Steaua Roşie, octombrie 1973 (Anul 24, nr. 232-257)

1973-10-03 / nr. 232

Sărbătorirea a 30 de ani de la crearea Diviziei „Tudor Vladimirescu-Debreţin“ Cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu (Urmare din pag. 1) a Conferinţei — care se desfăşoară la Geneva —, la elaborarea docu­mentelor care să asigure aşezarea relaţiilor dintre statele europene pe principii noi, de egalitate şi res­pect, să asigure fiecărei naţiuni eu­ropene posibilitatea de a-şi concen­tra eforturile in direcţia dezvoltării economico-sociale, fără teama de a fi victima vreunei agresiuni sau in­tervenţii din afară. Dorim ca Con­ferinţa general-europeană să deschi­dă o eră nouă în relaţiile din Eu­ropa, în relaţiile din întreaga lume — o eră a colaborării trainice între toate popoarele! (Aplauze puterni­ce). Acţionînd pentru consolidarea şi dezvoltarea cursului destinderii în viaţa internaţională, nu uităm nici un moment că acest curs se află la început, că mai sunt forţe imperia­liste, reacţionare, care se opun noii politici de destindere. De aceea, es­te necesar să se acţioneze cu toată fermitatea pentru a se asigura în­făptuirea politicii noi, garantîndu-se astfel fiecărui popor dreptul la dez­voltare liberă, independentă, la or­ganizarea vieţii economico-sociale corespunzător năzuinţelor sale. Considerăm că, în această direc­ţie, este necesară unirea tuturor forţelor antiimperialiste — în ca­drul cărora ţările socialiste, parti­dele comuniste şi muncitoreşti, miş­­cările de eliberare naţională, ţările care luptă pentru dezvoltarea lor economică independentă, intelectua­litatea, femeile, tineretul, forţele de­mocratice de pretutindeni, în frunte cu clasa muncitoare au de jucat un rol hotărîtor. Pînă la urmă, pa­cea, dezvoltarea liberă, independen­tă stă în mîinile popoarelor! Numai acţiunea unită a tuturor forţelor progresiste de pretutindeni poate a­­sigura o pace trainică, făurirea u­­nei lumi mai drepte, mai bune, pen­tru toate naţiunile. (Aplauze puter­nice, urale). Ne pronunţăm cu energie pentru măsuri" hotărîte în direcţia dezar­mării şi, în primul rînd, a dezar­mării nucleare, pentru dezarmarea generală. Considerăm că aceasta constituie o necesitate imperioasă pentru destinderea omenirii, ţinînd seama atît de cheltuielile uriaşe care se fac an de an pentru înar­mare şi care apasă greu pe umerii tuturor popoarelor, cit şi de acu­mularea unor stocuri tot mai mari de arme de distrugere în masă, cum sunt armele nucleare şi cele chimi­ce şi bacteriologice. Nu se poate a­­sigura o adevărată destindere şi co­laborare, fără a se trece concret la măsuri în direcţia dezarmării! Suntem­ preocupaţi de a asigura participarea tot mai activă a tutu­ror popoarelor la soluţionarea ma­rilor probleme internaţionale. Acor­dăm un rol important ţărilor mici şi mijlocii care trebuie să-şi spună cuvîntul în soluţionarea tuturor pro­blemelor vieţii internaţionale. In a­­cest context acordăm o mare în­semnătate întăririi şi creşterii rolu­lui Organizaţiei Naţiunilor Unite, al altor organisme internaţionale. Preocupîndu-ne de toate acestea nu uităm, în acelaşi timp, că pînă la adoptarea unor măsuri concrete de dezarmare, trebuie să ne îngrijim continuu de întărirea capacităţii de apărare a patriei. De aceea, vom continua şi în viitor să acordăm a­­tenţia necesară dotării cu mijloace de luptă, ridicării pregătirii mili­tare şi politice a armatei noastre, considerînd că aceasta constituie o obligaţie faţă de cauza apărării cu­ceririlor socialiste ale ţării, faţă de interesele naţionale ale întregului nostru popor. Totodată,, vom întări colaborarea cu armatele ţărilor par­ticipante la Tratatul de la Var­şovia, cu armatele tuturor ţărilor socialiste; vom acţiona, de aseme­nea, pentru întărirea colaborării cu armatele