Steaua Roşie, martie 1974 (Anul 25, nr. 50-76)
1974-03-28 / nr. 73
POLSTafi/ DIN TOATE ŢAP/ff, UNIŢI-VA ! ■EM BDBffi OHMN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPUIAD .//fffPTCA/ JUDEŢUL MURE. Cuvîntarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU la Plenara C.C. al P.C.R. Stimaţi tovarăşi, Plenara Comitetului nostru Central a dezbătut probleme de o deosebită importanţă pentru activitatea partiduluişi statului, pentru dezvoltarea economiei, ştiinţei şi culturii şi, mai cu seamă, pentru ridicarea nivelului de viaţă, material şi spiritual al întregului nostru popor. Am început cu adoptarea unor hotărîri de ordin organizatoric. S-a adoptat hotărîrea privind modificarea Statutului partidului avînd drept scop asigurarea unei funcţionări mai bune a organelor de partid şi de stat, eliminarea unor paralelisme care se manifestau în activitatea noastră, simplificarea structurii organizatorice. Aceasta, fără nici o îndoială, va avea repercusiuni pozitive asupra activităţii de conducere, atît pe linie de partid, cit şi pe linie de stat. Totodată, prin hotărîrile adoptate se pune mai multă ordine în respectarea prevederilor din Statut cu privire la rolul Comitetului Executiv— organul care asigură conducerea întregii activităţi între plenare — înlâturîndu-se unele neajunsuri, paralelisme şi suprapuneri care s-au manifestat în această direcţie. Aceste măsuri vor duce, fără îndoială, la creşterea rolului şi importanţei Comitetului Executiv în conducerea întregii activităţi de partid, economice şi de stat. Prin înfiinţarea Biroului Permanent, compus de data aceasta din cadrele de conducere din sectoarele de bază de partid şi de stat, se va asigura o mai bună corelare a diferitelor sectoare de activitate, o coordonare operativă şi o îndrumare unitară a lor, eliminîndu-se paralelisme şi şedinţe inutile. Crearea acestui Birou, pe principiile pe care le-am adoptat astăzi, va trebui să ducă la o îmbunătăţire de fond a activităţii de conducere, la soluţionarea rapidă a problemelor multiple şi complexe ce se pun în faţa noastră. Toate aceste măsuri vor trebui să fie urmate de creşterea răspunderii în muncă a cadrelor de partid şi de stat în toate sectoarele de activitate. Măsurile organizatorice luate vor trebui să fie urmate de înţelegerea, de către fiecare activist de partid şi de stat, a faptului că in funcţia sau in funcţiile încredinţate are datoria să acţioneze cu toată fermitatea, cu un înalt spirit de răspundere, pentru înfăptuirea neabătută a liniei generale a partidului, pentru realizarea sarcinilor încredinţate de partid. Pornind de la toate acestea, fără nici o îndoială că rezultatul va trebui să fie creşterea şi mai puternică a rolului politic conducător al partidului în toate domeniile de activitate. După cum ştiţi, noi am pornit întotdeauna de la făptui că formele organizatorice nu sunt stabilite o dată pentru totdeauna, că ele trebuie să corespundă sarcinilor şi etapelor in care desfăşurăm activitatea de organizare şi conducere a partidului şi statului. De aceea, trebuie să înţelegem că îmbunătăţirea formelor de organizare, a structurii organizatorice şi a metodelor de muncă este o necesitate şi o sarcina permanentă, întotdeauna să pornim de la imperativul de a asigura unirea in cit mai bune condiţiuni a eforturilor partidului şi statului nostru, ale maselor populare, ale întregului popor în înfăptuirea politicii partidului de dezvoltare multilaterală a ţării. In ce priveşte modificarea Constituţiei, aşa după cum s-a arătat, aceasta a apărut necesară ca urmare a experienţei şi practicilor de pină acum. In acest fel, se dă o formă legală unor realităţi impuse de viaţă, unor practici care şi-au dovedit utilitatea şi necesitatea, asigurînd mai buna funcţionare, la nivel central, şi la toate nivelurile, a organismului nostru de stat. Plenara a hotărît, de asemenea, o