Steaua Roşie, noiembrie 1973 (Anul 24, nr. 258-283)

1973-11-01 / nr. 258

SESIUNEA CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN PROGRAMUL acţiunilor de îmbunătăţire a păşunilor in judeţul Mureş in perioada 1974 -1975 prezentat de tovarăşul Ioan Catarig, vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean Pentru transpunerea în viaţă a programului naţional de dezvoltare a zootehniei şi de creştere a pro­ducţiei animale în actualul plan cin­cinal, un loc deosebit îl ocupă pă­şunile, ca una din principalele surse de furaje verzi. Ridicarea continuă a potenţialului de producţie al pă­şunilor este determinat de organi­zarea şi aplicarea unor măsuri care să asigure atît sporirea producţiei de masă verde cit şi exploatarea raţională a acestora. Avînd în vedere producţiile mici ce se obţin în prezent pe păşuni, modul în care sunt organizate şi ex­ploatate, se impune necesitatea sta­bilirii şi executării unor importante lucrări de îmbunătăţire care să du­că obligatoriu la obţinerea unor cantităţi mari de iarbă pe un hec­tar şi hrănirea unui număr sporit de animale pe timpul perioadei de păşunat.­­ CU PRIVIRE LA SUPRAFEŢE Judeţul Mureş deţine un total 93.800 ha de păşuni, ceea ce repre­zintă 23,8 la sută din terenul agri­col, la care pentru asigurarea ne­cesarului de furaje a întregului e­­fectiv de animale (bovine, ovine, porcine) se mai adaugă 54.350 ha teren arabil şi 56.270 ha fînaţe, în total 204.420 ha din care păşunile reprezintă 46 la sută. Din cele 93 800 ha păşuni 25.500 ha sunt păşuni montane, 49.900 ha păşuni de deal şi 18.400 ha păşuni de cîmpie. La aceste suprafeţe se adaugă 1.600 ha păşuni cultivate, înfiinţate în ultimii 2—3 ani, pe terenuri arabile, în ma­joritate la întreprinderile agricole de stat. 2. SITUAŢIA PĂŞUNILOR SUB ASPECTUL LUCRĂRILOR DE ÎMBUNĂTĂŢIRI EXECUTATE In vederea îndeplinirii sarcinilor de plan ce revin judeţului din di­rectivele Congresului al X-lea şi ale Con­ferinţei Naţionale a parti­dului din 1972, la indicaţia Comite­tului judeţean de partid, s-a trecut la întocmirea unui plan de măsuri pentru îmbunătăţirea păşunilor. Din cele 93.800 ha păşuni existente în judeţ, au fost executate lucrări com­plexe de organizare şi îmbunătăţire pe o suprafaţă de 20 100 ha din care 18.200 ha suprafeţe în proprietatea consiliilor populare. Pe o suprafaţă de 17.600 ha s-au executat lucrări de curăţire şi fertilizare, în majo­ritate finanţate din bugetul statului. In 1973, au fost fertilizate cu în­grăşăminte chimice 23.200 ha de păşuni, la care se adaugă 600 ha îngrăşate cu gunoi de grajd şi 2.700 ha prin tîrlire. Suprafaţa fer­tilizată reprezintă 20 la sută din to­talul păşunilor. 31 CU PRIVIRE LA PRODUCŢII în actualele condiţii de exploatare s-au obţinut producţii medii de 11.000 kg masă verde la hectar pe păşunile îmbunătăţite şi 3.400 kg la hectar pe cele neameliorate. Media producţiei de iarbă pe întreaga su­prafaţă de păşuni este de 5.000 kg la ha. Producţia totală de iarbă obţinută pe păşuni, echivalează cu 96 mili­oane UN, ceea ce reprezintă 11 la sută din totalul UN necesare pe un an de zile pentru toate efectivele de animale consumatoare de furaje de volum. Rezultă deci că în timp ce păşunile reprezintă 46 la sută din totalul terenului aferent bazei furajere, valoarea nutritivă obţi­nută de pe acestea este, aşa cum s-a arătat, de numai 11 la sută din necesar. Cele arătate evidenţiază a­­portul insuficient pe care păşunile îl aduc la asigurarea bazei fura­jere şi necesitatea acută de a se stabili şi efectua în cel mai scurt timp lucrări necesare care să asi­gure în primul rînd sporirea pro­ducţiei şi folosirea raţională a pă­şunilor. Pentru a realiza folosirea intensi­vă a acestor păşuni, trebuie ca toţi beneficiarii să înţeleagă necesitatea efectuării de lucrări agrotehnice pentru ridicarea capacităţii de pro­ducţie a acestora. Aceasta implică de la început o radicală schimbare a concepţiei des­pre eficienţa patrimoniului pasto­ral la nivelul