Steaua Roşie, noiembrie 1973 (Anul 24, nr. 258-283)
1973-11-01 / nr. 258
SESIUNEA CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN PROGRAMUL acţiunilor de îmbunătăţire a păşunilor in judeţul Mureş in perioada 1974 -1975 prezentat de tovarăşul Ioan Catarig, vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean Pentru transpunerea în viaţă a programului naţional de dezvoltare a zootehniei şi de creştere a producţiei animale în actualul plan cincinal, un loc deosebit îl ocupă păşunile, ca una din principalele surse de furaje verzi. Ridicarea continuă a potenţialului de producţie al păşunilor este determinat de organizarea şi aplicarea unor măsuri care să asigure atît sporirea producţiei de masă verde cit şi exploatarea raţională a acestora. Avînd în vedere producţiile mici ce se obţin în prezent pe păşuni, modul în care sunt organizate şi exploatate, se impune necesitatea stabilirii şi executării unor importante lucrări de îmbunătăţire care să ducă obligatoriu la obţinerea unor cantităţi mari de iarbă pe un hectar şi hrănirea unui număr sporit de animale pe timpul perioadei de păşunat. CU PRIVIRE LA SUPRAFEŢE Judeţul Mureş deţine un total 93.800 ha de păşuni, ceea ce reprezintă 23,8 la sută din terenul agricol, la care pentru asigurarea necesarului de furaje a întregului efectiv de animale (bovine, ovine, porcine) se mai adaugă 54.350 ha teren arabil şi 56.270 ha fînaţe, în total 204.420 ha din care păşunile reprezintă 46 la sută. Din cele 93 800 ha păşuni 25.500 ha sunt păşuni montane, 49.900 ha păşuni de deal şi 18.400 ha păşuni de cîmpie. La aceste suprafeţe se adaugă 1.600 ha păşuni cultivate, înfiinţate în ultimii 2—3 ani, pe terenuri arabile, în majoritate la întreprinderile agricole de stat. 2. SITUAŢIA PĂŞUNILOR SUB ASPECTUL LUCRĂRILOR DE ÎMBUNĂTĂŢIRI EXECUTATE In vederea îndeplinirii sarcinilor de plan ce revin judeţului din directivele Congresului al X-lea şi ale Conferinţei Naţionale a partidului din 1972, la indicaţia Comitetului judeţean de partid, s-a trecut la întocmirea unui plan de măsuri pentru îmbunătăţirea păşunilor. Din cele 93.800 ha păşuni existente în judeţ, au fost executate lucrări complexe de organizare şi îmbunătăţire pe o suprafaţă de 20 100 ha din care 18.200 ha suprafeţe în proprietatea consiliilor populare. Pe o suprafaţă de 17.600 ha s-au executat lucrări de curăţire şi fertilizare, în majoritate finanţate din bugetul statului. In 1973, au fost fertilizate cu îngrăşăminte chimice 23.200 ha de păşuni, la care se adaugă 600 ha îngrăşate cu gunoi de grajd şi 2.700 ha prin tîrlire. Suprafaţa fertilizată reprezintă 20 la sută din totalul păşunilor. 31 CU PRIVIRE LA PRODUCŢII în actualele condiţii de exploatare s-au obţinut producţii medii de 11.000 kg masă verde la hectar pe păşunile îmbunătăţite şi 3.400 kg la hectar pe cele neameliorate. Media producţiei de iarbă pe întreaga suprafaţă de păşuni este de 5.000 kg la ha. Producţia totală de iarbă obţinută pe păşuni, echivalează cu 96 milioane UN, ceea ce reprezintă 11 la sută din totalul UN necesare pe un an de zile pentru toate efectivele de animale consumatoare de furaje de volum. Rezultă deci că în timp ce păşunile reprezintă 46 la sută din totalul terenului aferent bazei furajere, valoarea nutritivă obţinută de pe acestea este, aşa cum s-a arătat, de numai 11 la sută din necesar. Cele arătate evidenţiază aportul insuficient pe care păşunile îl aduc la asigurarea bazei furajere şi necesitatea acută de a se stabili şi efectua în cel mai scurt timp lucrări necesare care să asigure în primul rînd sporirea producţiei şi folosirea raţională a păşunilor. Pentru a realiza folosirea intensivă a acestor păşuni, trebuie ca toţi beneficiarii să înţeleagă necesitatea efectuării de lucrări agrotehnice pentru ridicarea capacităţii de producţie a acestora. Aceasta implică de la început o radicală schimbare a concepţiei despre eficienţa patrimoniului pastoral