serie de măsuri pentru mai buna repartizare a forţelor partidului în diferite sectoare de activitate. In ce priveşte funcţia de prim-ministru, după cum s-a arătat astăzi dimineaţă, schimbarea a fost determinată de aprobarea cererii tovarăşului Maurer de a fi pensionat, ca urmare a stării sănătăţii sale şi a vîrstei înaintate. Multe din schimbările făcute astăzi au fost însă determinate şi din necesitatea de a coaliza o mai bună cuprindere a muncii în toate sectoarele — oricum, de trebuiau să aibă loc. In ce priveşte hotărîrea plenarei Comitetului Central de a recomanda Marii Adunări Naţionale alegerea mea ca preşedinte al Republicii Socialiste România, doresc să asigur Plenara.^ întregul partid, intregu! pg- Por că îmi voi închina toate forţele Pentru a servi cauza socialismului Şi comunismului în patria noastră, interesele bunăstării și fericirii poporului nostru. Voi face totul pentru a contribui, împreună cu întregul colectiv, cu întregul Comitet Central, cu întregul partid și popor la realizarea politicii de dezvoltare multilaterală a României socialiste, la întărirea poziţiei sale internaţionale, la sporirea aportului ei la cauza păcii şi colaborării între naţiuni. Stimaţi tovarăşi, Plenara a dezbătut astăzi una din cele mai importante legi ale societăţii noastre, şi anume aceea căreia îi revine rolul de a aşeza pe o bază nouă retribuirea muncii. După cum se ştie, sunt aproape 6 ani de cînd experimentăm noul sistem de retribuţie. în toţi aceşti ani, s-au adus o serie de modificări, s-au făcut multe îmbunătăţiri; de aceea, faţă de proiectul iniţial, propunerile actuale conţin îmbunătăţiri principiale care au modificat în mod radical proiectul. In primul rînd, în proiect se propune să renunţăm la noţiunea de salarizare şi să introducem o noţiune nouă, care să oglindească noile relaţii de producţie. Am considerat că este necesar să introducem această modificare ţinînd seama că noţiunea de salarizare oglindeşte de fapt vechile relaţii de producţie, bazate pe exploatare, pe existenţa proprietăţii private asupra mijloacelor de producţie. In ţara noastră — ca în toate ţările socialiste — oamenii muncii au devenit, după cum e cunoscut, stăpîni pe mijloacele de producţie, statornicind noi relaţii de producţie. Este necesar să ţinem seama de aceasta şi să adoptăm noţiuni noi care, în măsura posibilului, să oglindească schimbările produse. Noua lege a retribuţiei trebuie să oglindească schimbările revoluţionare petrecute in ţara noastră, să reflecte calitatea nouă a oamenilor muncii, aceea de proprietari şi, în acelaşi timp, de producători ai tuturor bunurilor materiale. Introducerea noţiunii de retribuire a muncii are o mare importanţă principială şi practică. Ea va trebui să ajute la eliminarea unor mentalităţi învechite privind poziţia faţă de proprietatea obştească, faţă de mijloacele de producţie, derivate din vechile relaţii de producţie, din vechiul sistem de relaţii dintre patroni şi oamenii muncii, dintre capitalişti şi muncitori. Ea va trebui să contribuie la dezvoltarea atitudinii noi faţă de proprietatea obştească, faţă de muncă.Fiind stăpîni ai mijloacelor de producţie, producătorii bunurilor materiale, oamenii muncii trebuie să ţină seama de faptul că asigurarea veniturilor lor directe depinde de asigurarea mijloacelor financiare şi materiale necesare dezvoltării continue a forţelor de producţie, a întregii societăţi. Trebuie înţeles că această problemă este problema centrală a fiecărui colectiv, a fiecărei întreprinderi, a fiecărui om al muncii, a fiecărui cetăţean al patriei noastre. _ ... O altă caracteristică principală a legii este afirmarea cu putere a principiilor socialiste de retribuire după calitatea și cantitatea muncii, înscrierea, de la început, în lege, a faptului că nimeni nu poate realiza venituri prin exploatarea muncii altora, că singura sursă de venit