consiliilor populare şi conducerilor unităţilor agricole socialiste, principalii deţinători şi beneficiari ai suprafeţelor de pă­şuni, cît şi a tuturor crescătorilor de animale din sectorul individual în sensul participării obligatorii, pe lingă plata taxelor legale, la exe­cutarea lucrărilor anuale de între­ţinere a păşunilor. d) Desecări Lucrarea se impune a fi executată pe 5.000 ha, care din cauza exce­sului de umiditate au devenit ne­productive sau cu o vegetaţie ier­boasă de foarte slabă calitate. Din această suprafaţă, în anii 1974—1975, se vor deseca 3.330 ha. e) Combaterea eroziunii Sub aspectul combaterii eroziunii este necesar ca fiecare trup de pă­şune să fie studiat şi în funcţie de situaţia ce o prezintă, să se stabi­lească lucrările specifice de comba­tere şi prevenire a acestui feno­men. Deţinătorii de pajişti urmează să întocmească un plan de acţiune în această direcţie, care să fie apro­bat de Direcţia generală pentru a­­gricultură. f) Tarlalizare Eficienţa investiţiilor efectuate pentru sporirea producţiei pe pă­şuni prin lucrările programate a se executa nu poate fi la nivelul do­rit dacă nu se practică sistemul păşunatului organizat raţional. De aceea se impune ca suprafeţele îm­bunătăţite, destinate taurinelor să fie tarlalizate cu garduri. întreprin­derea pentru îmbunătăţirea şi ex­ploatarea pajiştilor, consiliile popu­lare şi unităţile agricole socialiste, vor organiza confecţionarea stîlpilor de lemn sau beton necesari tarlali­­zării păşunilor. Tarlalizarea se va realiza pe bază de devize simple care să întrunească toate elementele tehnice pentru asigurarea unui pă­şunat raţional. In 1974 se vor tar­­laliza 4.621 hectare iar în 1975 — 5.100 hectare. Din aceste suprafeţe în 1974 vor fi tarlalizate 1.721 ha în I.A.S., 300 ha în C.A.P., 500 ha de către consiliile populare şi 2.100 ha de către Î.E.L.I.E.P. g) Asigurarea apei reprezintă fac­torul esenţial pentru folosirea efi­cientă a păşunii. În cadrul lucrări­lor de amenajare, trebuie să se cu­prindă captarea surselor de apă şi folosirea acesteia în condiţii sani­­tar-veterinare corespunzătoare pen­tru adăpatul animalelor cît mai a­­proape de locul unde păşunează. In acest scop se vor folosi izvoarele, apele curgătoare curate, fîntînile şi se vor amenaja locuri de adăpare cu troace din beton. Pe păşunile un­de lipseşte sursa de apă se vor asi­gura prin întreprinderea de îmbu­nătăţirea şi exploatarea pajiştilor, cisterne speciale cu adăpători auto­mate, care să servească la transpor­tul apei necesare animalelor. h) Adăposturi Pentru tineretul taurin, vacile în lactaţie şi juninci se vor construi ta­­bere de vară pe păşuni care vor servi la protejarea animalelor con­tra intemperiilor. Aceste tabere se vor realiza din materiale locale şi la preţuri de cost foarte scăzute. In cei doi ani se programează construirea a 36 tabere de vară, din care 14 în 1974 şi 22 în 1975. Din­tre acestea în 1974 se vor construi 5 tabere de vară în C.A.P., 4 în a­­sociaţii intercooperatiste, 2 de către consiliile populare şi 3 de către Î.E.L.I.E.P. I. Lucrări de întreţinere curente obligatorii de executat pe păşuni Consiliile populare şi conducerile unităţilor agricole vor lua măsuri organizatorice, ca pe fiecare supra­faţă de păşune ce o au în folosinţă să se execute anual lucrările de în­treţinere şi îmbunătăţire care vor consta din: a) Tăierea vegetaţiei lemnoase ne­­valoroase care micşorează produc­ţia şi dăunează păşunatului, a res­turilor vegetale neconsumate, (spini, buruieni­ etc.) şi arderea lor; b) Se vor aduna de pe păşune pietrele şi alte resturi lemnoase şi vegetale, care diminuează suprafaţa şi producţia de masă verde; c) Se vor executa lucrări periodi­ce, mecanice şi manuale, pentru distrugerea muşuroaielor şi nivela­­rea terenului; d) In funcţie de starea de cultură a fiecărei tarlale se vor stabili şi e­­xecuta lucrări de grăpat, săparea şanţurilor de scurgere a apei. II. Lucrări agroameliorative de îmbunătăţire a păşunilor ce se