la nivelul consiliilor populare şi conducerilor unităţilor agricole socialiste, principalii deţinători şi beneficiari ai suprafeţelor de păşuni, cît şi a tuturor crescătorilor de animale din sectorul individual în sensul participării obligatorii, pe lingă plata taxelor legale, la executarea lucrărilor anuale de întreţinere a păşunilor. d) Desecări Lucrarea se impune a fi executată pe 5.000 ha, care din cauza excesului de umiditate au devenit neproductive sau cu o vegetaţie ierboasă de foarte slabă calitate. Din această suprafaţă, în anii 1974—1975, se vor deseca 3.330 ha. e) Combaterea eroziunii Sub aspectul combaterii eroziunii este necesar ca fiecare trup de păşune să fie studiat şi în funcţie de situaţia ce o prezintă, să se stabilească lucrările specifice de combatere şi prevenire a acestui fenomen. Deţinătorii de pajişti urmează să întocmească un plan de acţiune în această direcţie, care să fie aprobat de Direcţia generală pentru agricultură. f) Tarlalizare Eficienţa investiţiilor efectuate pentru sporirea producţiei pe păşuni prin lucrările programate a se executa nu poate fi la nivelul dorit dacă nu se practică sistemul păşunatului organizat raţional. De aceea se impune ca suprafeţele îmbunătăţite, destinate taurinelor să fie tarlalizate cu garduri. întreprinderea pentru îmbunătăţirea şi exploatarea pajiştilor, consiliile populare şi unităţile agricole socialiste, vor organiza confecţionarea stîlpilor de lemn sau beton necesari tarlalizării păşunilor. Tarlalizarea se va realiza pe bază de devize simple care să întrunească toate elementele tehnice pentru asigurarea unui păşunat raţional. In 1974 se vor tarlaliza 4.621 hectare iar în 1975 — 5.100 hectare. Din aceste suprafeţe în 1974 vor fi tarlalizate 1.721 ha în I.A.S., 300 ha în C.A.P., 500 ha de către consiliile populare şi 2.100 ha de către Î.E.L.I.E.P. g) Asigurarea apei reprezintă factorul esenţial pentru folosirea eficientă a păşunii. În cadrul lucrărilor de amenajare, trebuie să se cuprindă captarea surselor de apă şi folosirea acesteia în condiţii sanitar-veterinare corespunzătoare pentru adăpatul animalelor cît mai aproape de locul unde păşunează. In acest scop se vor folosi izvoarele, apele curgătoare curate, fîntînile şi se vor amenaja locuri de adăpare cu troace din beton. Pe păşunile unde lipseşte sursa de apă se vor asigura prin întreprinderea de îmbunătăţirea şi exploatarea pajiştilor, cisterne speciale cu adăpători automate, care să servească la transportul apei necesare animalelor. h) Adăposturi Pentru tineretul taurin, vacile în lactaţie şi juninci se vor construi tabere de vară pe păşuni care vor servi la protejarea animalelor contra intemperiilor. Aceste tabere se vor realiza din materiale locale şi la preţuri de cost foarte scăzute. In cei doi ani se programează construirea a 36 tabere de vară, din care 14 în 1974 şi 22 în 1975. Dintre acestea în 1974 se vor construi 5 tabere de vară în C.A.P., 4 în asociaţii intercooperatiste, 2 de către consiliile populare şi 3 de către Î.E.L.I.E.P. I. Lucrări de întreţinere curente obligatorii de executat pe păşuni Consiliile populare şi conducerile unităţilor agricole vor lua măsuri organizatorice, ca pe fiecare suprafaţă de păşune ce o au în folosinţă să se execute anual lucrările de întreţinere şi îmbunătăţire care vor consta din: a) Tăierea vegetaţiei lemnoase nevaloroase care micşorează producţia şi dăunează păşunatului, a resturilor vegetale neconsumate, (spini, buruieni etc.) şi arderea lor; b) Se vor aduna de pe păşune pietrele şi alte resturi lemnoase şi vegetale, care diminuează suprafaţa şi producţia de masă verde; c) Se vor executa lucrări periodice, mecanice şi manuale, pentru distrugerea muşuroaielor şi nivelarea terenului; d) In funcţie de starea de cultură a fiecărei tarlale se vor stabili şi executa lucrări de grăpat, săparea şanţurilor de scurgere a apei. II. Lucrări agroameliorative de îmbunătăţire