ţărilor care luptă pentru dezvoltarea lor economică şi socială de-sine-stătătoare, pentru apărarea independenţei şi suveranităţii lor. Merită ca la această festivitate să menţionez faptul că de la înce­put partidul a acordat o atenţie deosebită reorganizării armatei pe baze noi, preocupîndu-se atît de do­tarea ei, cit şi de formarea unui corp de ofiţeri ieşiţi din rîndurile clasei muncitoare, ţărănimii, inte­lectualităţii, ale poporului. S-a des­făşurat şi se desfăşoară o intensă activitate educativă, organele poli­tice şi organizaţiile de partid avînd un rol important în munca de for­mare a conştiinţei noi a militarilor forţelor noastre armate. Am pornit întotdeauna de la faptul că o ade­vărată armată populară trebuie să constituie pavăza cuceririlor revolu­ţionare ale poporului, să fie apără­toarea de nădejde a independenţei şi suveranităţii ţării! (Aplauze, ura­le). De altfel, înseşi tradiţiile vechi — aş putea spune din epocile de dezvoltare a Ţărilor româneşti — dovedesc că armata a slujit întot­deauna interesele poporului, a con­stituit forţa de bază a luptei îm­potriva dominaţiei străine, pentru cucerirea şi apărarea independenţei. Nu doresc să încep de la Decebal. Amintiţi-vă însă de Mircea, de Şte­fan, de Mihai Viteazul, de Tudor Vladimirescu, de rolul armatei în revoluţia din 1848, de contribuţia ei la realizarea Unirii în 1859, de participarea armatei la lupta pen­tru independenţă în 1877, şi îm­potriva ocupaţiei germane în răz­boiul din 1 916—1 918. Toate aceste tradiţii, continuate în războiul împotriva Germaniei hitleriste, trec ca un fir roşu prin întregul proces de dezvoltare şi în­tărire a armatei noastre de astăzi. Experienţa trecutului ne arată că trebuie să facem totul pentru în­tărirea unităţii indestructibile din­tre forţele armate şi întregul popor! Fiecare ofiţer, fiecare soldat trebuie să ştie că nu are o datorie mai sfîntă decit de a-şi servi poporul, cuceririle socialismului, patria! (Aplauze, urale puternice). Totodată, acordăm atenţie ridi­cării nivelului de pregătire pentru apărare a întregului popor. In acest sens, acordăm o mare însemnătate gărzilor patriotice, detaşamentelor de pregătire militară ale tineretului — forme de pregătire, şi înarmare a întregului popor. Pornim de la fap­tul că forţa şi capacitatea de luptă ale armatei, ale poporului constau în strînsa lor unitate, în acţiunea lor unită într-o direcţie unică. A­­părarea cuceririlor revoluţionare, a independenţei şi suveranităţii nu pot fi asigurate decât prin acţiunea unită a întregului popor, din care armata face parte integrantă. (A­­plauze puternice, urale). Dragi tovarăşi, Aniversarea înfiinţării Diviziei „Tudor Vladimirescu-Debreţin“ tre­buie să constituie un imbold pentru întreaga noastră armată de a-și ri­dica necontenit nivelul pregătirii de luptă și politică, de a participa ac­tiv la întreaga activitate pentru în­făptuirea programului elaborat de Congresul al X-lea al partidului. Adresez, în numele Comitetului Central al partidului, al Consiliu­lui de Stat, al guvernului şi al meu personal, cele mai calde felicitări tuturor soldaţilor, ofiţerilor şi ge­neralilor din Divizia „Tudor Vladi­mirescu-Debreţin“, care a fost dis­tinsă astăzi cu înaltul ordin „Tudor Vladimirescu“ clasa I. (Aplauze pu­ternice, urale). Acordarea acestei înalte distincţii trebuie să constituie un îndemn pentru toţi militarii di­viziei de a face totul pentru a fi gata să servească, în orice împre­jurare, interesele patriei, ale între­gului popor. (Aplauze puternice, li­rare). Urez militarilor Diviziei „Tudor Vladimirescu-Debreţin“, tuturor mi­litarilor armatei noastre noi şi noi succese în pregătirea de luptă şi po­litică. Fiţi gata, întotdeauna, pentru a­­părarea socialismului, pentru apăra­rea patriei! (Aplauze, urale