Steaua Roşie, noiembrie 1973 (Anul 24, nr. 258-283)

1973-11-01 / nr. 258

PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITI -VA / EM ROSIE ORGAN AL COMITETULUI JUDETEAN MURES AL P.C.R. SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDETEAN ________________________» • _ ____________________ ______ | Anul XXV, Nr. 258 (4.858) Joi, 1 noiembrie 1973 4 pagini, 30 de bani | SESIUNEA CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN DUPĂ CUM A INFORMAT ZIARUL NOSTRU, MARŢI S-AU DESFĂŞURAT LA TG.-MUREŞ LUCRĂRILE SESIUNII CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN CARE A AVUT LA ORDINEA DE ZI PROBLEME DE MARE IMPORTANŢĂ. PUBLICĂM IN ACEST NUMĂR MA­TERIALELE PREZENTATE LA SESIUNE ŞI DEZBATERILE PE MARGINEA LOR. ­ MimREA mmnmm iosif bm Stimaţi tovarăşi deputaţi şi invitaţi, Actuala sesiune a Consiliului nos­tru popular a dezbătut şi aprobat cîteva probleme de importanţă deo­sebită pentru perioada actuală şi de perspectivă a judeţului Mureş: — Programul pentru aproviziona­rea populaţiei în perioada de toam­nă—iarnă, elaborat în spiritul mă­surilor stabilite în ultima şedinţă a Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. şi a indicaţiilor date cu a­­cest prilej de tovarăşul Nicolae Ceauşescu. „ Am dezbătut şi aprobat pro­gramele de îmbunătăţiri funciare şi a acţiunilor de îmbunătăţire şi fo­losire raţională a păşunilor pînă în anul 1975.­­ S-a înfăţişat în faţa sesiunii şi s-a discutat modul în care orga­nele executive ale consiliului au ac­­ţionat pentru îndeplinirea sarcini­lor care au revenit organelor locale ale puterii şi administraţiei de stat din judeţ, în spiritul celor discutate şi a mă­surilor stabilite astăzi în sesiune, aceste probleme vor trebui să stea în control­ preocupărilor Consiliului popular judeţean, a consiliilor popu­lare municipale, orăşeneşti şi comu­nale, a tuturor deputaţilor. Subli­niez acest lucru cu toată fermitatea pentru că, aşa cum aţi reţinut şi dumneavoastră, atît din materialele prezentate cit şi din discuţiile pur­tate, alături de unele rezultate bu­ne obţinute în judeţ, în problemele de îmbunătăţiri funciare, întreţine­rea şi folosirea păşunilor sunt încă o serie întreagă de răsmîneri în ur­mă, deficienţe şi neajunsuri. Unele consilii populare,­întreprin­derile şi instituţiile de specialitate din judeţ care sunt chemate să asi­gure îndeplinirea cu consecvenţă a sarcinilor ce ne revin, în buna în­grijire şi exploatare a pămîntului, au scăpat în bună măsură din mînă aceste probleme deosebit de im­portante. Intensificarea preocupării pentru realizarea programelor stabilite, re­­cuperarea rămînerilor în urmă, chiar îndeplinirea unor obiective înainte de termen, sînt în strînsă legătură și corelate cu îmbunătăţi­rea activităţii în special în agricul­tură, cu obţinerea unor producţii vegetale superioare care să asigure îndeplinirea prevederilor planului de stat precum şi creşterea şepte­­lului de animale şi a producţiei a­­nimaliere in judeţ. Tocmai de a­­ceea consider necesar ca această problemă să constituie obiect de dezbatere şi analiză temeinică la primele sesiuni ale consiliilor popu­lare municipale, orăşeneşti şi co­munale, prilej cu care în raport cu sarcinile ce rezultă din programele adoptate pentru fiecare localitate să se stabilească deîndată măsuri e­­nergice pentru realizarea integrală a acestor prevederi. în această lar­gă acţiune un rol deosebit de mare revine deputaţilor ca reprezentanţi ai oamenilor muncii în organele lo­cale ale puterii şi administraţiei de stat în mobilizarea tuturor cetăţe­nilor în vederea sporirii contribuţiei lor la înfăptuirea sarcinilor ce ne revin în aceste domenii. In cele ce urmează aş dori să mă refer, foarte pe scurt, la