este munca utilă şi necesară societăţii socialiste. Pornind de aici, fiecare este retribuit în raport cu cantitatea şi calitatea muncii depuse, cu contribuţia directă la dezvoltarea forţelor de producţie, la înflorirea societăţii socialiste. Este de la sine înţeles că fondul de retribuire este nemijlocit, legat de producţia generală, de bunurile materiale pe care le producem, de produsul social, de venitul naţional de raportul dintre fondul de consum şi fondul de dezvoltare. Mărirea retribuţiei fiecăruia nu poate fi decit legată nemijlocit de fondurile generale de care '"f111 nem într-o anumită etapa de dezvoltare a societății noastre. Ceea ce merită subliniat este consecvența cu care s-a urmărit, și se realizează în proiectul de lege prezentat, asigurarea unei mai bune corelări între veniturile mari şi veniturile mici, realizarea unei retribuţii mai echitabile. In urma cu circa 20 de ani, intre veniturile cele mai mici şi cele mai mari era un raport de unu la douăzeci, in 1965 raportul acesta era de doisprezece la unu. Prin propunerile prezentate plenarei, acest raport va fi mai mic de şase la unu. Aceasta arată preocuparea consecventa de a realiza în viaţă hotariile Congresului al X-lea, ale Contriei Naţionale cu privire la crearea unui raport mai echitabil între veniturile mari şi cele mici. După cum aţi putut reţine, aşa cum am discutat şi la plenara din noiembrie 1973, s-a acordat o atenţie deosebită creşterii mai puternice a veniturilor mici. In mod special, prin hotărîrile plenarei din noiembrie 1973, asigurarea unui raport mai echitabil între venituri s-a creat pe seama creşterii mai puternice a veniturilor miei, realizindu-se o sporire corespunzătoare a veniturilor mari, dar intr-un raport mai echitabil. De măsurile privind creșterea veniturilor beneficiază, în primul rînd, tineretul, pentru că el este acela care, în primii ani de activitate, ocupă de regulă primele trepte din sistemul de retribuire. Ele constituie deci o expresie a preocupării de a asigura tineretului, în primii ani de activitate, condiţiuni materiale mai bune, care să-i permită să păşească în viaţă în raport cu posibilităţile de care dispune astăzi societatea noastră. De asemenea cred că au fost reţinute măsurile privind simplificarea, faţă de primul proiect, a treptelor de retribuţie, reducerea unor trepte, crearea unui mai bun echilibru între diferite categorii, măsuri luate în scopul de a cointeresa mai mult oamenii muncii în efortul de ridicare a calificării. Cointeresarea este determinată de faptul că se poate ajunge, în diferite ramuri, la o diferenţiere destul de însemnată între salariile mici şi cele mari. O diferenţiere mai mare nu cred că este indicată. Trebuie să avem grijă să nu producem o nouă discrepanţă între veniturile mici şi cele mari. Trebuie să pornim de la necesitatea de a păstra raportul echitabil in condiţiunile de astăzi, să nu-l depăşim din nou prin creşterea mai intensă a veniturilor mari. Diferenţierea nu se poate face prin menţinerea la un nivel scăzut a veniturilor mici și creșterea mai rapidă a celor de sus — aceasta ar duce la dezechilibrul raportului pe care l-am stabilit. Trebuie avut însă în vedere că legea prevede posibilitatea acordului în toate sectoarele de activitate, inclusiv a acordului global. Aceasta permite ca, pe baza realizării producţiei fizice, veniturile să crească nelimitat, ca rezultat al creşterii producţiei. Sunt şi astăzi muncitori care cîştigă de două ori mai mult decât alţii din aceeaşi categorie. Posibilitatea cointeresării, pe baza obţinerii unei producţii suplimentare, există în toate ramurile de activitate, inclusiv in agricultură. Din toamnă a fost introdus şi în sectorul minier un sistem simplu care leagă cîştigul de tona de cărbune livrată. Acesta este, realmente, un stimulent foarte puternic. Primind pentru fiecare tonă o anumită