vor efectua de către Î.E.L.I.E.P. şi unităţile agricole socialiste Pentru a asigura eficienţa econo­mică dorită şi răspunderea tehnică a lucrărilor, acestea se vor executa pe bază de proiecte de execuţie lo­cale, întocmite de către inginerii şefi ai unităţilor agricole socialiste pentru păşunile din administrarea acestora, şi de către întreprinderea de îmbunătăţire şi exploatare a pajiştilor pentru suprafeţele admi­nistrate de aceasta şi de consiliile populare. Proiectele de execuţie pentru lucrări speciale antierozio­­nale, desecări şi irigaţii se întoc­mesc de unităţile specializate O.I.F. şi O.C.O.T. Proiectele suprafeţelor ce urmează a fi îmbunătăţite în 1974, se vor termina pînă la 15 decem­brie a c., iar pentru suprafeţele ce se vor îmbunătăţi în anul 1975, pî­­nă la 30 martie 1974. a) Fertilizarea păşunilor Fertilizarea păşunilor cu îngrăşă­minte naturale şi chimice este con­siderată ca cea mai eficientă lucrare agroameliorativă deoarece contribuie în cea mai mare măsură la creşte­rea producţiei de masă verde. Ea se va executa în 1974 pe o suprafaţă totală de 45.000 ha, iar în 1975, pe 51.000 ha pe acele păşuni care au covorul erbaceu bine încheiat şi care prezintă garanţia eficacităţii ei. Pentru fertilizarea cu îngrăşăminte chimice sunt necesare 13.000 tone îngrăşăminte în 1974 şi 15.400 tone în 1975, cantităţi care asigură apli­carea unor doze minime de 200 kg/ha pe păşunile de munte şi 250 kg/ha pe păşunile de deal şi cîmpie. în vederea fertilizării cu îngrăşă­minte organice a unor suprafeţe cit mai mari, fiecare deţinător de a­­nimale va transporta pe păşuni o cantitate de 1 tonă bălegar pentru o unitate vită mare, iar prin tîrlit s-a stabilit o suprafaţă minimă de 100 mp de fiecare unitate vită mare pe o perioadă de păşunat. b) Regenerări prin reinsăminţare sau supraînsămînţare Asemenea lucrări se vor executa de către unităţile agricole socialiste, întreprinderea pentru îmbunătăţirea şi exploatarea pajiştilor şi consilii­le populare pe o suprafaţă totală de 7.940 hectare, din care 3.600 ha în 1974 şi 4.340 ha în 1975 Astfel de lucrări se vor executa în următorii doi ani pe 1.340 ha în I.A.S., 1.100 ha în asociaţii intercooperatiste şi pe 5.500 ha de către Î.E.L.I.E.P. c) Defrişări — degajări Aceste lucrări se vor efectua în primul rînd pe păşunile acoperite de vegetaţie lemnoasă din zona de deal şi munte, care vor avea efi­cienţă imediată după defrişare. Pen­tru executarea acestor acţiuni, pînă la sfîrşitul lunii noiembrie a. c. toţi deţinătorii de păşuni programaţi a executa defrişări, vor organiza echi­pe care vor executa lucrarea în con­formitate cu normele agrosilvice. Defrişări se vor executa pe o su­­prafaţă de 1.025 ha în 1974 şi 1.200 ha în 1975. Materialul lemnos valo­ros rezultat va fi prelucrat şi folosit în primul rînd pentru construcţii a­­grozootehnice, cît şi pentru alte ne­voi ale unităţilor şi economiei. Sil. Înfiinţări de păşuni cultivate In prezent există multe ferme cu taurine care nu au păşuni şi aproa­pe tot timpul anului animalele sunt furajate la grajd, sistemul fiind foarte scump, mai ales datorită transporturilor şi lucrărilor de re­coltare. Ţinînd seama de aceste as­pecte se impune ca în jurul fiecă­rei ferme de taurine fără păşuni naturale să se înfiinţeze păşuni cul­tivate pe terenuri arabile. Sarcinile de­­ înfiinţare a acestor pajişti tre­buie să fie stabilite şi executate de fiecare unitate agricolă socialistă, în funcţie de situaţia ce o are. La începutul lunii noiembrie a. c. se vor organiza în acest scop schi­m­buri de experienţă la I.A.S. Reghin cu unităţile intercooperatiste şi coo­perativele agricole de producţie. IV. Loturi semincere Lucrările prevăzute pentru îmbu­nătăţirea, organizarea şi întreţine­rea pajiştilor, necesită asigurarea u­­nor cantităţi sporite de seminţe şi graminee şi leguminoase perene. In acest scop în 1974 vor exista în pro­ducţie 1.170 ha graminee şi legu­minoase iar în 1975 aceste culturi semincere vor însuma 1.410 ha. V. Măsuri organizatorice În vederea realizării sarcinilor din prezentul program, la nivelul jude­țului se va constitui un comanda­(Continuare în pag. a 4-a) STEAUA ROȘIE PAGINA 3 Din cuvîntul participanţilor la dezbateri EGYED BALAZS — prim-vice­­preşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular municipal Tg.