fiecare din problemele pe care le-am dezbătut şi aprobat în sesiunea noastră de astăzi. După cum aţi remarcat, în cadrul preocupărilor Consiliului popular pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan pe 1973 şi pregă­tirea condiţiilor necesare pentru re­alizarea planului pe 1974, un loc important ocupă aprovizionarea populaţiei. Datorită rezultatelor obţinute în toate sferele producţiei materiale s-au înregistrat progrese însemnate în creşterea nivelului de trai al populaţiei. Ca urmare, pe cele trei trimestre ale acestui an, volumul mărfurilor cumpărate de către popu­laţie se ridică la 2,4 miliarde lei, cu o creştere de 450 milioane lei faţă de aceeaşi perioadă a anului 1970 şi de 150 milioane lei faţă de perioada corespunzătoare a anului 1972. Se poate aprecia că desfacerea a­­cestui volum a fost posibil în primul rînd pentru faptul că populaţia ju­deţului a fost asigurată cu cantităţi sporite de mărfuri, în condiţii mai bune, atit cantitativ cît şi sub as­pectul sortimentelor de bază. Cu toate acestea, în organizarea aprovizionării populaţiei, în această perioadă au existat şi o serie de de­ficienţe care au influenţat negativ aprovizionarea populaţiei. Aceste de­ficienţe au constat îndeosebi în gos­podărirea necorespunzătoare în mul­­te cazuri a fondului de marfă la care s-a înregistrat multă risipă şi stricăciuni, acoperite în cele mai multe cazuri de aşa-zisul procent admis de perisabilităţi. Au fost şi mai­ sunt încă destule neajunsuri în repartizarea fondului de marfă pe teritoriul judeţului, fapt ce a făcut ca în anumite perioade unele uni­tăţi comerciale să nu fie asigurate cu mărfurile necesare, producîn­­du-se astfel impresia la populaţie că lipsesc din balanţă anumite pro­duse de bază, lucru ce nu cores­pundea realităţii. Aceasta se dato­­reşte­­faptului că întreprinderile­­co­merciale de stat şi cooperatiste nu au conlucrat în suficientă măsură cu furnizorii pentru respectarea con­­tractelor şi onorarea comenzilor la mărfurile asigurate prin balanţă. Aş mai adăuga la cele spuse şi faptul că unii lucrători din comerţ nu muncesc cu destulă responsabi­litate şi corectitudine, nu manifestă suficientă solicitudine faţă de clienţi, nefăcîndu-şi datoria în mod civilizat. Tocmai de aceea socot că pe baza programului aprobat, unităţile co­merciale să stabilească deîndată mă­suri ca paralel cu realizarea planu­lui de desfacere pe trimestrul IV al anului curent să intensifice preo­cuparea pentru asigurarea fondului de marfă prevăzut atît pe trimestrul IV cît și pentru semestrul I al a­­nului viitor așa după cum se pre­vede în programul de aprovizionare pe care l-am aprobat în sesiune şi să ia măsuri pentru o deservire tot mai civilizată a populaţiei întă­rind unităţile acolo unde este cazul cu cadrele corespunzătoare necesare. Organele comerciale să urmăreas­că respectarea întocmai de către furnizori a graficelor de livrare că­tre fondul pieţii, pe total şi sorti­mente, de calitate corespunzătoare şi la termenele prevăzute. Să se pu­nă un accent deosebit pe proble­mele care privesc asigurarea pro­duselor pentru aprovizionarea de iarnă a populaţiei şi realizarea re­zervelor planificate. In acest scop, alături de multiplele măsuri care se impun, să se intensifice acţiunea de achiziţii de la populaţie, acţiune în care şi deputaţii trebuie să-şi aducă o contribuţie tot mai sporită. Tovarăşi deputaţi, In amplul proces de dezvoltare in­tensivă şi modernizare a agricul­turii, desecările, acţiunile de comba­tere a eroziunii solului au cunoscut şi în judeţul nostru o preocupare crescîndă. Plecînd de la faptul că, în pre­zent, pe 3/4 din suprafaţa agricolă a judeţului nostru se manifestă ac­ţiunea negativă a unor