a păşunilor ce se vor efectua de către Î.E.L.I.E.P. şi unităţile agricole socialiste Pentru a asigura eficienţa economică dorită şi răspunderea tehnică a lucrărilor, acestea se vor executa pe bază de proiecte de execuţie locale, întocmite de către inginerii şefi ai unităţilor agricole socialiste pentru păşunile din administrarea acestora, şi de către întreprinderea de îmbunătăţire şi exploatare a pajiştilor pentru suprafeţele administrate de aceasta şi de consiliile populare. Proiectele de execuţie pentru lucrări speciale antierozionale, desecări şi irigaţii se întocmesc de unităţile specializate O.I.F. şi O.C.O.T. Proiectele suprafeţelor ce urmează a fi îmbunătăţite în 1974, se vor termina pînă la 15 decembrie a c., iar pentru suprafeţele ce se vor îmbunătăţi în anul 1975, pînă la 30 martie 1974. a) Fertilizarea păşunilor Fertilizarea păşunilor cu îngrăşăminte naturale şi chimice este considerată ca cea mai eficientă lucrare agroameliorativă deoarece contribuie în cea mai mare măsură la creşterea producţiei de masă verde. Ea se va executa în 1974 pe o suprafaţă totală de 45.000 ha, iar în 1975, pe 51.000 ha pe acele păşuni care au covorul erbaceu bine încheiat şi care prezintă garanţia eficacităţii ei. Pentru fertilizarea cu îngrăşăminte chimice sunt necesare 13.000 tone îngrăşăminte în 1974 şi 15.400 tone în 1975, cantităţi care asigură aplicarea unor doze minime de 200 kg/ha pe păşunile de munte şi 250 kg/ha pe păşunile de deal şi cîmpie. în vederea fertilizării cu îngrăşăminte organice a unor suprafeţe cit mai mari, fiecare deţinător de animale va transporta pe păşuni o cantitate de 1 tonă bălegar pentru o unitate vită mare, iar prin tîrlit s-a stabilit o suprafaţă minimă de 100 mp de fiecare unitate vită mare pe o perioadă de păşunat. b) Regenerări prin reinsăminţare sau supraînsămînţare Asemenea lucrări se vor executa de către unităţile agricole socialiste, întreprinderea pentru îmbunătăţirea şi exploatarea pajiştilor şi consiliile populare pe o suprafaţă totală de 7.940 hectare, din care 3.600 ha în 1974 şi 4.340 ha în 1975 Astfel de lucrări se vor executa în următorii doi ani pe 1.340 ha în I.A.S., 1.100 ha în asociaţii intercooperatiste şi pe 5.500 ha de către Î.E.L.I.E.P. c) Defrişări — degajări Aceste lucrări se vor efectua în primul rînd pe păşunile acoperite de vegetaţie lemnoasă din zona de deal şi munte, care vor avea eficienţă imediată după defrişare. Pentru executarea acestor acţiuni, pînă la sfîrşitul lunii noiembrie a. c. toţi deţinătorii de păşuni programaţi a executa defrişări, vor organiza echipe care vor executa lucrarea în conformitate cu normele agrosilvice. Defrişări se vor executa pe o suprafaţă de 1.025 ha în 1974 şi 1.200 ha în 1975. Materialul lemnos valoros rezultat va fi prelucrat şi folosit în primul rînd pentru construcţii agrozootehnice, cît şi pentru alte nevoi ale unităţilor şi economiei. Sil. Înfiinţări de păşuni cultivate In prezent există multe ferme cu taurine care nu au păşuni şi aproape tot timpul anului animalele sunt furajate la grajd, sistemul fiind foarte scump, mai ales datorită transporturilor şi lucrărilor de recoltare. Ţinînd seama de aceste aspecte se impune ca în jurul fiecărei ferme de taurine fără păşuni naturale să se înfiinţeze păşuni cultivate pe terenuri arabile. Sarcinile de înfiinţare a acestor pajişti trebuie să fie stabilite şi executate de fiecare unitate agricolă socialistă, în funcţie de situaţia ce o are. La începutul lunii noiembrie a. c. se vor organiza în acest scop schimburi de experienţă la I.A.S. Reghin cu unităţile intercooperatiste şi cooperativele agricole de producţie. IV. Loturi semincere Lucrările prevăzute pentru îmbunătăţirea, organizarea şi întreţinerea pajiştilor, necesită asigurarea unor cantităţi sporite de seminţe şi graminee şi leguminoase perene. In acest scop în 1974 vor exista în producţie 1.170 ha graminee şi leguminoase iar în 1975 aceste culturi semincere vor însuma 1.410 ha. V. Măsuri organizatorice În vederea realizării sarcinilor din prezentul program, la nivelul județului se va constitui un comanda(Continuare în pag. a 4-a) STEAUA ROȘIE PAGINA 3 Din cuvîntul participanţilor la dezbateri EGYED BALAZS — prim-vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular municipal Tg.