-Mureş: Pe lingă analizele peri­odice efectuate de către Consiliul municipal pentru coordonarea şi în­drumarea activităţii de aprovizio­nare şi prestare de servicii către populaţie, Comitetul executiv a pus în dezbaterea sesiunii din luna sep­tembrie a. c. a Consiliului popu­lar municipal problemele privind a­­provizionarea populaţiei, în special pe perioada toamnă—iarnă. Consi­liul popular a adoptat atunci o ho­­tărîre prin care s-au stabilit măsuri pentru îmbunătăţirea aprovizionării populaţiei cu produse alimentare şi industriale şi în vederea creării re­zervelor pentru perioada toamnă— iarnă. Ca urmare a măsurilor luate, în cursul acestui an, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent s-au desfăcut mărfuri cu o valoare de 25.000.000 lei mai mare. Se poate aprecia că şi în acest an au fost satisfăcute integral cererile de con­sum la produsele alimentare de bază, cît şi la produsele iniţiale de largă solicitare. In scopul satisfacerii mai prompte a cerinţelor muncitorilor din între­prinderi şi ale cetăţenilor din car­tiere, o atenţie sporită s-a acordat dezvoltării reţelei comerciale preu­­zinale şi din cartiere. Rezultatele obţinute nu ne satis­fac însă în întregime, deoarece rea­lizările au fost însoţite şi de unele neajunsuri în asigurarea fondului de marfă pe reţea, ceea ce a creat goluri temporare în aprovizionare. Faţă de neajunsurile şi lipsurile existente în aprovizionarea popu­laţiei, pentru eliminarea acestora, Comitetul executiv al Consiliului popular municipal nu a acţionat în­totdeauna cu suficientă fermitate şi exigenţă. Considerăm de datoria noastră, ca prin antrenarea apara­tului de specialitate şi a echipelor de Control obştesc, să ne intensifi­căm activitatea în vederea stabilirii unor măsuri mai eficiente în sco­pul îmbunătăţirii aprovizionării populaţiei, la nivelul cerinţelor ac­tuale. CORNEL CEUCA, directorul Di­recţiei comerciale judeţene: La Ple­nara Consiliului judeţean al Fron­tului Unităţii Socialiste din luna mai s-a adoptat măsura privind îmbunătăţirea aşezării teritoriale a aprovizionării populaţiei şi a orga­nizării comerţului preuzinal şi la locul de muncă. La plenara comună a Consiliului judeţean al sindicatelor şi a Comite­tului judeţean al femeilor s-au a­­doptat măsuri pentru uşurarea mun­cii gospodinelor, respectiv transpor­tul mărfurilor la domiciliu. A fost dat în folosinţă un nou laborator special pentru produse tip „Gospodi­na“ şi a fost continuată cuprinde­rea în sistemul de abonamente la lapte a noilor cartiere, ajungîndu-se azi la 13 000 de abonaţi. Datorită măsurilor luate de Bi­roul comitetului judeţean de partid şi de Comitetul executiv al Consi­liului popular judeţean, putem afir­ma că populaţia are toate motivele să primească cu încredere progra­mul privind îmbunătăţirea aprovi­zionării populaţiei, supus sesiunii. Desigur, aprovizionarea presupu­ne şi o interacţiune între organiza­tori şi consumatori. Astfel, s-a în­­tîmplat să apară şi unele neajunsuri temporare în aprovizionarea cu u­­nele produse, ca de pildă zahărul dar chiar şi acest eveniment a de­monstrat că fond de marfă avem şi am putut face faţă cerinţelor sporite. Unele deficienţe s-au datorat şi faptului că nu am conlucrat în mod satisfăcător cu unii furnizori. Toc­mai de aceea programul este deo­sebit de clar şi sunt convins că se va realiza, ştiind că toate acţiunile pe care le-a adoptat organul jude­ţean s-au realizat întotdeauna. îmi permit să afirm că o garanţie a reu­şitei este şi faptul că consiliile populare municipale, orăşeneşti şi comunale conduc cu multă compe­tenţă comerţul local. In numele miilor de lucrători din comerţul socialist