţii nu pot fi asigurate decât prin acţiunea unită a întregului popor, din care armata face parte integrantă. (Aplauze puternice, urale). Dragi tovarăşi, Aniversarea înfiinţării Diviziei „Tudor Vladimirescu-Debreţin“ trebuie să constituie un imbold pentru întreaga noastră armată de a-și ridica necontenit nivelul pregătirii de luptă și politică, de a participa activ la întreaga activitate pentru înfăptuirea programului elaborat de Congresul al X-lea al partidului. Adresez, în numele Comitetului Central al partidului, al Consiliului de Stat, al guvernului şi al meu personal, cele mai calde felicitări tuturor soldaţilor, ofiţerilor şi generalilor din Divizia „Tudor Vladimirescu-Debreţin“, care a fost distinsă astăzi cu înaltul ordin „Tudor Vladimirescu“ clasa I. (Aplauze puternice, urale). Acordarea acestei înalte distincţii trebuie să constituie un îndemn pentru toţi militarii diviziei de a face totul pentru a fi gata să servească, în orice împrejurare, interesele patriei, ale întregului popor. (Aplauze puternice, lirare). Urez militarilor Diviziei „Tudor Vladimirescu-Debreţin“, tuturor militarilor armatei noastre noi şi noi succese în pregătirea de luptă şi politică. Fiţi gata, întotdeauna, pentru apărarea socialismului, pentru apărarea patriei! (Aplauze, urale puternice, prelungite). (Urmare din pag 1) Verdeţ, Gheorghe Cioară, Janoş Fazekas, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ştefan Voitec, Chivu Stoica, Cornel Burtică, Miron Constantinescu, Mihai Gere, Ion Ioniţă, Ştefan Andrei, Emil Bobu, ministrul de interne, Constantin Pirvulescu, Dumitru Coliu, militanţi din ilegalitate ai partidului şi ai mişcării muncitoreşti, general-colonel in rezervă Nicolae Cambrea primul comandant al Diviziei „Tudor Vladimirescu“, alţi generali şi veterani ai Diviziei. Răsună acordurile Imnului de Stat al Republicii Socialiste România. In numele tuturor militarilor din Divizia ..Tudor Vladimirescu — Debreţin“, comandantul acestei mari unităţi, general-maior Lucian Ionescu, a adresat tovarăşului Nicolae Ceauşescu călduroase mulţumiri, exprimind totodată, profunda recunoştinţă a întregului personal, al diviziei, pentru onoarea de a-l avea in mijlocul lor cu acest prilej pe eminentul conducător al partidului şi al statului, comandantul suprem al Forţelor Armate, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. In continuare, a luat cuvîntul general de armată Ion Ioniţă, ministrul apărării naţionale. In uralele şi aclamaţiile celor prezenţi, ia cuvîntul tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Cuvîntarea conducătorului partidului şi statului nostru — strălucită reafirmare a politicii interne şi externe a partidului, a sintetizat direcţiile spre care îşi îndreaptă eforturile taie poporul nostru în vederea edificării societăţii socialiste multilateral dezvoltate, preocupările României socialiste de a lărgi şi întări relaţiile sale cu toate ţările, de a-şi aduce o contribuţie tot mai mare la cauza păcii şi socialismului, la promovarea cooperării şi înţelegerii internaţionale. In acelaşi timp, cuvîntarea a reprezentat un document de o excepţională însemnătate privind întărirea pe mai departe a capacităţii de apărare a patriei, creşterea rolului armatei ca şcoală de educaţie politică, patriotică şi cetăţenească. Urmărită cu deosebită atenţie şi larg interes, cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu a fost subliniată, în repetate rînduri, cu îndelungi urale Intr-o ţinută impecabilă, unităţile Diviziei, in frunte cu Drapelul de luptă, distins cu ordinul ..Tudor Vladimirescu“, clasa I, defilează şi prezintă onorul comandantului suprem al Forţelor noastre Armate. Solemnitatea consacrată aniversării Diviziei „Tudor Vladimirescu — Debreţin“ ia sfirşit într-o atmosferă de puternic entuziasm. Militarii armatei noas-tre îşi exprimă şi cu acest prilej dragostea şi recunoştinţa lor fierbinte faţă de partid şi secretarul său general, voinţa de a munci cu dăruire şi perseverenţă