factori na­turali care produc an de an pa­gube însemnate, diminuînd astfel potenţialul de fertilitate a pămîntu­lui, prin grija partidului şi statu­lui, şi judeţului nostru i-au fost a­­locate în acest cincinal fonduri im­portante pentru combaterea acestor fenomene şi sporirea rodniciei pă­mîntului. Analizînd însă în mod e­­xigent stadiul înfăptuirii sarcinilor ce ne revin în acest domeniu re­zultă că ritmul executării lucrări­lor de îmbunătăţiri funciare şi gos­podărire a apelor se desfăşoară, la noi în judeţ, lent faţă de volumul mare de lucrări ce se impun a fi executate. In vederea recuperării reţineri­lor în urmă şi intensificării "lucrări­lor în acest domeniu se impun a fi luate, la nivelul fiecărei localităţi urbane şi rurale, măsuri eficiente, imediate, menite să ducă la îmbu­nătăţirea substanţială a situaţiei e­­xistente. Va trebui ca în această toamnă precum şi în perioada lu­nilor de iarnă, în toate localităţile unde sunt de realizat asemenea lu­crări să fie organizate acţiuni mari, de masă, în mod deosebit la îndi­guiri, desecări şi combaterea eroziu­nii solului. La executarea acestor lucrări trebuie să fie mobilizate toate forţele. In această acţiune să fie antrenat în masă tineretul, or­­ganizîndu-se acolo unde este posi­bil şantiere locale, speciale, ale ti­neretului. Trebuie întreprinse măsuri pentru pregătirea cadrelor necesare, atît pe plan judeţean cît şi la nivelul uni­tăţilor, pentru deservirea şi exploa­tarea ştiinţifică, raţională şi efi­cientă a acestor sisteme amenajate. Va trebui desfăşurată o largă muncă politico-educativă, de ridi­care a cunoştinţelor profesionale ale specialiştilor şi a tuturor cetă­ţenilor care participă la realizarea şi exploatarea acestor lucrări in ve­derea valorificării tuturor resurselor naturale existente, pentru dezvolta­rea potenţialului economic al ju­deţului nostru. In transpunerea în viaţă a progra­mului de dezvoltare a zootehniei şi de creştere a producţiei animaliere în judeţul nostru, în actualul plan cincinal, un loc deosebit îl ocupă păşunile, ca una din principalele surse de furaje de volum şi cele mai ieftine. Ridicarea continuă a potenţialului de producţie al păşunilor în judeţ se impune cu atit mai mult cu cît din totalul terenului aferent bazei furajere, 46 la sută o reprezintă pă­şunile, iar valoarea nutritivă obţi­nută de pe acestea în prezent este foarte mică. In actualele condiţii de îngrijire şi exploatare a păşunilor media producţiei de iarbă pe hectar pe întreaga suprafaţă a judeţului nu depăşeşte 5.000 kg. Producţia to­tală de iarbă echivalează cu 96 mi­lioane U.N. (unităţi nutritive), ceea ce reprezintă numai 11 la sută din totalul U.N. necesare pe un an pen­tru toate efectivele de animale con­­sumatoare de furaje de volum. Toate acestea evidenţiază apor­tul foarte scăzut pe care păşunile îl aduc la asigurarea bazei furajere, pentru dezvoltarea în continuare în condiţii corespunzătoare a sectoru­lui zootehnic, a producţiei anima­liere. • Ţinînd cont de această stare de fapt, de importantele sarcini care stau în faţa judeţului nostru în dez­voltarea sectorului zootehnic, se im­pune deîndată luarea unor măsuri menite să asigure efectuarea, în cel mai scurt timp, a lucrărilor de îm­bunătăţire a fertilităţii păşunilor în vederea sporirii producţiei acestora. Realizarea lucrărilor de organiza­­­re şi îmbunătăţire a păşunilor tre­buie să se facă cu participarea e­­fectivă a unităţilor şi crescătorilor de animale din judeţ. Aceasta im­plică de la început schimbarea con­cepţiei despre eficienţa patrimoniu­lui pastoral, în primul rînd, din partea consiliilor populare comunale şi a conducerilor unităţilor agricole, principalii deţinători şi beneficiari ai