sumă, muncitorii pot obţine venituri nelimitate în raport de producţiile suplimentare. Aşa se şi explică faptul că, dacă în 1973, nu s-a realizat planul, în primele zini ale acestui an s-a obţinut, după cite ştiu, o producţie suplimentară. Deci, sistemul de retribuire prevede o serie de stimulente materiale directe, legate de producţie. In această categorie intră şi sistemul de premiere şi celelalte forme pe care le cunoaşteţi. De aceea, aş aprecia că în forma actuală, în ce priveşte principiile şi nivelele, proiectul este corespunzător şi putem să-l adoptăm ca atare, înţeleg faptul că fiecare vrea să treacă la o categorie superioară. Se pune, însă, întrebarea: ce să facem cu celelalte categorii? Le trecem în jos sau le ridicăm şi pe ele mai sus? O nivelare între diferitele domenii de activitate nu se poate realiza! Trecerea categoriilor de jos la cele de sus ar duce practic la nivelare. Desigur, fiecare ramură este importantă. Există însă deosebiri între ramuri. Una e să lucrezi în subteran, alta să lucrezi în metalurgie, alta să lucrezi în pădure. Nu subapreciem de loc rolul lucrătorilor din pădure, dar altă calificare se cere la tăiatul şi fasonatul lemnelor şi alta în electronică, în producţia de maşini-unelte sau de utilaj chimic. Trebuie să judecăm lucrurile de pe poziţia intereselor generale ale ţării, ale tuturor oamenilor muncii; de aceea, trebuie să aşezăm raporturi juste între diferitele ramuri de activitate la un anumit moment dat. Sigur, se poate întîmpla ca peste zece ani să se schimbe raporturile. Nimic nu e veșnic. Clasificarea sau raportul de astăzi se poate schimba după un număr de ani. Actualmente, însă, în raport cu dezvoltarea diferitelor ramuri, considerăm că această clasificare este cea corespunzătoare. Ea va trebui să fie, desigur, periodic adaptată la schimbările ce se produc în fiecare ramură, în tehnicitatea sa, în importanţa ei socială. In acest spirit am procedat şi în prezent la stabilirea clasificărilor şi corelărilor din proiect. Am avut în vedere să aducem, de pildă, o anumită corectură în industria textilă, ţinînd seama de importanţa ei şi de faptul că acolo lucrează în majoritate femei — peste 80 la sută. Am dorit să subliniem preocuparea de a acorda femeilor o mai mare atenţie şi din acest punct de vedere. In acelaşi timp, toate categoriile au primit aceeaşi majorare la limita de jos, in medie peste ceea ce era planificat de 180—200 lei. Deci, s-a obţinut o ridicare generală a bazei, la toate categoriile. Este necesar să se renunţe la propunerea de trecere a unei ramuri sau alta la categorii superioare şi să se adopte proiectul aşa cum este prezentat. S-au făcut şi alte propuneri şi sugestii de care cred că va trebui să se ţină seama. Mi se pare justă observaţia că s-a creat o prea mare fărîmiţare a specialităţilor şi meseriilor. De altfel, această problemă am discutat-o la plenara Comitetului Central din 1973, cînd am analizat problemele invăţămintului. S-a dat sarcină Ministerului Invăţămîntului, ministerelor, de a trece la reducerea serioasă a fărimiţării specialităţilor, de a realiza o mai mare concentrare a lor, astfel ca specializarea să ofere posibilităţi mai mari oamenilor muncii de a trece dintr-un domeniu de activitate în altul. Deci, observaţiile sînt juste şi va trebui să realizăm cu consecvenţă hotărîrile luate de Comitetul Central în această direcţie. S-a făcut ceva, după cit ştiu. Dar dacă problema s-a ridicat şi astăzi, se pare că nu s-a făcut suficient. Trebuiam să acţonăiu în continuare, cu mai multă fermiari şi consecvenţă,în acest sens. Trebuie, de asemenea, să avem în vedere că, prin proiectul discutat astăzi, se asigură o apropiere simţitoare între veniturile oamenilor muncii din industrie şi din celelalte ramuri ale economiei, în special ale ţărănimii cooperatiste. Am introdus venitul garantat în sectorul cooperatist. Practic, pe