puterni­ce, prelungite). (Urm­are din pag 1) Verdeţ, Gheorghe Cioară, Janoş Fazekas, Dumitru Popescu, Leo­n­­te­ Răutu, Gheorghe Stoica, Şte­fan Voitec, Chivu Stoica, Cornel Burtică, Miron Constantinescu, Mihai Gere, Ion Ioniţă, Ştefan Andrei, Emil Bobu, ministrul de interne, Constantin Pirvulescu, Dumitru Coliu, militanţi din­­ ile­galitate ai partidului şi ai miş­cării muncitoreşti, general-colo­nel in rezervă Nicolae Cambrea primul comandant al Diviziei „Tudor Vladimirescu“, alţi gene­rali şi veterani ai Diviziei. Răsună acordurile Imnului de Stat al Republicii Socialiste Ro­mânia. In numele tuturor militarilor din Divizia ..Tudor Vladimirescu — Debreţin“, comandantul aces­tei mari unităţi, general-maior Lucian Ionescu, a adresat tova­răşului Nicolae Ceauşescu căldu­roase mulţumiri, exprimind tot­odată, profunda recunoştinţă a întregului personal, al diviziei, pentru onoarea de a-l avea in mijlocul lor cu acest prilej pe eminentul conducător al parti­dului şi al statului, comandantul suprem al Forţelor Armate, to­varăşul Nicolae Ceauşescu. In continuare, a luat cuvîntul general de armată Ion Ioniţă, ministrul apărării naţionale. In uralele şi aclamaţiile celor prezenţi, ia cuvîntul tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Cuvîntarea conducătorului par­tidului şi statului nostru — stră­lucită reafirmare a politicii in­terne şi externe a partidului, a sintetizat direcţiile spre care îşi îndreaptă eforturile taie poporul nostru în vederea edificării so­­­cietăţii socialiste multilateral­ dezvoltate, preocupările Româ­niei socialiste de a lărgi şi întări relaţiile sale cu toate ţările, de a-şi aduce o contribuţie tot mai mare la cauza păcii şi socialis­mului, la promovarea cooperării şi înţelegerii internaţionale. In acelaşi timp, cuvîntarea a repre­zentat un document de o excep­ţională însemnătate privind în­tărirea pe mai departe a capa­cităţii de apărare a patriei, creş­terea rolului armatei ca şcoală de educaţie politică, patriotică şi cetăţenească. Urmărită cu deosebită atenţie şi larg interes, cuvîntarea tovară­şului Nicolae Ceauşescu a fost subliniată, în repetate rînduri, cu îndelungi urale Intr-o ţinută impecabilă, uni­tăţile Diviziei, in frunte cu Dra­pelul de luptă, distins cu ordinul ..Tudor Vladimirescu“, clasa I, defilează şi prezintă onorul co­mandantului suprem al Forţelor noastre Armate. Solemnitatea consacrată ani­versării Diviziei „Tudor Vladi­mirescu — Debreţin“ ia sfirşit într-o atmosferă de puternic en­tuziasm. Militarii armatei noas-­­­tre îşi exprimă şi cu acest prilej dragostea şi recunoştinţa lor fierbinte faţă de partid şi secre­tarul său general, voinţa de a munci cu dăruire şi perseveren­ţă pentru înfăptuirea politicii interne şi externe a partidului şi statului nostru, pentru forma­rea de luptători iscusiţi, apără­tori de năd­ejde ai­ cuceririlor re­l tgi-t de ’­voluţie uţionare' ale‘" )f',fporiihhlf,i,tdi independenţei şi suveranităţii scumpei noastre patrii, Republi­ca Socialistă România. Solemnitatea desfăşurată cu prilejul decorării Drapelului de luptă al Diviziei „Tudor Vladi­mirescu — Debreţin“ cu ordinul „Tudor Vladimirescu“ clasa I, a fost transmisă în direct de pos­turile noastre de radio şi televi­ziune. La Casa centrală a armatei, a avut loc o adunare festivă con­sacrată aniversării a 30 de ani de la înfiinţarea Diviziei „Tudor Vladimirescu — Debreţin“. Adunarea festivă a fost des­chisă de generalul-locotenent Ni­colae Militaru, comandantul gar­nizoanei Bucureşti. Cu acest prilej au luat cuvîn­tul general de armată Ion Io­­niţă, ministrul apărării naţiona­le, general-colonel în rezervă Nicolae Cambrea, primul coman­dant al diviziei, general-locote­­nent Constantin Ionescu, fost activist politic în cadrul diviziei, general-maior