pentru înfăptuirea politicii interne şi externe a partidului şi statului nostru, pentru formarea de luptători iscusiţi, apărători de nădejde ai cuceririlor rel tgi-t de ’voluţie uţionare' ale‘" )f',fporiihhlf,i,tdi independenţei şi suveranităţii scumpei noastre patrii, Republica Socialistă România. Solemnitatea desfăşurată cu prilejul decorării Drapelului de luptă al Diviziei „Tudor Vladimirescu — Debreţin“ cu ordinul „Tudor Vladimirescu“ clasa I, a fost transmisă în direct de posturile noastre de radio şi televiziune. La Casa centrală a armatei, a avut loc o adunare festivă consacrată aniversării a 30 de ani de la înfiinţarea Diviziei „Tudor Vladimirescu — Debreţin“. Adunarea festivă a fost deschisă de generalul-locotenent Nicolae Militaru, comandantul garnizoanei Bucureşti. Cu acest prilej au luat cuvîntul general de armată Ion Ioniţă, ministrul apărării naţionale, general-colonel în rezervă Nicolae Cambrea, primul comandant al diviziei, general-locotenent Constantin Ionescu, fost activist politic în cadrul diviziei, general-maior Constantin Petcu și general-maior Lucian Ionescu, comandantul diviziei. (Agerpres) (Urmare din nag 1) arăturilor. Cei peste 120 cooperatori, aflaţi duminică la lucru au deservit în bune condiţii maşinile de însilozat şi mijloacele auto care au transportat cîteva zeci de tone de sfeclă de zahăr. In ciuda terenului tare, mecanizatorii au avat pentru însămînţare peste 20 ha eliberate în aceste zile. In altă parte a judeţului, la Brîncoveneşti, Săcalul de Pădure sau Rîpa de Jos toţi mecanizatorii se aflau în cîmp la arat şi pregătirea terenului. La Săcalul de Pădure şi Brîncoveneşti a continuat duminică cu spor şi însămînţarea griului, în vederea recuperării rămînerilor în urma la această lucrare. Intrucît această săptămînă este hotărtoare pentru strîngerea recoltei şi, mai ales pentru încheierea însămînţărilor la termenul prevăzut, este necesar ca peste tot să se acţioneze hotărît prin mobilizarea tuturor forţelor şi mijloacelor la executarea acestor importante lucrări. Muncă spornică la Haina Duminică, la cooperativa agricolă din Nazna, s-a muncit cu randament sporit. Astfel, pe o vreme frumoasă, cu un soare strălucitor ca în miez de vară, zeci de cooperatori şi muncitori localnici din Nazna şi Sîncrai, ce lucrează la diverse întreprinderi tîrgumureşene, ajutaţi de peste 40 de salariaţi ai Întreprinderii de aprovizionare tehnico-materială nr. 26 din Tîrgu-Mureş, în frunte cu Mircea Botezan, director, Dumitru Hădărău, contabil şef şi alţii, au muncit intens la scosul şi transportul sfeclei de zahăr, la culesul porumbului, însilozarea furajelor etc. Activitatea cea mai intensă a fost concentrată în brigada condusă de Ioan Nemeş din Nazna. Din tarlaua de sfeclă de zahăr de 50 hectare, situată în ,,Bercul Cristurului“, se realizează în medie 40 tone la ha. Duminică, de exemplu, cu cele 14 autocamioane s-au transportat direct la Fabrica de zahăr 200 tone de sfeclă! La transportul sfeclei de zahăr s-au evidenţiat toţi cei care au participat la încărcare, dar şi şoferii Dumitru Almăşan şi Gali Ştefan, iar la căratul porumbului (peste 8.000 kg) cu atelajele, fraţii loan şi Ştefan Sas. Marian loan, Nemeş Vaier şi alţii. Teodor Orza, preşedinte, ca şi Alexandru Bad, inginerul şef al C.A.P., prezenţi în cîmp în această zi, care a solicitat rezolvarea multor probleme organizatorice, au fost preocupaţi şi de lucrările de eliberare a terenului şi pregătire a solului pentru semănat. Secţia de mecanizare a lucrat cu 8 tractoare. Pe unul din ele, la arat. a muncit Ioan Popsor, şeful secţiei, care a vrut să fie alături de mecanizatori în brazdă. Cu 4 tractoare la arat, cu 2 la discuit şi 1 la tăvălugit, în aceste condiţii de secetă prelungită, cu pămînt tare, au fost pregătite 10 hectare, care ieri au şi fost însămînţate. Muncindu-se intens, chiar şi în aceste condiţii grele, C.A.P. din Nazna a însămînţat 50 la sută din suprafaţa de grîu prevăzută creîndu-se condiţii