baza creşterii producţiei agricole, prin acordul global, cooperatorii pot realiza venituri mult mai mari decit venitul garantat. Anul trecut, unii cooperatori au realizat venituri care au depăşit veniturile realizate în industrie, înseşi veniturile garantate apropie şi aşează pe o bază nouă raporturile între veniturile din industrie şi agricultură. Dar, pe baza activităţii concrete de producţie, cooperatorii pot realiza venituri nelimitate. Ţinînd seama şi de condiţiile specifice ale vieţii din sate, în comparaţie cu cerinţele oamenilor muncii din oraşe, putem spune că, în fond, apropierea este mult mai mare. Această realitate oglindeşte, de asemenea, preocuparea consecventă a conducerii partidului şi statului de a crea condiţii pentru creşterea corespunzătoare, proporţională, a veniturilor tuturor oamenilor muncii, pentru asigurarea unor raporturi cit mai juste între venituri, în raport cu importanţa şi contribuţia fiecărui sector de activitate. Analizat de pe aceste poziţii, pornind de la interesele generale, de la necesitatea înfăptuirii neabătute a politicii partidului de creştere continuă a nivelului de trai material şi spiritual al tuturor oamenilor muncii, proiectul pe care l-am discutat astăzi corespunde etapei actuale şi Directivelor Congresului al X-lea şi Conferinţei Naţionale ale partidului. Desigur, nu trebuie să scăpăm niciodată din vedere că ridicarea continuă a bunăstării materiale şi spirituale depinde de felul în care se realizează prevederile programului de dezvoltare economicosocială a ţării, de creşterea rapidă a forţelor de producţie, a producţiei materiale, în toate sectoarele de activitate. Rezultatele pe care le-am obţinut pînă acum au permis să prevedem pentru acest cincinal o creştere mai mare a retribuţiei decit am avut în vedere la elaborarea planului, şi aceasta în condiţiunile menţinerii creşterii preţurilor la produsele de consum în Uiitele stabilite prin plan. Veniturile oamenilor muncii vor fi cu aproape 2 procente mai mari decât am avut în vedere iniţial, desigur, cu condiţia înfăptuirii în întregime a sarcinilor pe anii 1974 şi 1975. Ţinînd seama de spiritul şi orientarea proiectului de lege, putem spune, fără nici o exagerare, că el reprezintă şi pe plan internaţional o afirmare puternică a principiilor eticii şi echităţii socialiste. Suntem printre puţinele ţări din lume care adoptă o asemenea lege, ce aşează pe baze noi, principiale, întregul sistem de retribuţie a muncii, atît în industrie, cît şi în agricultura. Fără îndoială că dezvoltarea viitoare economico-socia (Continuare în pas. a 3-a) rtf, Comuniştii, toţi oamenii muncii de pe meleagurile Mureşului şi ale Tîrnavelor, români, maghiari, germani, au luat la cunoştinţă cu deosebită satisfacţie şi profundă bucurie de Hotărîrea Plenarei Comitetului Central al partidului privind instituirea funcţiei de preşedinte al Republicii Socialiste România, care corespunde pe deplin mersului istoriei noastre contemporane, pentru realizarea mai judicioasă a atribuţiilor organelor supreme ale puterii de stat, atît în relaţiile interne, cit mai ales in cele internaţionale. Ne exprimăm cele mai profunde sentimente de preţuire şi adincă recunoştinţă că Plenara C.C. al P.C.R. a dorit să propună Marii Adunări Naţionale alegerea Dumneavoastră, mult stimate şi iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu ca preşedinte al Republicii Socialiste România, hotărire pe care o susţinem din adincul inimilor noastre. Hotărîrea Plenarei sintetizează preţuirea şi admiraţia întregului nostru popor faţă de cel mai iubit şi bun fiu al său, militant comunist erou, trecut prin grele încercări şi lupte aprige pentru apărarea intereselor oamenilor muncii, a libertăţilor şi independenţei naţiunii noastre. Bogata Dumneavoastră activitate revoluţionară de patriot înflăcărat, clarviziunea cu care conduceţi