-Mureş: Pe lingă analizele periodice efectuate de către Consiliul municipal pentru coordonarea şi îndrumarea activităţii de aprovizionare şi prestare de servicii către populaţie, Comitetul executiv a pus în dezbaterea sesiunii din luna septembrie a. c. a Consiliului popular municipal problemele privind aprovizionarea populaţiei, în special pe perioada toamnă—iarnă. Consiliul popular a adoptat atunci o hotărîre prin care s-au stabilit măsuri pentru îmbunătăţirea aprovizionării populaţiei cu produse alimentare şi industriale şi în vederea creării rezervelor pentru perioada toamnă— iarnă. Ca urmare a măsurilor luate, în cursul acestui an, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent s-au desfăcut mărfuri cu o valoare de 25.000.000 lei mai mare. Se poate aprecia că şi în acest an au fost satisfăcute integral cererile de consum la produsele alimentare de bază, cît şi la produsele iniţiale de largă solicitare. In scopul satisfacerii mai prompte a cerinţelor muncitorilor din întreprinderi şi ale cetăţenilor din cartiere, o atenţie sporită s-a acordat dezvoltării reţelei comerciale preuzinale şi din cartiere. Rezultatele obţinute nu ne satisfac însă în întregime, deoarece realizările au fost însoţite şi de unele neajunsuri în asigurarea fondului de marfă pe reţea, ceea ce a creat goluri temporare în aprovizionare. Faţă de neajunsurile şi lipsurile existente în aprovizionarea populaţiei, pentru eliminarea acestora, Comitetul executiv al Consiliului popular municipal nu a acţionat întotdeauna cu suficientă fermitate şi exigenţă. Considerăm de datoria noastră, ca prin antrenarea aparatului de specialitate şi a echipelor de Control obştesc, să ne intensificăm activitatea în vederea stabilirii unor măsuri mai eficiente în scopul îmbunătăţirii aprovizionării populaţiei, la nivelul cerinţelor actuale. CORNEL CEUCA, directorul Direcţiei comerciale judeţene: La Plenara Consiliului judeţean al Frontului Unităţii Socialiste din luna mai s-a adoptat măsura privind îmbunătăţirea aşezării teritoriale a aprovizionării populaţiei şi a organizării comerţului preuzinal şi la locul de muncă. La plenara comună a Consiliului judeţean al sindicatelor şi a Comitetului judeţean al femeilor s-au adoptat măsuri pentru uşurarea muncii gospodinelor, respectiv transportul mărfurilor la domiciliu. A fost dat în folosinţă un nou laborator special pentru produse tip „Gospodina“ şi a fost continuată cuprinderea în sistemul de abonamente la lapte a noilor cartiere, ajungîndu-se azi la 13 000 de abonaţi. Datorită măsurilor luate de Biroul comitetului judeţean de partid şi de Comitetul executiv al Consiliului popular judeţean, putem afirma că populaţia are toate motivele să primească cu încredere programul privind îmbunătăţirea aprovizionării populaţiei, supus sesiunii. Desigur, aprovizionarea presupune şi o interacţiune între organizatori şi consumatori. Astfel, s-a întîmplat să apară şi unele neajunsuri temporare în aprovizionarea cu unele produse, ca de pildă zahărul dar chiar şi acest eveniment a demonstrat că fond de marfă avem şi am putut face faţă cerinţelor sporite. Unele deficienţe s-au datorat şi faptului că nu am conlucrat în mod satisfăcător cu unii furnizori. Tocmai de aceea programul este deosebit de clar şi sunt convins că se va realiza, ştiind că toate acţiunile pe care le-a adoptat organul judeţean s-au realizat întotdeauna. îmi permit să afirm că o garanţie a reuşitei este şi faptul că consiliile populare municipale, orăşeneşti şi comunale conduc cu multă competenţă comerţul local. In numele miilor