ca această importantă lucrare să o încheie în epoca optimă. Dintre mecanizatorii care au muncit duminică pe ogoare s-au evidenţiat, alături de şeful secţiei, Nemeş Petru, Vasile Bucur, Ioan Radu, Galit Ioan, Aron Deliu şi alţii, la arat şi pregătirea terenului iar la încărcatul sfeclei cu graiferul în autocamioane, Gyedö Iuliu. Așadar, ultima duminică din acest septembrie călduros, aici la cooperativa agricolă din Nazna, a fost folosită cu mult spor la strîngerea recoltei, transportul produselor și semănat. REMUS CÂMPEAN Cumva Luna septembrie a acestui an s-a încheiat cu o săptămînă în care a predominat o vreme frumoasă și deosebit de călduroasă, cu cerul alternînd de la înseninări la înnorări succesive. Cu toate acestea și cu toate estimările anterioare, în aria judetului Mures nus-au produs precipita* ’fiile ‘'dorite, prelungindu-se astfel perioada deficitului pluviometric. Aceasta, în timp ce în alte regiuni ale continentului nostru s-au produs precipitaţii abundente si chiar inundaţii. In acest an vremea a fost foarte schimbătoare, chiar capricioasă. O dovedeşte faptul că în luna iulie precipitaţiile căzute în judeţul Mureş au depăşit dublul cantităţii normale pluvianuală, în august au căzut doar jumătate din valoarea normală, iar în septembrie ana colectată din precipitaţiile căzute nu reprezintă nici o pătrime din cantitatea ce se înregistrează de regulă în această lună. Faţă de această situaţie pluviometrică şi avînd în vedere şi temperatura aerului, luna septembrie a acestui an o calificăm ca secetoasă. Şi sub aspect termic remarcăm oscilaţii pronunţate ale temperaturii aerului care a înregistrat, în zona agricolă a judetului Mu fi vremea? res. valori minime de minus 2—4 grade. în prima jumătate a lunii septembrie, ceea ce nu am înregistrat în ultimii 30 de ani, cit și valori maxime de 30—33 de grade, ceea ce se înregistrează rar în ultima decadă a lunii septembrie. Prima săptămînă a lunii octombrie începe cu o vreme frumoasă, relativ călduroasă, cu cerul mai mult senin. In următoarele două zile înnorările vor fi mai pronunţate iar în a doua jumătate a săptămînii se estimează iarăşi o vreme frumoasă, cu înseninări persistente. Precipitaţiile, probabile la mijlocul săptămînii, vor fi sub formă de burniţă şi ploaie, reduse din punct de vedere cantitativ. Ceaţa va fi frecventă în orele de dimineaţă pe văi şi în depresiuni. Temperatura aerului în scădere uşoară în primele 2—3 zile, apoi staţionară, maximele vor fi cuprinse între 18—23 de grade, iar minimele între 4—10 grade. Vîntul va sufla slab pînă la potrivit din sectorul nord-vestic. DUMITRU MARINICA şeful Staţiei meteorologice Tîrgu-Mureş STEAUA ROȘIE PAGINA 3 Multiple valenţe ale activităţii politico-educative pentru popularizarea vizitei tovarăşului Nicolae Ceauşescu I in America latină Printr-o mare diversitate de forme şi mijloace ale muncii politicoeducative de masă, pretutindeni în localităţile judeţului Mureş continuă să se desfăşoare, sub conducerea organelor şi organizaţiilor de partid, o susţinută activitate pentru popularizarea vizitei întreprinse de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, în America Latină. Expunerile, simpozioanele, mesele rotunde, orele de întrebări si răspunsuri s.a. au fost si sunt susţinute de membri ai comitetelor de partid judetean, municipale, orăşeneşti si comunale, din întreprinderi si instituţii, de alte cadre competente, cu influentă si prestigiu în rîndul maselor. Manifestările remarcă justificata mîndrie cu care locuitorii de pe Mureş şi Tîrnave, asemeni celor din întreaga ţară, au urmărit convorbirile cu conducătorii statelor vizitate, întilnirile cu populaţia, cu reprezentanţi ai maselor largi populare, declaraţiile comune şi alte documente semnate, acordurile şi înţelegerile convenite, aprobă şi elogiază rezultatele misiunii secretarului general al partidului pe continentul latinoamerican. In această ordine de idei, pot fi reţinute acţiunile politico-educative