Constantin Petcu și general-maior Lucian Ionescu, comandantul diviziei. (Agerpres) (Urmare din nag 1) arăturilor. Cei peste 120 coopera­tori, aflaţi duminică la lucru au deservit în bune condiţii maşinile de însilozat şi mijloacele auto care au transportat cîteva zeci de tone de sfeclă de zahăr. In ciuda terenu­lui tare, mecanizatorii au avat pen­tru însămînţare peste 20 ha elibe­rate în aceste zile. In altă parte a judeţului, la Brîn­­co­veneşti, Săcalul de Pădure sau Rîpa de Jos toţi mecanizatorii se aflau în cîmp la arat şi pregătirea terenului. La Săcalul de Pădure şi Brîncoveneşti a continuat duminică cu spor şi însămînţarea griului, în vederea recuperării rămînerilor în urma la­ această lucrare. Intrucît această săptămînă este hotărtoare pentru strîngerea recol­tei­­ şi, mai ales pentru încheierea însămînţărilor la termenul prevăzut, este necesar ca peste tot să se acţio­neze hotărît prin mobilizarea tutu­ror forţelor şi mijloacelor la execu­tarea acestor importante lucrări. Muncă spornică la Haina Duminică, la cooperativa agricolă din Nazna, s-a muncit cu randa­ment sporit. Astfel, pe o vreme fru­moasă, cu un soare strălucitor ca în miez de vară, zeci de cooperatori şi muncitori localnici din Nazna şi Sîncrai, ce lucrează la diverse între­prinderi tîrgumureşene, ajutaţi de peste 40 de salariaţi ai Întreprinde­rii de aprovizionare tehnico-mate­­rială nr. 26 din Tîrgu-Mureş, în frunte cu Mircea Botezan, director, Dumitru Hădărău, contabil şef şi alţii, au muncit intens la scosul şi transportul sfeclei de zahăr, la cu­lesul porumbului, însilozarea fura­jelor etc. Activitatea cea mai intensă a fost concentrată în brigada condusă de Ioan Nemeş din Nazna. Din tarlaua de sfeclă de zahăr de 50 hectare, si­tuată în ,,Bercul Cristurului“, se realizează în medie 40 tone la ha. Duminică, de exemplu, cu cele 14 autocamioane s-au transportat di­rect la Fabrica de zahăr 200 tone de sfeclă! La transportul sfeclei de zahăr s-au evidenţiat toţi cei care au participat la încărcare, dar şi şoferii Dumitru Almăşan şi Gali Ştefan, iar la căratul porumbului (peste 8.000 kg) cu atelajele, fraţii loan şi Ştefan Sas. Marian loan, Nemeş Vaier şi alţii. Teodor Orza, preşedinte, ca şi Alexandru Bad, inginerul şef al C.A.P., prezenţi în cîmp în această zi, care a solicitat rezolvarea multor probleme organizatorice, au fost preocupaţi şi de lucrările de eliberare a terenului şi pregătire a solului pentru semănat. Secţia de mecanizare a lucrat cu 8 tractoare. Pe unul din ele, la arat. a muncit Ioan Popsor, şeful secţiei, care a vrut să fie alături de mecanizatori în brazdă. Cu 4 tractoare la arat, cu 2 la discuit şi 1 la tăvălugit, în aceste condiţii de secetă prelungită, cu pămînt tare, au fost pregătite 10 hectare, care ieri au şi fost însă­­mînţate. Muncindu-se intens, chiar şi în aceste condiţii grele, C.A.P. din Nazna a însămînţat 50 la sută din suprafaţa de grîu prevăzută creîndu-se condiţii ca această im­portantă lucrare să o încheie în epoca optimă. Dintre mecanizatorii care au muncit duminică pe ogoa­re s-au evidenţiat, alături de şeful secţiei, Nemeş Petru, Vasile Bucur, Ioan Radu, Galit Ioan, Aron Deliu şi alţii, la arat şi pregătirea tere­nului iar la încărcatul sfeclei cu graiferul în autocamioane, Gyedö Iuliu. Așadar, ultima­ duminică din a­­cest septembrie călduros, aici la cooperativa agricolă din Nazna, a fost folosită cu mult spor la strîn­gerea recoltei, transportul produse­lor și semănat. REMUS CÂMPEAN Cum­va Luna septembrie a acestui an s-a încheiat cu o săptămînă în care a predominat o vreme fru­moasă și deosebit de călduroasă, cu cerul alternînd de la înseni­nări la înnorări succesive. Cu toate acestea și cu toate estimă­rile anterioare, în aria judetului Mures n­u­­s-au produs