al judeţului Mureş mă angajez să desfăşurăm în viitor o activitate mai bună, consi­­derîndu-ne un detaşament discipli­nat al economiei județului. VALER GIURGIU, prim-secretar al Comitetului municipal de partid Sighişoara, preşedintele Comitetului executiv al Consiliului popular mu­nicipal. Din programul prezentat spre dezbatere şi aprobare prezentei sesiuni se desprinde grija cu care Comitetul judeţean de partid şi Con­siliul popular al judeţului tratează asemenea probleme de interes ma­jor pentru populaţie ca aproviziona­rea cu cele necesare în perioada toamnă—iarnă. Aşa cum rezultă din programul prezentat, pentru noi este un motiv de satisfacţie faptul că prin grija organelor judeţene de partid şi de stat se asigură pentru această pe­rioadă, precum şi pentru perioa­dele următoare, cantităţi mereu spo­rite de produse agroalimentare. Noi acordăm o atenţie mereu spo­rită şi asigurării fondului de mar­fă la produsele industriale, specifi­ce sezonului rece, precum şi a re­zervelor necesare pentru perioada de iarnă. Ne-am propus ca pe baza expe­rienţei acumulate să organizăm de­plasări directe la principalii noştri furnizori de produse industriale şi alimentare, pentru a completa­ fon­dul de marfă cu sortimentele nece­sare şi la articolele pentru care nu avem repartiţie. Menţionez că prin asemenea contacte directe, în acest an am completat fondul de marfă cu produse în valoare de peste 17.000. 000 lei. Aşa cum de fapt a reieşit şi din programul prezentat sesiunii avem toate condiţiile pentru o aprovizio­nare bună a populaţiei cu toate produsele specifice acestui sezon. Dacă totuşi în toamna aceasta au fost cazuri cînd au lipsit din re­ţeaua comercială anumite produse, aceasta s-a datorat, în primul rînd, după părerea mea, unor defecţiuni organizatorice. Neajunsurile semna­late impun ca în această perioadă să gospodărim mai bine fondul de marfă de care dispunem, satisfăcînd necesarul populaţiei judeţului nos­tru, atît în prezent precum şi în pe­rioadele următoare VASILE OPREA POPA, preşedin­tele Uniunii judeţene a cooperative­lor de consum. Pe primele nouă luni ale anului populaţia din me­diul sătesc a primit comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 1972, măr­furi mai multe, în valoare de 35.000. 000 lei, la sortimentele îm­brăcăminte, produse de uz gospo­dăresc şi utilaj agricol, sporul este de aproape 7 la sută, iar la pre­paratele de bucătărie, cofetărie şi mîncare caldă este de 15 la sută, asigurîndu-se în felul acesta şi o îmbunătăţire a aprovizionării unor categorii de muncitori (cantine fo­restiere, centre muncitoreşti, şi în general a populaţiei din mediul ru­ral). Desigur şirul realizărilor s-ar pu­tea continua, însă sunt necesare noi eforturi pentru îmbunătăţirea apro­vizionării populaţiei, deoarece în a­­numite perioade în aprovizionarea satelor au fost şi anumite goluri. Consider că sunt nejuste tendin­ţele de supraaprovizionare a unor cetăţeni, din care cauză se pot crea unele lipsuri artificiale la anumite produse. Ţinînd seama că numai în orga­nizaţiile cooperaţiei de consum sunt peste 120 de deputaţi, consider că aceştia au datoria de a mobiliza populaţia în vederea îndeplinirii şi depăşirii planurilor de achiziţii. Mă angajez în faţa sesiunii că voi face totul pentru o mai bună aprovizio­nare a populaţiei. IOAN OŢELEA, directorul Filia­lei Băncii Naţionale: Corespunzător ţelului suprem al politicii partidu­lui nostru de creştere permanentă a bunăstării poporului ca lege de bază a socialismului, analiza planu­lui de casă al Băncii Naţionale ex­primă cît se poate de pregnant mo­dul în care veniturile băneşti ale populaţiei judeţului nostru se în­scriu în contextul general al creş­terii continue şi ascendente a nive­lului de trai al poporului nostru. Urmărind evoluţia plăţilor către populaţia judeţului în primele nouă luni ale anului curent constatăm că veniturile populaţiei au crescut cu 10,5 la sută faţă de perioada cores­punzătoare din anul trecut iar da­că