susţinute în unităţi economice, în instituţii din municipiul Tîrgu-Mures, manifestări ce au reusit să facă bilantul multilateral, bogat si semnificativ, al acestei vizite de însemnătate istorică. In alte unităti industriale si agricole din judetul nostru — la I.P.L., I.P.M.S., I.U.P.S., întreprinderea „Republica“ din Reghin, spre exemplu , s-a ţinut expunerea „O nouă şi strălucită afirmare a politicii noastre externe, a prestigiului internaţional al României socialiste". La întreprinderea de sticlărie şi faianţă, întreprinderea „Nicovala“, Ţesătoria de mătase din Sighişoara au avut loc diverse manifestări politico-educative care au evidenţiat, în mod grăitor. ..succesul vizitei tovarăşului Nicolae Ceauşescu în America Latină — puternică afirmare a politicii externe a României socialiste, elaborată de Congresul al X-lea şi Conferinţa Naţională ale P.C.R.“. Despre „Misiunea de pace, solidaritate, prietenie şi colaborare a tovarăşului Nicolae Ceauşescu în America Latină" s-a vorbit pe larg în adunări generale deschise ale organizaţiilor de bază de la Combinatul chimic, întreprinderea de geamuri. Cooperativa meşteşugărească .,Tehnolemn“ din Tîrnăveni. Tot în această localitate, în plenare ale comitetelor orăşeneşti al U.T.C. şi al femeilor s-a făcut, o expunere consacrată rezultatelor deosebite ce s-au înregistrat cu ocazia vizitei, care vor impulsiona şi amplifica relaţiile pe multiple planuri între România şi aceste state, vor contribui la consolidarea poziţiei ţării noastre in viaţa politică internaţională Manifestările găzduite de căminele culturale din Sînpetru de Cîmpie, Şăulia, Sărmaşu, Sînpaul şi altele au subliniat faptul că în ideile exprimate şi în cuvîntările rostite de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în documentele semnate s-au regăsit sinteza năzuinţelor şi gîndurilor noastre de pace şi colaborare, voinţa comuniştilor, a întregului popor român de largă conlucrare internaţională, că toţi oamenii muncii din patria noastră salută cu deplină satisfacţie, cu mîndrie patriotică, rezultatele vizitei. In perioada următoare, caravanele judeţene ale muncii politice si cultural-educative de masă vor iniţia si susţine o suită de manifestări pe tema: „Vibrante mesaje de aprobare si apreciere a politicii înţelepte, constructive, exprimată prin înalta solie purtată de conducătorul partidului şi statului nostru pe continentul latino-american". Fireşte, asemenea teme se vor înscrie cu majuscule în programele de activităţi ale căminelor culturale, cluburilor, caselor de cultură, ale tuturor instituţiilor culturale — simpozioanele, mesele rotunde, orele de întrebări şi răspunsuri, serile tematice, jurnalele vorbite, călătoriile imaginare pe hartă, celelalte forme de activitate şi genuri de manifestări trebuind să concure la popularizarea rezultatelor deosebite ale vizitei, a activităţii prodigioase desfăşurate de către delegaţia ţării noastre , purtătoare a mesajului de prietenie, pace şi colaborare al României socialiste. AUREL LUPU activist al Comitetului judeţean de partid Noua cofetărie din piaţa teatrului din Tîrgu-Mureş Se deschid cursurile Şcolii de surori de Cruce Roşie Zeci de fete şi femei care i-au decis să acumuleze cunoştinţe preţioase spre a veghea cu cît mai multă competenţă la căpătâiul semenilor suferinzi, încep un nou an de instruire. Joi, 4 octombrie, la ora 15, în sala din str. Bartók Béla nr. 1 se deschid cursurile Şcolii de surori de Cruce Roşie, anii I şi II, secţia română. La data de 5 octombrie, la aceeaşi oră, în aceeaşi sală are loc prima lecţie din noul an de învăţămînt pentru cursantele secţiei maghiare (anii I-II) Pe şantierul Uzinei de apă din Reghin Se impune o mai suos organizare si un ritm accelerat in executie An de an nevoile de apă ale oraşului Reghin sînt tot mai mari, datorită schimbărilor permanente petrecute în condiţiile social-economice şi de civilizaţie ale populaţiei oraşului, în continua dezvoltare a bazei industriale. Cele 