precipita­­* ’fiile ‘'dorite, prelungindu-se ast­fel perioada deficitului pluvio­metric. Aceasta, în timp ce în alte regiuni ale continentului nostru s-au produs precipitaţii abundente si chiar inundaţii. In acest an vremea a fost foarte schimbătoare, chiar capri­cioasă. O dovedeşte faptul că în luna iulie precipitaţiile căzute în judeţul Mureş au depăşit dublul cantităţii normale pluvianuală, în august au căzut doar jumă­­tate din valoarea normală, iar în septembrie ana colectată din precipitaţiile căzute nu reprezin­tă nici o pătrime din cantitatea ce se înregistrează de regulă în această lună. Faţă de această si­tuaţie pluviometrică şi avînd în vedere şi temperatura aerului, luna septembrie a acestui an o calificăm ca secetoasă. Şi sub aspect termic remarcăm oscilaţii pronunţate ale tempe­raturii aerului care a înregistrat, în zona agricolă a judetului Mu­ fi vremea? res. valori minime de minus 2—4 grade. în prima jumătate a lunii septembrie, ceea ce nu am înre­gistrat în ultimii 30 de ani, cit și valori maxime de 30—33 de grade, ceea ce se înregistrează rar în ultima decadă a lunii septembrie. Prima săptămînă a lunii octom­brie începe cu o vreme frumoa­să, relativ călduroasă, cu cerul mai mult senin. In următoarele două zile înnorările vor fi mai pro­nunţate iar în a doua jumătate a săptămînii se estimează iarăşi o vreme frumoasă, cu înseninări persistente. Precipitaţiile, probabile la mij­locul săptămînii, vor fi sub for­mă de burniţă şi ploaie, reduse din punct de vedere cantitativ. Ceaţa va fi frecventă în orele de dimineaţă pe văi şi în de­presiuni. Temperatura aerului în scăde­re uşoară în primele 2—3 zile, a­poi staţionară, maximele vor fi cuprinse între 18—23 de grade, iar minimele între 4—10 grade. Vîntul va sufla slab pînă la potrivit din sectorul nord-vestic. DUMITRU MARINICA şeful Staţiei meteorologice Tîrgu-Mureş STEAUA ROȘIE PAGINA 3 Multiple valenţe ale activităţii politico-educative pentru popularizarea vizitei tovarăşului Nicolae Ceauşescu I in America latină Printr-o mare diversitate de for­me şi mijloace ale muncii politico­­educative de masă, pretutindeni în localităţile judeţului Mureş conti­nuă să se desfăşoare, sub conduce­rea organelor şi organizaţiilor de partid, o susţinută activitate pentru popularizarea vizitei întreprinse de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, îm­preună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, în America Latină. Expunerile, sim­pozioanele, mesele rotunde, orele de întrebări si răspunsuri s.a. au fost si sunt susţinute de membri ai co­mitetelor de partid judetean, muni­cipale, orăşeneşti si comunale, din întreprinderi si instituţii, de alte cadre competente, cu influentă si prestigiu în rîndul maselor. Mani­festările remarcă justificata mîn­­drie cu care locuitorii de pe Mureş şi Tîrnave, asemeni celor din în­treaga ţară, au urmărit convorbirile cu conducătorii statelor vizitate, în­­tilnirile cu populaţia, cu reprezen­tanţi ai maselor largi populare, de­claraţiile comune şi alte documente semnate, acordurile şi înţelegerile convenite, aprobă şi elogiază rezul­tatele misiunii secretarului general al partidului pe continentul latino­­american. In această ordine de idei, pot fi reţinute acţiunile politico-educative susţinute în unităţi economice, în instituţii din municipiul Tîrgu-Mu­­res, manifestări ce au reusit să facă bilantul multilateral, bogat si sem­nificativ, al acestei vizite de însem­nătate istorică. In alte unităti in­dustriale si agricole din judetul nostru — la I.P.L., I.P.M.S., I.U.P.S., întreprinderea „Republica“ din Re­ghin, spre exemplu , s-a ţinut ex­punerea „O nouă şi strălucită afir­mare a politicii noastre externe, a prestigiului internaţional al Româ­niei socialiste". La întreprinderea de sticlărie şi faianţă, întreprinde­rea „Nicovala“, Ţesătoria de măta­se din Sighişoara au avut loc diver­se manifestări politico-educative ca­re au evidenţiat, în mod grăitor. ..succesul vizitei tovarăşului Nicolae Ceauşescu în America Latină — pu­ternică afirmare a politicii externe a României socialiste, elaborată de Congresul al X-lea şi Conferinţa Naţională ale P.C.R.