avem în vedere că de la 1 no­iembrie 1973 se generalizează majo­rarea salariilor ca urmare a aplicării hotărîrii partidului, veniturile popu­laţiei judeţului vor creşte în tri­mestrul IV a. c. cu 12,9 la sută. Analiza structurii acestor veni­turi ne arată că, în afara salariilor, creşteri substanţiale înregistrează şi populaţia din mediul rural. Sunt prevăzute astfel creşteri din remu­nerarea muncii în cooperativele a­­gricole de producţie cu peste 2 milioane lei şi vor creşte veniturile provenite din contractarea şi valo­rificarea către stat a produselor a­­gricole din gospodăria personală ţărănească cu 14,1 la sută. Am prezentat sesiunii datele pri­vind creşterea veniturilor popu­laţiei tocmai pentru a sublinia şi mai mult rolul şi sarcinile ce re­vin unităţilor comerciale şi de pres­­taţii de serviciu pe linia satisfa­cerii nevoilor mereu crescînde ale populaţiei, corespunzător creşterii veniturilor acesteia. In continuare vorbitorul s-a refe­rit la unele lipsuri din activitatea de aprovizionare cu mărfuri la ni­velul exigenţelor şi în structura cerută de populaţie, subliniind în acelaşi timp rolul primarilor şi de­putaţilor din comune în îmbunătă­ţirea activităţii aparatului coope­ratist, respectiv în aprovizionarea unor şantiere aflate pe teritoriul multor comune, unde lucrează un mare număr de salariaţi din afara celor din localitate. De asemenea vorbitorul a criticat practica nejus­­tă de la I.C.R.A., IJECOOP, un­de autocamioanele nu sînt întot­deauna utilizate raţional, făcîndu-se multe transporturi în gol. FERDINAND BRAŞOVEANU, di­rectorul întreprinderii de legume şi fructe: Programul pe care ne anga­jăm să-l realizăm şi chiar să-l de­păşim satisface în mod mulţumitor cerinţele populaţiei, avînd impor­tante depăşiri faţă de aceeaşi pe­rioadă a anului 1972, în mod deo­sebit doresc să informez tovarăşii deputaţi că, în perioada acestei toamne, am asigurat o aprovizionare bună în special la produse ca: varză, ardei, gogoşari kapia, roşii, fructe şi în mod deosebit la stru­guri, depăşind cu mult cantităţile desfăcute în aceeaşi perioadă a a­­nului 1972. Şi în continuare asigurăm sesiu­nea că aprovizionarea va fi satisfă­cătoare atît în lunile noiembrie şi decembrie, cît şi în trimestrul I al anului 1974. Vom depune de a­­semenea eforturi ca să facem achi­ziţii de cartofi în plus de la pro­ducători şi să mai aducem unele cantităţi din judeţul Harghita. Pentru a îmbunătăţi modul de prezentare a produselor vom extin­de sistemul de vînzare preamba­­lat, în special la cartofi, rădăcinoa­­se, fructe, nuci, fasole, mazăre. Vom asigura de asemenea cantităţi su­ficiente de spanac. Prin măsurile luate în judeţ s-a extins cultura în sere şi solarii în­călzite în vederea satisfacerii cerin­ţelor de produse legumicole tim­purii. LÁSZLÓ IZABELA, învăţătoare in satul Glăjărie, a atras atenţia asupra necesităţii întăririi rolului controlului obştesc în vederea înlă­turării unor lipsuri în ce priveşte aprovizionarea cooperativelor să­teşti cu unele produse care zac timp îndelungat in magaziile jude­ţene. De asemenea a criticat faptul că ambalajele din magazinele coo­peratiste nu sunt ridicate timp în­delungat, datorită cărui fapt se de­teriorează De asemenea a arătat că unele produse care se găsesc din abundenţă în magazinele coopera­tiste din Caşva şi Gurghiu, nu par­vin la Glăjărie. VICTOR FLOREA, medic de cir­cumscripţie în comuna Brîncove­­neşti, a criticat faptul că aprovizio­narea unor magazine cooperatiste săteşti cu uniforme şi rechizite şco­lare s-a făcut cu multă întîrziere, după începerea anului şcolar, cînd s-au creat stocuri, deoarece popu­laţia era deja aprovizionată din al­tă parte cu asemenea articole. A a­­rătat de asemenea necesitatea unei ritmicităţi sporite în aprovizionare precum şi a igienizării, într-o mă­sură mai mare, a sectorului alimen­tar. IOAN CĂTANĂ, directorul Ofi­ciului de îmbunătăţiri funciare. Prin măsurile luate, în anii pre­cedenţi şi mai ales în 1973, s-au executat