de lucrători din comerţul socialist al judeţului Mureş mă angajez să desfăşurăm în viitor o activitate mai bună, considerîndu-ne un detaşament disciplinat al economiei județului. VALER GIURGIU, prim-secretar al Comitetului municipal de partid Sighişoara, preşedintele Comitetului executiv al Consiliului popular municipal. Din programul prezentat spre dezbatere şi aprobare prezentei sesiuni se desprinde grija cu care Comitetul judeţean de partid şi Consiliul popular al judeţului tratează asemenea probleme de interes major pentru populaţie ca aprovizionarea cu cele necesare în perioada toamnă—iarnă. Aşa cum rezultă din programul prezentat, pentru noi este un motiv de satisfacţie faptul că prin grija organelor judeţene de partid şi de stat se asigură pentru această perioadă, precum şi pentru perioadele următoare, cantităţi mereu sporite de produse agroalimentare. Noi acordăm o atenţie mereu sporită şi asigurării fondului de marfă la produsele industriale, specifice sezonului rece, precum şi a rezervelor necesare pentru perioada de iarnă. Ne-am propus ca pe baza experienţei acumulate să organizăm deplasări directe la principalii noştri furnizori de produse industriale şi alimentare, pentru a completa fondul de marfă cu sortimentele necesare şi la articolele pentru care nu avem repartiţie. Menţionez că prin asemenea contacte directe, în acest an am completat fondul de marfă cu produse în valoare de peste 17.000. 000 lei. Aşa cum de fapt a reieşit şi din programul prezentat sesiunii avem toate condiţiile pentru o aprovizionare bună a populaţiei cu toate produsele specifice acestui sezon. Dacă totuşi în toamna aceasta au fost cazuri cînd au lipsit din reţeaua comercială anumite produse, aceasta s-a datorat, în primul rînd, după părerea mea, unor defecţiuni organizatorice. Neajunsurile semnalate impun ca în această perioadă să gospodărim mai bine fondul de marfă de care dispunem, satisfăcînd necesarul populaţiei judeţului nostru, atît în prezent precum şi în perioadele următoare VASILE OPREA POPA, preşedintele Uniunii judeţene a cooperativelor de consum. Pe primele nouă luni ale anului populaţia din mediul sătesc a primit comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 1972, mărfuri mai multe, în valoare de 35.000. 000 lei, la sortimentele îmbrăcăminte, produse de uz gospodăresc şi utilaj agricol, sporul este de aproape 7 la sută, iar la preparatele de bucătărie, cofetărie şi mîncare caldă este de 15 la sută, asigurîndu-se în felul acesta şi o îmbunătăţire a aprovizionării unor categorii de muncitori (cantine forestiere, centre muncitoreşti, şi în general a populaţiei din mediul rural). Desigur şirul realizărilor s-ar putea continua, însă sunt necesare noi eforturi pentru îmbunătăţirea aprovizionării populaţiei, deoarece în anumite perioade în aprovizionarea satelor au fost şi anumite goluri. Consider că sunt nejuste tendinţele de supraaprovizionare a unor cetăţeni, din care cauză se pot crea unele lipsuri artificiale la anumite produse. Ţinînd seama că numai în organizaţiile cooperaţiei de consum sunt peste 120 de deputaţi, consider că aceştia au datoria de a mobiliza populaţia în vederea îndeplinirii şi depăşirii planurilor de achiziţii. Mă angajez în faţa sesiunii că voi face totul pentru o mai bună aprovizionare a populaţiei. IOAN OŢELEA, directorul Filialei Băncii Naţionale: Corespunzător ţelului suprem al politicii partidului nostru de creştere permanentă a bunăstării poporului ca lege de bază a socialismului, analiza planului de casă al Băncii Naţionale exprimă cît se poate de pregnant modul în care veniturile băneşti ale populaţiei judeţului nostru se înscriu în contextul general al creşterii continue şi ascendente a nivelului de trai al poporului nostru. Urmărind evoluţia plăţilor către populaţia judeţului în primele nouă luni ale anului curent constatăm că veniturile populaţiei au crescut cu 10,5 la sută faţă de perioada