“. Despre „Misiunea de pace, soli­daritate, prietenie şi colaborare a tovarăşului Nicolae Ceauşescu în A­­merica Latină" s-a vorbit pe larg în adunări generale deschise ale or­ganizaţiilor de bază de la Combina­tul chimic, întreprinderea de gea­muri. Cooperativa meşteşugărească .,Tehnolemn“ din Tîrnăveni. Tot în această localitate, în plenare ale co­mitetelor orăşeneşti al U.T.C. şi al femeilor s-a făcut, o expunere consacrată rezultatelor deosebite ce s-au înregistrat cu ocazia vizitei, care vor impulsiona şi amplifica re­laţiile pe multiple planuri între Ro­mânia şi aceste state, vor contribui la consolidarea poziţiei ţării noastre in viaţa politică internaţională Manifestările găzduite de cămi­nele culturale din Sînpetru de Cîm­­pie, Şăulia, Sărmaşu, Sînpaul şi al­tele au subliniat faptul că în ideile exprimate şi în cuvîntările rostite de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în documentele semnate s-au regăsit sinteza năzuinţelor şi gîndurilor noastre de pace şi colaborare, voin­ţa comuniştilor, a întregului popor român de largă conlucrare interna­ţională, că toţi oamenii muncii din patria noastră salută cu deplină satisfacţie, cu mîndrie patriotică, rezultatele vizitei. In perioada următoare, caravane­le judeţene ale muncii politice si cultural-educative de masă vor ini­ţia si susţine o suită de manifes­tări pe tema: „Vibrante mesaje de aprobare si apreciere a politicii în­ţelepte, constructive, exprimată prin înalta solie purtată de condu­cătorul partidului şi statului nostru pe continentul latino-american". Fireşte, asemenea teme se vor înscrie cu majuscule în programele de activităţi ale căminelor cultura­le, cluburilor, caselor de cultură, ale tuturor instituţiilor culturale — simpozioanele, mesele rotunde, ore­le de întrebări şi răspunsuri, serile tematice, jurnalele vorbite, călăto­riile imaginare pe hartă, celelalte forme de activitate şi genuri de manifestări trebuind să concure la popularizarea rezultatelor deosebite ale vizitei, a activităţii prodigioase desfăşurate de către delegaţia ţării noastre , purtătoare a mesajului de prietenie, pace şi colaborare al României socialiste. AUREL LUPU activist al Comitetului judeţean de partid Noua cofetărie din piaţa teatrului din Tîrgu-Mureş Se deschid cursurile Şcolii de surori de Cruce Roşie Zeci de fete şi femei care i-au decis să acumuleze cunoş­tinţe preţioase spre a veghea cu cît mai multă competenţă la că­pătâiul semenilor suferinzi, în­cep un nou an de instruire. Joi, 4 octombrie, la ora 15, în sala din str. Bartók Béla nr. 1 se des­chid cursurile Şcolii de surori de Cruce Roşie, anii I şi II, sec­ţia română. La data de 5 octom­brie, la aceeaşi oră, în aceeaşi sală are loc prima lecţie din noul an de învăţămînt pentru cursantele secţiei maghiare (anii I-­II) Pe şantierul Uzinei de apă din Reghin Se impune o mai suos organizare si un ritm accelerat in executie An de an nevoile de apă ale ora­şului Reghin sînt tot mai mari, da­torită schimbărilor permanente pe­trecute în condiţiile social-economi­­ce şi de civilizaţie ale populaţiei oraşului, în continua dezvoltare a bazei industriale. Cele 14 izvoare cantate, cu un debit de 20 litri pe secundă, nu mai pot satisface ce­rinţele zilnice de apă. Astfel, rezolvarea problemei a devenit actuală, în care scop pe baza unei documentaţii tehnice s-a adoptat hotărîrea construirii unei noi uzine de