14 izvoare cantate, cu un debit de 20 litri pe secundă, nu mai pot satisface cerinţele zilnice de apă. Astfel, rezolvarea problemei a devenit actuală, în care scop pe baza unei documentaţii tehnice s-a adoptat hotărîrea construirii unei noi uzine de apă, cu întreaga reţea de conducte ce presupune acest nou obiectiv, a cărui valoare este de ordinul a zeci de milioane, cuprinzînd și un important volum de lucrări hidrotehnice. Dintre toate acestea, de cea mai mare importantă este uzina de apă care, utilizînd apa rîului Gurghiu, va asigura un debit constant de 180 litri pe secundă, ceea ce înseamnă că nevoile de apă potabilă şi industrială ale oraşului vor fi satisfăcute din plin începînd cu prima jumătate a anului viitor. Lucrările — aşa cum am aflat de la şeful unităţii locale de gospodărie comunală şi locativă, au început în luna martie a. c. în execuţia şantierului nr. 4 aparţinînd T.C.M. Atît documentaţia tehnică cît şi finanţarea au fost asigurate din timp. Cu toate acestea în momentul de faţă stadiul şi ritmul de execuţie a lucrărilor de construcţii-montaj sînt nesatisfăcătoare, mai ales că ne apropiem de perioada cînd timpul nefavorabil, iarna vor îngreuna mult execuţia. Reprezentanţii beneficiarilor şi-au exprimat părerea că actualul stadiu nu asigură un front de lucru corespunzător (nici în prezent şi nici în perioada următoare), ceea ce pune sub semnul incertitudinii respectarea termenului de dare în folosinţă a acestui important obiectiv. Este pe deplin justificată părerea beneficiarilor întrucît în 8 luni din acest an s-au executat lucrări în valoare ce depăşeşte cu ceva un milion de lei, faţă de 4,5 milioane prevăzute pentru întregul an. Concret situaţia se prezintă astfel: s-au cheltuit 700.000 lei pentru lucrări privind montarea conductelor de aducţiune, racord electric, săpături la statia de filtre decantoare, staţia de coagulatie, post trafo. Stadiile fizice nu asigură condiţii pentru montarea utilajelor tehnologice contractate pe trimestrele III si IV a. c., dintre care unele au şi sosit pe șantier (pompele tip „Brates“, pompele dozatoare, pupitrele de comandă, transformatoarele de 630 KVA, semnalizatoarele S.N.E., hidroforul etc.). în această situaţie trebuie să spunem că activitatea constructorului este total nesatisfăcătoare, rămîneri în urmă importante semnalîndu-se la toate lucrările. Un raid întreprins pe șantier ne-a edificat asupra situaţiei reale, printr-o serie de măsuri luate în ultima vreme ritmul lucrărilor s-a accelerat dar, totuşi, luna septembrie n-a fost etapa în care s-au putut recupera rămînerile în urmă. Din cele 5 obiective doar la două s-au turnat fundaţiile, la altele două operaţia este în curs, iar la ultimul abia se sapă fundaţia. Maistrul de şantier şi-a exprimat optimismul în ce priveşte perspectiva acestui şantier. După părerea dînsului, odată cu terminarea grabnică a fundaţiilor lucrările vor putea avansa în ritm rapid: graficele de execuţie au fost revăzute astfel ca unele lucrări să poată fi executate în devans, s-a introdus schimbul II în care lucrează 25 de muncitori; în curînd se va da în funcţiune staţia proprie de preparare a betoanelor. Ni se spune că toate acestea, împreună cu o mai bună organizare a activităţii vor asigura crearea frontului de lucru pentru perioada de iarnă, asigurîndu-se astfel respectarea termenului planificat de dare în exploatare. Vom răspunde invitaţiei maistrului de a vizita şantierul peste 2—3 săptămîni „cînd vom putea vedea multe lucruri noi şi bune“. Nu punem la îndoială nici optimismul maistrului si nici eficienţa măsurilor ce le vor aplica, constructorii noştri — şi deci şi cei din Reghin — au dovedit de atîtea ori că îşi pot mobiliza forţele pentru a-şi onora cuvîntul dat. De aceea, ne exprimăm speranţa că, cu prilejul viitoarelor noastre descinderi pe acest şantier vom putea consemna recuperarea rămînerilor în urmă, „intrarea“ în grafice, un ritm susţinut în munca constructorilor. ŞTEFAN NAGY