corespunzătoare din anul trecut iar dacă avem în vedere că de la 1 noiembrie 1973 se generalizează majorarea salariilor ca urmare a aplicării hotărîrii partidului, veniturile populaţiei judeţului vor creşte în trimestrul IV a. c. cu 12,9 la sută. Analiza structurii acestor venituri ne arată că, în afara salariilor, creşteri substanţiale înregistrează şi populaţia din mediul rural. Sunt prevăzute astfel creşteri din remunerarea muncii în cooperativele agricole de producţie cu peste 2 milioane lei şi vor creşte veniturile provenite din contractarea şi valorificarea către stat a produselor agricole din gospodăria personală ţărănească cu 14,1 la sută. Am prezentat sesiunii datele privind creşterea veniturilor populaţiei tocmai pentru a sublinia şi mai mult rolul şi sarcinile ce revin unităţilor comerciale şi de prestaţii de serviciu pe linia satisfacerii nevoilor mereu crescînde ale populaţiei, corespunzător creşterii veniturilor acesteia. In continuare vorbitorul s-a referit la unele lipsuri din activitatea de aprovizionare cu mărfuri la nivelul exigenţelor şi în structura cerută de populaţie, subliniind în acelaşi timp rolul primarilor şi deputaţilor din comune în îmbunătăţirea activităţii aparatului cooperatist, respectiv în aprovizionarea unor şantiere aflate pe teritoriul multor comune, unde lucrează un mare număr de salariaţi din afara celor din localitate. De asemenea vorbitorul a criticat practica nejustă de la I.C.R.A., IJECOOP, unde autocamioanele nu sînt întotdeauna utilizate raţional, făcîndu-se multe transporturi în gol. FERDINAND BRAŞOVEANU, directorul întreprinderii de legume şi fructe: Programul pe care ne angajăm să-l realizăm şi chiar să-l depăşim satisface în mod mulţumitor cerinţele populaţiei, avînd importante depăşiri faţă de aceeaşi perioadă a anului 1972, în mod deosebit doresc să informez tovarăşii deputaţi că, în perioada acestei toamne, am asigurat o aprovizionare bună în special la produse ca: varză, ardei, gogoşari kapia, roşii, fructe şi în mod deosebit la struguri, depăşind cu mult cantităţile desfăcute în aceeaşi perioadă a anului 1972. Şi în continuare asigurăm sesiunea că aprovizionarea va fi satisfăcătoare atît în lunile noiembrie şi decembrie, cît şi în trimestrul I al anului 1974. Vom depune de asemenea eforturi ca să facem achiziţii de cartofi în plus de la producători şi să mai aducem unele cantităţi din judeţul Harghita. Pentru a îmbunătăţi modul de prezentare a produselor vom extinde sistemul de vînzare preambalat, în special la cartofi, rădăcinoase, fructe, nuci, fasole, mazăre. Vom asigura de asemenea cantităţi suficiente de spanac. Prin măsurile luate în judeţ s-a extins cultura în sere şi solarii încălzite în vederea satisfacerii cerinţelor de produse legumicole timpurii. LÁSZLÓ IZABELA, învăţătoare in satul Glăjărie, a atras atenţia asupra necesităţii întăririi rolului controlului obştesc în vederea înlăturării unor lipsuri în ce priveşte aprovizionarea cooperativelor săteşti cu unele produse care zac timp îndelungat in magaziile judeţene. De asemenea a criticat faptul că ambalajele din magazinele cooperatiste nu sunt ridicate timp îndelungat, datorită cărui fapt se deteriorează De asemenea a arătat că unele produse care se găsesc din abundenţă în magazinele cooperatiste din Caşva şi Gurghiu, nu parvin la Glăjărie. VICTOR FLOREA, medic de circumscripţie în comuna Brîncoveneşti, a criticat faptul că aprovizionarea unor magazine cooperatiste săteşti cu uniforme şi rechizite şcolare s-a făcut cu multă întîrziere, după începerea anului şcolar, cînd s-au creat stocuri, deoarece populaţia era deja aprovizionată din altă parte cu asemenea articole. A arătat de asemenea necesitatea unei ritmicităţi sporite în aprovizionare precum şi a igienizării, într-o măsură mai mare, a sectorului alimentar. IOAN CĂTANĂ, directorul Oficiului de îmbunătăţiri funciare. Prin măsurile luate, în anii precedenţi şi