lucrări de îmbunătăţiri funciare pe suprafeţe şi în volume ce depăşesc planul şi angajamentele luate. In aceste lucrări s-au investit însemnate sume de bani din fon­duri centralizate, din credite şi mij­loace proprii ale unităţilor. Concre­­tizînd cele mai importante obiecti­ve înfăptuite, care duc la darea în circuitul agricol a însemnate su­prafeţe de­ teren, vorbitorul a a­­tras atenţia asupra întreţinerii ca­nalelor şi a lucrărilor de artă exe­cutate. Este cit se poate de negativ faptul că după eforturile mari ce se fac pentru ridicarea digurilor, săparea canalelor, aceste lucrări ră­­mîn în paragină, fără a se finisa sau curăţa de vegetaţie, pămînt sau de nămolul rezultat prin colmatare. Din această cauză lucrările execu­tate, nu au efectul dorit şi după 2—3 ani necesită alte cheltuieli pentru refacerea lor. Asemenea si­tuaţii se pot întîlni în numeroase unităţi şi mai ales la C.A.P. Ernei şi Cucerdea unde tocmai din cau­za neîntreţinerii canalelor de scur­­gere apa a băltit, şi în acest an pe sute de ha din cele mai fertile, ducînd astfel la compromiterea cul­turilor. De aceea se impune să se acorde în viitor cea mai mare a­­tenţie păstrării şi întreţinerii în stare de funcţionare a lucrărilor e­­xecutate, deoarece în caz contrar munca şi cheltuielile efectuate cu execuţia lor nu au efectul scontat. MIHAI TRIFU, vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliu­lui popular al comunei Sărmaşu. în perimetrul comunei Sărmaşu a­nul acesta au fost efectuate lucrări de desecare a pîrîului Miheş-Săr­­maş pe o lungime de 1­7 km, redîn­­du-se astfel în circuitul agricol 190 ha teren fertil. Pentru 1974 ne-am propus să continuăm lucrările de decolmatare a acestei văi, ceea ce va face ca in final să ferească de exces de umiditate 370 ha. Puţin s-a acţionat însă în ceea ce priveşte combaterea eroziunii so­lului. Prin înfiinţarea în 1971, a u­­nei pepiniere proprii, vom reuşi să ne producem în viitor materia­lul necesar de plantare a versanţi­­lor cu salcim, dud, nuc etc. Ne pro­punem ca în 1974—75 la Sărmaşu şi Balda să efectuăm lucrări de combatere a eroziunii solului pe 100 ha. Dr. EMIL SILVAŞ, directorul Staţiunii experimentale zootehnice: Pentru judeţul nostru problema pă­şunilor îmbracă două aspecte. In primul rînd necesitatea îmbunătă­ţirii lor are efect pozitiv asupra echilibrării balanţei furajere şi în al doilea rînd aceste lucrări fac parte integrantă din acţiunea de combatere a eroziunii solului. De aceea aş propune ca cele două pro­grame supuse dezbaterilor să aibă o unitate de execuţie comună, po­­larizînd atenţia factorilor de răs­pundere, îmbunătăţirea păşunilor — a spus vorbitorul — ridică probleme care se condiţionează reciproc: creşte­rea producţiei la ha şi păşunatul raţional. Prima se realizează prin lucrări de curăţire, fertilizare peri­odică iar a doua poate să reducă sau să anuleze efectul lucrărilor da­că nu se face după regulile stabi­lite. îmbinînd aceste două proble­me, staţiunea experimentală a reu­şit să obţină rezultate deosebit de bune în exploatarea pajiştilor. Prin îmbunătăţire şi tarlalizare, folosind păstorul electric la păşunat, con­struind tabără de vară în apropie­rea păşunii producţia de lapte de la 300 vaci furajate a crescut de la 2.700 litri la 3.400 litri zilnic. Pro­ducţia de masă verde pe păşune a crescut la 26 000 kg la ha. Vorbito­rul propune ca în cadrul acţiuni­lor de îmbunătăţire a păşunilor, de­putaţilor să le fie repartizat con­cret trupuri de păşune de care să răspundă pentru mobilizarea oame­nilor şi pentru exploatarea raţiona­lă a pajiştilor. GHEORGHE LIRCA, primarul co­munei Răstoliţa: Aşezată în zona muntoasă a judeţului nostru, comu­na Răstoliţa dispune de suprafeţe întinse de păşuni (peste 1.200 ha), deci şi de posibilităţi de creştere a a­­nimalelor în vederea sporirii pro­ductivităţii păşunilor, numai în a­­nul acesta au fost executate lucrări de întreţinere şi curăţiri pe o su­prafaţă de 500 ha. De asemenea, s-au fertilizat