suprafeţelor de păşuni cît şi ai tuturor crescătorilor de animale atît din sectorul de stat, obştesc cît şi individual. Va trebui să se ia mă­suri şi să se întreprindă acţiuni de masă care să cuprindă absolut pe toţi cetăţenii care trăiesc în mediul rural, cu prioritate pe cei care de­ţin animale. Pentru executarea acestor lucrări, consiliile populare comunale trebuie să mobilizeze pe toţi locuitorii sate­lor, iar organizaţiile U.T.C. să or­ganizeze acţiuni cu tineretul pentru curăţirea, amenajarea şi întreţine­rea păşunilor. In această direcţie este necesar ca şi întreprinderea pentru îmbunătă­­ţirea­ şi exploatarea păşunilor să ac­ţioneze mai energic şi să-şi îmbună­tăţească substanţial activitatea. Tovarăşi deputaţi, După cum aţi reţinut din infor­marea prezentată, în perioada de la sesiunea precedentă, în exercita­rea atribuţiilor ce-i revin, comite­tul executiv şi biroul permanent, ca organe executive ale consiliului popular, şi-au concentrat eforturile pentru îndeplinirea sarcinilor ce ne revin din planul de stat, din legi, decrete şi din hotărîrile Consiliu­lui de Miniştri şi ale Consiliului popular judeţean. In această perioadă s-au pregătit şi dezbătut cu toată răspunderea cele mai importante probleme şi la care s-au adoptat deciziile şi măsu­rile necesare şi corespunzătoare în­deplinirii lor. In această perioadă s-au depus e­­forturi susţinute pentru imprimarea unei răspunderi maxime la toate ca­drele noastre de la toate nivelele, pentru înlăturarea formalismului în rezolvarea problemelor şi îndeplini­rea sarcinilor, im­pun-Mt cu­ fer­­mita­te pentru imprim­area la toate nivelele a unei conduceri colective a muncii consiliilor noastre popu­lare şi a organelor executive ale a­­cestora. Aparatului de specialitate i s-a ce­rut şi vom continua să-i cerem o muncă organizată de concepţie îna­intată, multă iniţiativă creatoare, răspundere şi operativitate in rezol­varea sarcinilor ce-i revin. Organelor şi aparatului nostru de control i s-a cerut, şi vom conti­nua să cerem, muncă de control bine organizată, o muncă minuţioa­să de pătrundere în toate laturile problemelor controlate, găsirea şi popularizarea laturilor pozitive, des­coperirea şi combaterea lipsurilor şi neajunsurilor, tragerea la răspun­dere a celor care nu-şi fac datoria aşa cum se cuvine şi orientarea u­­nităţilor şi a celor controlaţi pe li­nia unei cunoaşteri temeinice şi a­­plicării întocmai a legilor ţării, a hotărîrilor Consiliului de Miniştri şi a tuturor actelor normative în vigoare. Ca urmare a tuturor acestor mă­suri putem spune că activitatea noastră s-a îmbunătăţit în mod sub­stanţial şi rezultatele nu au întîr­­ziat să se vadă, aşa după cum s-a arătat în informarea prezentată. Cu toate acestea mai avem încă multe de făcut şi se impune ca în continuare comitetul executiv să persevereze în îndeplinirea sarcini­lor ce ne revin, să desfăşoare o muncă sistematică de îndrumare şi control la care să antreneze în mai mare măsură comisiile permanente, pe toţi deputaţii. Iată, tovarăşi deputaţi, cîteva pro­bleme pe care am socotit necesar să le pun în faţa consiliului popu­lar, în încheierea lucrărilor sesiunii noastre. Sunt convins că programele şi măsurile pe care le-am adoptat as­tăzi vor conduce la înfăptuirea sar­cinilor care stau în faţa judeţului în problemele dezbătute şi prin a­­ceasta ne vom aduce contribuţia la dezvoltarea economiei judeţului şi a ţării noastre. Cred că sunt în asentimentul dum­neavoastră ca de la tribuna aces­tei sesiuni să facem apel la toate consiliile populare din judeţ, la toţi deputaţii acestora şi la toţi locuitorii judeţului de a-şi aduce întreaga contribuţie la realizarea celor cuprinse în programele apro­bate pentru binele