înfăptuirea programului complex al făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate, dinamismul, operativitatea, profunzimea şi marea putere de muncă, spiritul Dumneavoastră de dreptate şi echitate, sunt pentru noi, pentru toţi comuniştii din judeţul Mureş, un model şi un exemplu insufleţitor, pe care ne străduim să-l urmăm in întreaga noastră activitate. Prin grija deosebită a conducerii superioare de partid şi de stat, a Dumneavoastră personală, mult iubite tovarăşe secretar general, judeţul Mureş in pas cu întreaga ţară, a cunoscut o continuă şi puternică înflorire, îmbogăţind cu noi valori şi frumuseţi harta României socialiste. Repetatele Dumneavoastră vizite de lucru pe aceste plaiuri ale ţării, întilnirile pe care le-aţi avut cu oamenii muncii din industrie şi agricultură, din alte domenii de activitate, cu cadrele de conducere din economie, cu activişti de partid şi de stat, preţioasele indicaţii pe care ni le-aţi dat de fiecare dată cu atîta generozitate, au dinamizat energiile creatoare ale locuitorilor judeţului Mureş, le-au făcut munca mai spornică. De activitatea Dumneavoastră, personalitate proeminentă a mişcării comuniste şi muncitoreşti, a vieţii politice internaţionale, este determinat în măsură hotărîtoare prestigiul internaţional de care se bucură astăzi România socialistă. Perseverenţa, fermitatea şi clarviziunea cu care conduceţi destinele ţării, consecvenţa cu care promovaţi în relaţiile internaţionale principiile egalităţii depline în drepturi, neamestecului în treburile interne, respectarea independenţei şi suveranităţii naţionale, dreptul fiecărui popor de a-şi hotărî soarta de sine stătător, fac ca România socialistă să se bucure de prestigiu şi respect pe toate meridianele lumii. Exprimindu-ne încă o dată bucuria nemărginită, cele mai calde şi alese sentimente pentru alegerea Dumneavoastră in cea mai înaltă funcţie de stat, stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, vă încredinţăm că vă puteţi bizui în întreaga Dumneavoastră activitate pe organizaţia de partid a judeţului Mureş, care constituie un detaşament puternic al P.C.R., profund ataşat politicii interne şi externe a partidului şi statului, şi care nu va precupeţi nici un efort pentru a îndeplini exemplar sarcinile ce ne revin din hotărîrile Congresului al X-lea şi Conferinţei Naţionale ale partidului, pentru a cinsti cu noi şi importante succese a XXX-a aniversare a eliberării patriei şi Congresul al XI-lea al partidului, aducîndu-ne pe deplin contribuţia la continua prosperitate şi înflorire a scumpei noastre patrii — România Socialistă. Vă dorim, mult iubite şi stimate tovarăşe secretar general, viaţă lungă in deplină sănătate, putere de muncă sporită, pentru ca în fruntea partidului şi a ţării să puteţi conduce mulţi, mulţi ani destinele poporului român pe cele mai înalte culmi ale civilizaţiei şi prosperităţii sale. COMITETUL JUDEŢEAN MUREŞ AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN CONSILIUL POPULAR AL JUDEŢULUI MUREŞ Comitetului Central al Partidului Com tovarăşului Nicolae Ceauşescu Mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, ŞEDINŢA CONSILIULUI DE STAT în ziua de 27 martie 1974, a avut loc, la Palatul Republicii, şedinţa Consiliului de Stat, prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat. Consiliul de Stat a examinat şi şi-a însuşit în unanimitate proiectul de lege privind modificarea Constituţiei Republicii Socialiste România, elaborat pe baza hotărîrilor Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român din 25— 26 martie a.c., și a hotărît ca acest proiect să fie supus spre adoptare Marii Adunări Naţionale. Totodată, Consiliul de Stat, în unanimitate, şi-a însuşit hotărîrea Plenarei C.C. al P.C.R. de a se propune Marii Adunări Naţionale alegerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, ca preşedinte al