cu îngrăşăminte chi­mice şi naturale (tîrlire) cca 80 ha. Tot în acest an, pe 31 ha au fost efectuate lucrări de curăţire a pă­şunilor ce au fost ocupate de pă­dure. Pentru a se crea un cîmp de ac­ţiune şi în anul ce vine propunem ca 40 la sută din veniturile reali­zate de la păşuni să fie folosite pentru efectuarea de lucrări de cu­răţire a păşunilor în regie proprie. De asemenea aş mai propune ca păşunea situată de-a lungul C.F.F. să fie împădurită iar în schimbul ei să ni se atribuie pentru anima­lele cetăţenilor din Răstoliţa, pă­şunea Podirea ce este folosită în prezent de locuitorii comunei Deda. Şi în acest caz ne oferim să facem un schimb echitabil. VALERIU GABOR, directorul O­­ficiului pentru gospodărirea apelor: Procesul rapid de industrializare a ţării, dezvoltarea şi modernizarea agriculturii, precum şi creşterea ni­velului de trai al populaţiei au fă­cut ca într-o perioadă relativ scur­tă problema apei să devină una din problemele acute ale dezvoltării e­­conomice. Judeţul Mureş se situează printre judeţele cu ape de supra­faţă, cu toate acestea, în regim na­tural (fără lucrări de acumulare) posibilităţile de utilizare a resurse­lor de apă ale judeţului sunt limi­tate din cauza variaţiilor mari in timp a debitelor de apă. Dacă va­riaţia mare în timp a debitelor de apă încă nu creează greutăţi deose­bite, repartizarea neuniformă a re­surselor de apă pe teritoriul jude­ţului produce destule neajunsuri în dezvoltarea economică şi socială a multor localităţi din aşa-zisa zonă de cîmpie (Grebeniş, Miheş, Pogă­­ceaua, Sărmaşu etc.) unde sursele de apă de suprafaţă sunt sărace şi improprii folosirii în scop potabil, iar apele subterane aproape că lip­sesc din zonă. De aceea se impune ca pînă cînd se va realiza alimentarea cu apă potabilă într-un sistem zonal a a­­cestei părţi a judeţului, izvoarele existente să se folosească cu mult discernămînt şi în primul rînd pen­tru alimentarea cu apă a populaţiei şi zootehniei. In continuare vorbi­torul a atras atenţia asupra bunei gospodăriri a apelor şi în special asupra evitării poluării acesteia. E­­xistă multe unităţi industriale ca fabricile de zahăr, Combinatul chi­mic din Tîrnăveni şi altele, care n-au rezolvat încă problema epură­rii apelor uzate. La fel, în multe complexe şi ferme zootehnice, uri­na şi dejecţiile în loc să ajungă pe cîmp pentru fertilizarea solului a­­jung în gîrle, impurificînd cursuri­le de apă. SOLYOM PETRU, directorul ge­neral adjunct al Direcţiei generale agricole, s-a referit pe larg la im­portanţa păşunilor, la necesitatea îmbunătăţirii continue a calităţii lor, precum şi la rolul lor în men­ţinerea echilibrului biologic al spe­ciilor, atrăgînd în mod deosebit a­­tenţia asupra necesităţii refacerii păşunilor în zona de cîmpie. La Grebeniş, Pogăceaua, Fînaţe etc. e­­xistă doar terenuri dispersate, des­tinate acestui scop. Furajul cel mai ieftin furnizîndu-i păşunea, se im­pune comasarea lor şi întreţinerea, îngrăşarea, exploatarea raţională a păşunilor. Măsurile preconizate în actuala sesiune — a spus vorbitorul — sînt foarte bine venite, permiţînd folo­sinţa superioară a păşunilor. IMREH DIONISIE, vicepreşedin­tele Comitetului executiv al Con­siliului popular al comunei Mier­curea Nirajului: Şi la noi, la Mier­curea Nirajului, lucrărilor de îmbu­nătăţiri funciare li s-a acordat o deosebită atenţie. Aceasta reiese din faptul că numai în acest an au fost efectuate lucrări de desecare pe mai bine de 180 ha. La aceste ac­ţiuni au fost efectuate prin contri­buţia în muncă peste 2.000 zile. Aici un aport de seamă pe lîngă virst­­nici şi­­-a adus şi tineretul, în vederea continuării lucrărilor de sistematizare a Nirajului, unde sunt prevăzute cîteva lucrări de îndrep­tare a albiei, solicităm ajutor pen­tru repartizarea în acest scop a unei dragline. PETRU GIURGIU, directorul în­treprinderii pentru exploatarea pa­jiştii Reghin, a atenţionat asupra ne­­c°sităţii executării unor lucrări (Continuare in pag a 4-a)

Next