mai ales în 1973, s-au executat lucrări de îmbunătăţiri funciare pe suprafeţe şi în volume ce depăşesc planul şi angajamentele luate. In aceste lucrări s-au investit însemnate sume de bani din fonduri centralizate, din credite şi mijloace proprii ale unităţilor. Concretizînd cele mai importante obiective înfăptuite, care duc la darea în circuitul agricol a însemnate suprafeţe de teren, vorbitorul a atras atenţia asupra întreţinerii canalelor şi a lucrărilor de artă executate. Este cit se poate de negativ faptul că după eforturile mari ce se fac pentru ridicarea digurilor, săparea canalelor, aceste lucrări rămîn în paragină, fără a se finisa sau curăţa de vegetaţie, pămînt sau de nămolul rezultat prin colmatare. Din această cauză lucrările executate, nu au efectul dorit şi după 2—3 ani necesită alte cheltuieli pentru refacerea lor. Asemenea situaţii se pot întîlni în numeroase unităţi şi mai ales la C.A.P. Ernei şi Cucerdea unde tocmai din cauza neîntreţinerii canalelor de scurgere apa a băltit, şi în acest an pe sute de ha din cele mai fertile, ducînd astfel la compromiterea culturilor. De aceea se impune să se acorde în viitor cea mai mare atenţie păstrării şi întreţinerii în stare de funcţionare a lucrărilor executate, deoarece în caz contrar munca şi cheltuielile efectuate cu execuţia lor nu au efectul scontat. MIHAI TRIFU, vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular al comunei Sărmaşu. în perimetrul comunei Sărmaşu anul acesta au fost efectuate lucrări de desecare a pîrîului Miheş-Sărmaş pe o lungime de 17 km, redîndu-se astfel în circuitul agricol 190 ha teren fertil. Pentru 1974 ne-am propus să continuăm lucrările de decolmatare a acestei văi, ceea ce va face ca in final să ferească de exces de umiditate 370 ha. Puţin s-a acţionat însă în ceea ce priveşte combaterea eroziunii solului. Prin înfiinţarea în 1971, a unei pepiniere proprii, vom reuşi să ne producem în viitor materialul necesar de plantare a versanţilor cu salcim, dud, nuc etc. Ne propunem ca în 1974—75 la Sărmaşu şi Balda să efectuăm lucrări de combatere a eroziunii solului pe 100 ha. Dr. EMIL SILVAŞ, directorul Staţiunii experimentale zootehnice: Pentru judeţul nostru problema păşunilor îmbracă două aspecte. In primul rînd necesitatea îmbunătăţirii lor are efect pozitiv asupra echilibrării balanţei furajere şi în al doilea rînd aceste lucrări fac parte integrantă din acţiunea de combatere a eroziunii solului. De aceea aş propune ca cele două programe supuse dezbaterilor să aibă o unitate de execuţie comună, polarizînd atenţia factorilor de răspundere, îmbunătăţirea păşunilor — a spus vorbitorul — ridică probleme care se condiţionează reciproc: creşterea producţiei la ha şi păşunatul raţional. Prima se realizează prin lucrări de curăţire, fertilizare periodică iar a doua poate să reducă sau să anuleze efectul lucrărilor dacă nu se face după regulile stabilite. îmbinînd aceste două probleme, staţiunea experimentală a reuşit să obţină rezultate deosebit de bune în exploatarea pajiştilor. Prin îmbunătăţire şi tarlalizare, folosind păstorul electric la păşunat, construind tabără de vară în apropierea păşunii producţia de lapte de la 300 vaci furajate a crescut de la 2.700 litri la 3.400 litri zilnic. Producţia de masă verde pe păşune a crescut la 26 000 kg la ha. Vorbitorul propune ca în cadrul acţiunilor de îmbunătăţire a păşunilor, deputaţilor să le fie repartizat concret trupuri de păşune de care să răspundă pentru mobilizarea oamenilor şi pentru exploatarea raţională a pajiştilor. GHEORGHE LIRCA, primarul comunei Răstoliţa: Aşezată în zona muntoasă a judeţului nostru, comuna Răstoliţa dispune de suprafeţe întinse de păşuni (peste 1.200 ha), deci şi de posibilităţi de creştere a animalelor în vederea sporirii productivităţii păşunilor, numai în anul acesta au fost executate lucrări de întreţinere şi curăţiri pe o suprafaţă de 500 ha. De asemenea, s-au