Republicii Socialiste România. PLENARA CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE Sub preşedinţia tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, a avut loc, miercuri după-amiază, plenara Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste. La ordinea de zi a plenarei: Modificările la Constituţia Republicii Socialiste România, adoptate de Plenara C.C. al P.C.R. din 25—26 martie 1974, supuse dezbaterii şi în plenara Consiliului Naţional al F.U.S. La începutul lucrărilor a luat cuvîntul tovarăşul Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., membru al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste. După cum vă este cunoscut — a spus tovarăşul Gheorghe Pană — Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român a aprobat la 26 martie a. c. propunerile referitoare la modificările unor prevederi ale Constituţiei Republicii Socialiste România, care prezintă însemnătate deosebită pentru dezvoltarea in continuare a întregii vieţi politice, economice şi sociale din patria noastră. In legătură cu această istorică hotărire, s-a stabilit să fie supusă aprobării Marii Adunări Naţionale propunerea de a se institui înalta funcţie de Preşedinte al Republicii Socialiste România. Complexitatea vieţii noastre sociale şi de stat atît pe plan intern, cit şi pe planul relaţiilor internaţionale pune în mod firesc sarcini importante pe linia organizării centrale a activităţii de stat, care să răspundă cit mai deplin cerinţelor înfăptuirii cu consecvenţă şi la un nivel calitativ superior a obiectivelor edificării societăţii socialiste româneşti, în vederea realizării acestor obiective fundamentale. Plenara Comitetului Central al P.C.R. a apreciat ca fiind necesară instituirea funcţiei de Preşedinte al Republicii Socialiste România, care va continua să păstreze în acelaşi timp şi calitatea de preşedinte al Consiliului de Stat. Preşedintele Republicii Socialiste România va exercita o parte din atribuţiile ce revin Consiliului de Stat atît in relaţiile interne, cit şi in relaţiile internaţionale. In unanimitate, Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român a prezentat drept candidat pentru înalta funcţie de Preşedinte al Republicii Socialiste România pe secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Raţiunea pentru care a fost făcută această propunere este aceea că tovarăşul Nicolae Ceauşescu reprezintă cea mai proeminentă personalitate a naţiunii noastre socialiste, omul care întruchipează calităţile cele mai înalte de conducător de partid şi de stat, de patriot consecvent, de militant înflăcărat pentru cauza socialismului şi comunismului în patria noastră, pentru libertatea şi neatîrnarea României, pentru solidaritatea internaţionalistă cu toate ţările socialiste, cu toate forţele revoluţionare ale lumii. Acestea sunt şi motivele pentru care propun susţinerea de către Consiliul Naţional al Frontului Unităţii Socialiste a candidaturii tovarăşului Nicolae Ceauşescu, conducătorul partidului şi statului nostru, cel mai iubit fiu al poporului român, în funcţia de Preşedinte al Republicii Socialiste România. In cadrul dezbaterilor au luat cuvîntul tovarăşii Traian Ştefănescu, prim-secretar al C.C. al U.T.C., ministru pentru problemele tineretului, Ludovic Fazekas, preşedintele Consiliului judeţean Harghita al F.U.S., Miron Nicolescu, preşedintele Academiei Republicii Socialiste România, Eleonora Mărculescu, preşedinta Comitetului judeţean al femeilor — Galaţi, Richard Winter, preşedintele Consiliului judeţean Sibiu al F.U.S., Toma Spiridon, maistru la Uzinele ,,1 Mai“ din Ploieşti, Tincu Anton, preşedintele Cooperativei agricole de producţie din Palazu Mare — Constanţa, Constantin Dăscălescu, preşedintele Consiliului judeţean Galaţi al F.U.S. Participanţii la dezbateri — reprezentanţi ai organizaţiilor de masă şi obşteşti, ai clasei