tuturor care tră­iesc în judeţul Mureş. Vă doresc, tovarăşi deputaţi, să­nătate şi mult succes în realizarea celor hotărîte astăzi în această rod­nică sesiune a consiliului nostru. Toată atenţia pentru realizarea şi depăşirea sarcinilor de plan la export In această perioadă scurtă care a mai rămas pînă la sfîr­­şitul anului, în faţa noastră, a tuturor oamenilor muncii, stau sarcini deosebit de importante. Dintre multiplele preocupări care sunt orientate spre realiza­rea şi depăşirea sarcinilor la toţi indicatorii economici, un loc de frunte îl ocupă crearea condiţi­ilor care să asigure îndeplinirea înainte de termen a sarcinilor de export, atît pe total cît şi pe relaţii. Realizările obţinute în primele trei trimestre din acest an în majoritatea întreprinderilor de industrie locală arată că sunt po­sibilităţi ca şi în perioada care a mai rămas sarcinile sa fie rea­lizate în mod ritmic şi chiar în devans, condiţie esenţială pen­tru îndeplinirea planului cinci­nal înainte de termen. Pentru aceasta este necesar ca toate întreprinderile să intensi­fice livrările mărfurilor aflate în stoc, concomitent urmărindu-se și încasarea facturilor externe, recuperarea de la întreprinde­rea de comerț exterior a sume­lor neachitate pînă în prezent. O preliminare efectuată la în­treprinderile subordonate Gru­pului întreprinderilor de indus­trie locală arată însă că depăşi­rea realizată la acest indicator, prin livrările suplimentare de mărfuri pe trei trimestre, vor fi diminuate prin sistarea livrări­lor, datorită lipsei de comenzi la unele sortimente. Pentru menţi­nerea ritmului realizat în prima parte a anului va trebui ca, atît compartimentul de resort de la Grup cît şi întreprinderile care nu au comenzi asigurate la ni­velul planului pe acest an, cum ar fi Fabrica mixtă „Lemeta“ din Sighişoara şi ILEFOR să in­siste zilnic la ILEXIM pentru găsirea de posibilităţi de livrare, asigurînd astfel realizarea canti­tăţilor prevăzute. Recentele reglementări cu pri­vire la creşterea eficienţei acti­vităţii de comerţ exterior prevăd sarcini importante pentru toate întreprinderile. Analizele efec­tuate pentru încadrarea în coeficientul de decontare stabi­lit trebuie continuate şi pe mai departe pentru găsirea de solu­­ţii şi posibilităţi de creştere a e­­ficienţei acestei activităţi. Toate întreprinderile de industrie lo­cală mai dispun de rezerve în a­­ceastă direcţie; va trebui însă concentrată atenţia tuturor co­lectivelor de oameni ai muncii, a tuturor factorilor din procesul activităţii economice pentru pu­nerea în valoare cu cea mai mare urgenţă a acestor rezerve. Ne gîndim în special la folosirea spaţiilor şi capacităţilor de pro­ducţie, a materiilor prime şi a materialelor, reducerea consu­murilor specifice a energiei, la adoptarea unor măsuri energice pentru folosirea mai raţională a forţei de muncă şi creşterea pro­ductivităţii muncii sociale. încă de pe acum atenţia noas­tră trebuie să se îndrepte spre pregătirea anului de plan 1974. In acest sens, cu ocazia discuţi­ilor cu partenerii externi trebuie să avem în vedere sarcinile care ne stau în faţă pe anul viitor pentru îmbunătăţirea cursurilor de revenire, pentru sporirea e­­ficienţei activităţii de comerţ exterior. Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 838/1973 stabilește cadrul legal care asigură un grad ridicat al aportului net în devize, pentru aceasta, în spe­cial în economia locală, sunt mari posibilități, mai ales în do­meniul rezervelor materiale. Ne gîndim în special la piatră cio­plită, calupuri pentru drumuri, construcţii ornamentale etc. Solicitudinea şi promptitudi­nea în livrarea mărfurilor pen­tru export trebuie să crească în viitor, astfel se va asigura atra­gerea partenerilor străini, se va dezvolta colaborarea, cerinţă e­­senţială a unui comerţ exterior multilateral şi prosper. ing. ŞTEFAN DEAK Grupul întreprinderilor de industrie locală Mureş La Casa de cultură a sindicatelor se deschid noi cercuri Vineri, 2 noiembrie, la ora 18, la sediul Casei de cultură a sindicatelor va avea loc deschi­derea cercurilor foto şi Cultu­rism. In vederea asigurării unor condiţii optime pentru desfăşu­rarea activităţilor, au fost ame­najate un nou laborator foto, utilat cu aparate moderne, pre­cum şi o sală de sport, în cursul lunii decembrie vor începe activitatea şi cursurile de mecanică auto şi de gimnastică de întreţinere. RITMURI SPORITE IA CULESUL PORUMBULUI In perimetrul comunei Pogăceaua, porumbul este cultivat pe o supra­faţă de aproape 900 ha. Circa 500 din acestea aparţin cooperativei a­­gricole din localitate, iar 400 ha a­­sociaţiei intercooperatiste pentru producerea furajelor destinate Com­plexului porcin de la Luduş-Gheja. Pentru evitarea pierderilor şi strin­­gerea operativă a porumbului de pe cîmp, atît al C.A.P. cît şi al aso­ciaţiei, zilnic la lucru se află peste 550 de ţărani cooperatori. Atenţie sporită se acordă şi trans­portului ştiuleţilor de pe cîmp. La această lucrare preşedintele C.A.P. Petru Florea a repartizat 7 auto­camioane precum şi 60 de atelaje. In vederea evitării lucrărilor de pri­sos, porumbul încă din tarla este re­partizat după destinaţie. Astfel, ştiu­­leţii prevăzuţi a fi livraţi la fon­dul de stat sunt sortaţi din cîmp si transportați la baza de recepție din Rîciu. Adaptări utile la combina „Gloria“ Ţinînd seama de importanţa ma­re pe care o are recoltarea şi con­servarea porumbului de siloz în e­­poca optimă, în toamna aceasta un colectiv format din ing. Alexandru Sochircă şi mecanicii Cornel Jecan şi Ghirling O. de la I.A.S. Sighişoa­ra, ferma Criş, a adus o importantă adaptare la combina „Gloria“. Prin aceasta se creează condiţii de re­coltare a porumbului pe 5 rînduri o dată, asigurîndu-se şi o tocare u­­niformă. Prin adaptarea adusă, producti­vitatea zilnică a combinei creşte de 3,5 ori. Menţionăm că această adap­tare a fost prima pe judeţ şi a dat rezultate bune, stîrnind interes în rîndul specialiştilor din domeniul mecanizării lucrărilor agricole. In desfăşurarea tumultuoasă a vieţii cotidiene mai apar uneori „as­perităţi“, la prima vedere lipsite de importanţă, pe care totuşi nu le putem „contabiliza“ în registrul atitudinilor umane fără un sentiment de nemulţumire. Bunăoară nu-mi pot explica ce au putut găsi distrac­tiv tinerii care, marţi spre seară, „căscau gura“ în faţa magazinului de tricotaje din cadrul Complexului comercial din cartierul Mihai Viteazul (Tg.-Mureş), în evoluţia uneia dintre cumpărătoare. Era o femeie între două vîrste, evident bolnavă, lucru cunoscut probabil de personalul unităţii care a tratat-o cu înţelegere şi consideraţia cuvenită. In schimb, băieţii în vîrstă de 16—17 ani — pur şi simplu au făcut haz de stîngăcia dînsei. Cîţiva au intrat chiar în magazin, făcîndu-şi gesturi semnificative spre amuzamentul celor rămaşi în faţa vitrinei, de unde drept ecou râz­­băteau cascade de hohote stridente. Cînd cineva a încercat să-i cheme la ordine, majoritatea (erau vreo 15—20) au dat din umeri, însoțind cu rîsul batjocoritor pe femeia respectivă, pînă ce a dispărut din cîmpul lor vizual. Am încercat să-mi imaginez pentru o clipă care ar fi fost reacţia lor, dacă şi-ar fi văzut într-o astfel de situaţie propria mamă, soră, sau chiar pe ei înşişi. L-am întrebat pe unul: — De unde sînteţi? — De la Grupul şcolar de construcţii — a fost răspunsul. N-am pu­tut să nu mă gîndesc o clipă şi la educatorii lor... I. SIGHIUŞOREANU

Next