fertilizat cu îngrăşăminte chimice şi naturale (tîrlire) cca 80 ha. Tot în acest an, pe 31 ha au fost efectuate lucrări de curăţire a păşunilor ce au fost ocupate de pădure. Pentru a se crea un cîmp de acţiune şi în anul ce vine propunem ca 40 la sută din veniturile realizate de la păşuni să fie folosite pentru efectuarea de lucrări de curăţire a păşunilor în regie proprie. De asemenea aş mai propune ca păşunea situată de-a lungul C.F.F. să fie împădurită iar în schimbul ei să ni se atribuie pentru animalele cetăţenilor din Răstoliţa, păşunea Podirea ce este folosită în prezent de locuitorii comunei Deda. Şi în acest caz ne oferim să facem un schimb echitabil. VALERIU GABOR, directorul Oficiului pentru gospodărirea apelor: Procesul rapid de industrializare a ţării, dezvoltarea şi modernizarea agriculturii, precum şi creşterea nivelului de trai al populaţiei au făcut ca într-o perioadă relativ scurtă problema apei să devină una din problemele acute ale dezvoltării economice. Judeţul Mureş se situează printre judeţele cu ape de suprafaţă, cu toate acestea, în regim natural (fără lucrări de acumulare) posibilităţile de utilizare a resurselor de apă ale judeţului sunt limitate din cauza variaţiilor mari in timp a debitelor de apă. Dacă variaţia mare în timp a debitelor de apă încă nu creează greutăţi deosebite, repartizarea neuniformă a resurselor de apă pe teritoriul judeţului produce destule neajunsuri în dezvoltarea economică şi socială a multor localităţi din aşa-zisa zonă de cîmpie (Grebeniş, Miheş, Pogăceaua, Sărmaşu etc.) unde sursele de apă de suprafaţă sunt sărace şi improprii folosirii în scop potabil, iar apele subterane aproape că lipsesc din zonă. De aceea se impune ca pînă cînd se va realiza alimentarea cu apă potabilă într-un sistem zonal a acestei părţi a judeţului, izvoarele existente să se folosească cu mult discernămînt şi în primul rînd pentru alimentarea cu apă a populaţiei şi zootehniei. In continuare vorbitorul a atras atenţia asupra bunei gospodăriri a apelor şi în special asupra evitării poluării acesteia. Există multe unităţi industriale ca fabricile de zahăr, Combinatul chimic din Tîrnăveni şi altele, care n-au rezolvat încă problema epurării apelor uzate. La fel, în multe complexe şi ferme zootehnice, urina şi dejecţiile în loc să ajungă pe cîmp pentru fertilizarea solului ajung în gîrle, impurificînd cursurile de apă. SOLYOM PETRU, directorul general adjunct al Direcţiei generale agricole, s-a referit pe larg la importanţa păşunilor, la necesitatea îmbunătăţirii continue a calităţii lor, precum şi la rolul lor în menţinerea echilibrului biologic al speciilor, atrăgînd în mod deosebit atenţia asupra necesităţii refacerii păşunilor în zona de cîmpie. La Grebeniş, Pogăceaua, Fînaţe etc. există doar terenuri dispersate, destinate acestui scop. Furajul cel mai ieftin furnizîndu-i păşunea, se impune comasarea lor şi întreţinerea, îngrăşarea, exploatarea raţională a păşunilor. Măsurile preconizate în actuala sesiune — a spus vorbitorul — sînt foarte bine venite, permiţînd folosinţa superioară a păşunilor. IMREH DIONISIE, vicepreşedintele Comitetului executiv al Consiliului popular al comunei Miercurea Nirajului: Şi la noi, la Miercurea Nirajului, lucrărilor de îmbunătăţiri funciare li s-a acordat o deosebită atenţie. Aceasta reiese din faptul că numai în acest an au fost efectuate lucrări de desecare pe mai bine de 180 ha. La aceste acţiuni au fost efectuate prin contribuţia în muncă peste 2.000 zile. Aici un aport de seamă pe lîngă virstnici şi-a adus şi tineretul, în vederea continuării lucrărilor de sistematizare a Nirajului, unde sunt prevăzute cîteva lucrări de îndreptare a albiei, solicităm ajutor pentru repartizarea în acest scop a unei dragline. PETRU GIURGIU, directorul întreprinderii pentru exploatarea pajiştii Reghin, a atenţionat asupra nec°sităţii executării unor lucrări (Continuare in pag a 4-a)