apă, cu întreaga reţea de conducte ce presupune acest nou obiectiv, a cărui valoare este de ordinul a zeci de milioane, cuprin­­zînd și un important volum de lu­crări hidrotehnice. Dintre toate a­­cestea, de cea mai mare importantă este uzina de apă care, utilizînd a­­pa rîului Gurghiu, va asigura un debit constant de 180 litri pe se­cundă, ceea ce înseamnă că nevoile de apă potabilă şi industrială ale oraşului vor fi satisfăcute din plin începînd cu prima jumătate a anu­lui viitor. Lucrările — aşa cum am aflat de la şeful unităţii locale de gospodă­rie comunală şi locativă, au înce­put în luna martie a. c. în execuţia şantierului nr. 4 aparţinînd T.C.M. Atît documentaţia tehnică cît şi fi­nanţarea au fost asigurate din timp. Cu toate acestea în momentul de faţă stadiul şi ritmul de execuţie a lucrărilor de construcţii-montaj sînt nesatisfăcătoare, mai ales că ne a­­propiem de perioada cînd timpul nefavorabil, iarna vor îngreuna mult execuţia. Reprezentanţii bene­ficiarilor şi-au exprimat părerea că actualul stadiu nu asigură un front de lucru corespunzător (nici în pre­zent şi nici în perioada următoare), ceea ce pune sub semnul incertitu­dinii respectarea termenului de da­re în folosinţă a acestui important obiectiv. Este pe deplin justificată părerea beneficiarilor întrucît în 8 luni din acest an s-au executat lucrări în valoare ce depăşeşte cu ceva un milion de lei, faţă de 4,5 milioane prevăzute pentru întregul an. Con­cret situaţia se prezintă astfel: s-au cheltuit 700.000 lei pentru lucrări privind montarea conductelor de a­­ducţiune, racord electric, săpături la statia de filtre decantoare, sta­ţia de coagulatie, post trafo. Stadii­le fizice nu asigură condiţii pentru montarea utilajelor tehnologice con­tractate pe trimestrele III si IV a. c., dintre care unele au şi sosit pe șantier (pompele tip „Brates“, pom­pele dozatoare, pupitrele de coman­dă, transformatoarele de 630 KVA, semnalizatoarele S.N.E., hidroforul etc.). în această situaţie trebuie să spunem că activitatea constructoru­lui este total nesatisfăcătoare, ră­­mîneri în urmă importante semna­­lîndu-se la toate lucrările. Un raid întreprins pe șantier ne-a edificat asupra situaţiei reale, prin­­tr-o serie de măsuri luate în ultima vreme ritmul lucrărilor s-a accele­rat dar, totuşi, luna septembrie n-a fost etapa în care s-au putut recu­pera rămînerile în urmă. Din cele 5 obiective doar la două s-au tur­nat fundaţiile, la altele două ope­raţia este în curs, iar la ultimul abia se sapă fundaţia. Maistrul de şantier şi-a exprimat optimismul în ce priveşte perspectiva acestui şan­tier. După părerea dînsului, odată cu terminarea grabnică a fundaţii­lor lucrările vor putea avansa în ritm rapid: graficele de execuţie au fost revăzute astfel ca unele lucrări să poată fi executate în devans, s-a introdus schimbul II în care lu­crează 25 de muncitori; în curînd se va da în funcţiune staţia proprie de preparare a betoanelor. Ni se spune că toate acestea, împreună cu o mai bună organizare a activităţii vor asigura crearea frontului de lucru pentru perioada de iarnă, asi­­gurîndu-se astfel respectarea ter­menului planificat de dare în ex­ploatare. Vom răspunde invitaţiei maistrului de a vizita şantierul pes­te 2—3 săptămîni „cînd vom putea vedea multe lucruri noi şi bune“. Nu punem la îndoială nici opti­mismul maistrului si nici eficienţa măsurilor ce le vor aplica, con­structorii noştri — şi deci şi cei din Reghin — au dovedit de atîtea ori că îşi pot mobiliza forţele pen­tru a-şi onora cuvîntul dat. De a­­ceea, ne exprimăm speranţa că, cu prilejul viitoarelor noastre descin­deri pe acest şantier vom putea consemna recuperarea rămînerilor în urmă, „intrarea“ în grafice, un ritm susţinut în munca constructo­rilor. ŞTEFAN NAGY

Next