muncitoare, ţărănimii şi intelectualităţii, ai oamenilor muncii români, maghiari, germani — au susţinut cu înflăcărare candidatura tovarăşului Nicolae Ceauşescu pentru înalta funcţie de preşedinte al Republicii Socialiste România, şi-au manifestat încă o dată, şi cu acest prilej, simţămintele de dragoste, stimă, preţuire faţă de secretarul general al Partidului Comunist Român. In cuvîntul lor, ei au dat o înaltă apreciere activităţii laborioase, plină de pasiune şi dăruire, a conducătorului partidului şi statului nostru pusă în slujba edificării societăţii socialiste multilateral dezvoltate, a înfloririi patriei şi fericirii poporului, cauzei socialismului şi păcii în lume, subliniind că viaţa şi munca celui care conduce cu înţelepciune destinele naţiunii române întruchipează un strălucit exemplu pentru toţi oamenii muncii din patria noastră. De numele tovarăşului Nicolae Ceauşescu — au subliniat vorbitorii — sunt indisolubil legate marile realizări obţinute de România socialistă în construcţia vieţii noi pe pămintul patriei noastre, în ridicarea continuă a nivelului de civilizaţie şi a bunăstării întregului popor, înaltul prestigiu de care se bucură ţara noastră în lume. 1. — Plenara Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste a hotărît în unanimitate să-şi însuşească propunerile adoptate de Plenara C.C. al P.C.R. cu privire la unele modificări ale Constituţiei şi, la rîndul său, a decis să recomande Marii Adunări Naţionale legiferarea lor. 2. — Exprimînd adeziunea deplină a tuturor organizaţiilor care alcătuiesc Frontul Unităţii Socialiste, a întregului nostru popor, plenara Consiliului Naţional al F.U.S. şi-a însuşit cu un sentiment de profundă satisfacţie şi mîndrie patriotică hotărîrea Plenarei C.C. al P.C.R. din 25—26 martie a.c. de a propune Marii Adunări Naţionale alegerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, în funcţia de preşedinte al Republicii Socialiste România. In unanimitate, plenara Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste a susţinut candidatura tovarăşului Nicolae Ceauşescu pentru înalta funcţie de şef al statului român şi a hotărît să propună, la rîndul său, Marii Adunări Naţionale alegerea secretarului general al partidului ca preşedinte al Republicii Socialiste România. 3. — Plenara Consiliului Naţional al F.U.S. şi-a însuşit hotărîrea Plenarei C.C. al P.C.R. cu privire la eliberarea tovarăşului Ion Gheorghe Maurer din funcţia de preşedinte al Consiliului de Miniştri, la cererea sa. Plenara Consiliului Naţional al F.U.S. şi-a însuşit hotărîrea Plenarei C.C. al P.C.R. de a propune pentru funcţia de preşedinte al Consiliului de Miniştri pe tovarăşul Manea Mănescu. Plenara Consiliului Național al F.U.S. a hotărît ca propunerile respective să fie prezentate Marii Adunări Naţionale şi în numele Consiliului Național al Frontului Unităţii Socialiste. 4. — Plenara Consiliului Național al F.U.S. a hotărît convocarea pentru ziua de 23 mai a Congresului Frontului Unităţii Socialiste, în încheierea lucrărilor plenarei, a luat cuvîntultovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU. Mulţumind pentru încrederea manifestată de Consiliul Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, prin votul pe care l-a dat, susţinind hotărîrea şi propunerea Plenarei C.C. al P.C.R., tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU a declarat, in aplauzele entuziaste ale participanţilor, că va servi, ca şi pină acum, poporul, cauza socialismului şi comunismului, dezvoltarea patriei noastre, creşterea bunăstării şi fericirii poporului român, politica de colaborare și pace cu toate națiunile lumii. ASTĂZI, ÎN JURUL OREI 11,15, POSTURILE NOASTRE DE RADIO ŞI TELEVIZIUNE VOR TRANSMITE, DIRECT DE LA PALATUL MARII ADUNĂRI NAŢIONALE, ŞEDINŢA SOLEMNĂ CONSACRATĂ ALEGERII PREŞEDINTELUI REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA.