Steaua Roşie, august 1974 (Anul 26, nr. 180-205)

1974-08-01 / nr. 180

Adunarea festivă prilejuită de aniversarea a 25 de ani de la înfiinţarea întreprinderii de confecţii „Tîrnava“ Sighişoara (Urmare din pag. 1) în frunte cu comuniştii şi mo­bilizat de aceştia, va realiza peste prevederile planului cinci­nal o producţie suplimentară de peste un miliard lei, echivalînd cu 14 milioane confecţii cămăşii, cu peste 100 milioane lei valută integral pe relaţia devize libere, în condiţiile dublării productivi­tăţii muncii, care va fi în acest an de circa 235 mii lei pe lu­crător. In cuvîntul lor, tovarăşii Con­stantin Popescu, adjunct al mi­nistrului industriei uşoare şi Gheorghe Stănescu, director ge­neral adjunct al Centralei in­dustriale, au felicitat călduros colectivul întreprinderii pentru rezultatele remarcabile obţinute lff producţie, cu prilejul împli­nirii a 25 de ani de activitate. Vorbitorii au remarcat înalta a­­preciere de care se bucură a­­ceastă întreprindere, ca unitate de frunte în ramura confecţiilor din ţară, ale cărei produse sunt binecunoscute atît pe piaţa in­ternă cît şi externă. Succesele dobîndite pînă în prezent, ca şi perspectivele rea­lizării sarcinilor pe anii 1974 şi 1975 asigură colectivului acestei întreprinderi condiţii dintre cele mai favorabile pentru ca, punînd în valoare resursele interne exis­tente încă, capacitatea creatoare şi novatoare, talentul şi hărnicia sa, să asigure încă de pe acum premisele necesare îndeplinirii exemplare a prevederilor sporite ale cincinalului 1976—1980. Cu profundă recunoştinţă pen­tru înaltele distincţii acordate, în numele celor decoraţi au vor­bit Ştefan Medrea, Lina Popescu, Susana Zablău, Cornel Aron, Lucia Bărbat. Prin cuvîntul lor a răsunat hotărîrea fermă a co­lectivului de a cinsti aşa cum se cuvine, prin fapte de muncă demne, muncitoreşti, înalta pre­ţuire a partidului şi statului nostru. Transpunînd în viaţă ne­abătut sarcinile ce le stau in faţă, muncitorii, inginerii şi teh­nicienii întreprinderii — au re­marcat vorbitorii — îşi vor ex­prima prin noi realizări recunoş­tinţa faţă de grija manifestată de partidul nostru, de conduce­rea sa, personal de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru conti­nua ridicare a nivelului de trai material şi spiritual al întregului popor. S-a exprimat angajamen­tul muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor întreprinderii de a nu­ precupeţi nici un efort pen­tru a-şi spori contribuţia la dez­voltarea şi înflorirea necontenită a patriei noastre, întîmpinînd cele două mari evenimente ale anului, a XXX-a aniversare a eliberării şi cel de-al XI-lea Congres al partidului, cu noi şi remarcabile succese, într-o atmosferă de entuziasm, subliniată de puternice aplauze, participanţii la adunarea festivă au adoptat o telegramă adresată Comitetului Central al partidului, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în care colectivul întreprinderii îşi exprimă profunda mulţumire pentru preţuirea deosebită pe ca­re partidul nostru, secretarul său general, o acordă muncii sale, angajîndu-se ca, prin folo­sirea mai bună a potenţialului uman şi material, să realizeze peste sarcinile de plan ale aces­tui an o producţie suplimentară de peste 30 de milioane lei. în încheierea adunării festive a fost prezentat un frumos pro­gram artistic închinat acestui memorabil eveniment din viaţa colectivului întreprinderii de confecţii „Tîrnava“ din Sighi­şoara. Aspect din sală II­ ­IIII ŞI ACTIVITĂŢI EDUCATIV-DISTRACTIVE ALE PIONIERILOR După cum ne informează Husar Emil, preşedintele Con­siliului orăşenesc Reghin al Organizaţiei pionierilor, în a­­ceste frumoase zile ale sezo­nului estival, pionierii şi şco­larii reghineni au organizat şi organizează multiple ac­ţiuni educativ-distractive, în măsură sâ-i refortifice în ve­derea noului an de învăţă­­mînt. Astfel, recent a luat sfîrşit la Reghin competiţia de mini­­fotbal „Cupa speranţelor“, organizată de casa pionieri­lor din localitate. La ediţia din acest an a competiţiei au participat 13 echipe, reunind peste 150 de jucători.­­ Cu sprijinul filialei vî­­nătorilor şi pescarilor din Re­ghin a fost organizat şi tradiţionalul concurs „Cel mai bun pescar’“. Pe primele lo­curi s-au clasat pionierii: Ba­logh Francisc, Andone Si­­mion, Oltean Sorin şi uteciş­­tii Stanciu Silviu, Sabău Du­mitru şi Silimon Ştefan. # In microstaţiunea bal­neară Ideciu-Băi, Casa pionie­rilor din Reghin a organizat şi în acest an satul de vacan­ţă „Temerarii“. Amplasat în­­tr-un pitoresc loc din imedia­ta vecinătate a ştrandului, sa­tul pionierilor ie-a oferit a­­cestora condiţii optime de cazare şi hrană. Seriile de pionieri şi şcolari învaţă aici cîntece patriotice şi pionie­reşti, jocuri aplicative şi dis­tractive, precum şi alte acti­vităţi de tabără. IIIIIIIIIIIIII PREŞEDINTELE REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA DECRET PREZIDENŢIAL Privind conferirea de ordine şi medalii ale Republicii Socialiste România Pentru merite deosebite în muncă cu prilejul aniversării a 25 de ani de la înfiinţarea întreprinderii de confecţii „Tîr­nava“ Sighişoara, judeţul Mureş, Președintele Republicii Socialiste România decretează: ART. 1. — Se conferă „Ordinul Muncii“ clasa I tovarăşilor: Lucia S. Barbat, Mihai Gh. Cantemir. ART. 2. — Se conferă „Ordinul Muncii“ clasa a II-a to­varăşilor: Eugenia A. Alexandru, Constantin G. Bejenaru, Catharina K. Kutsch, Maria A. Munteanu, Iosif I. Szász. ART. 3. — Se conferă „Ordinul Muncii“ clasa a III-a to­varășilor: Cornel M. Aron, Emil E. Avram, Rozalia G. Balasz, Maria M. Bontea, Ana D. Cohut, Maria I. Cojocaru, Elena I. Csomo, Maria G. Dachim, Clementina N. Dracea, Maria St. Drăghici, Gerhard W. Frank, Nicolae N. Gavrilă, loan N. Gabor, Mar­gareta M. Glaja, Anica G. Harghel, Elisabeta N. Hura, Olim­pia E. Ilomnei, Lucia F. Iliuț, Maria N. Ispas, Maria M. Mol­dovan, Otilia O. Mosora, Eugenia M. Murzea, loan I. Mărăci­­neanu, Aglaia M. Neagu, Maria I. Ötvös, Elena M. Purenciu, Delia Ileana I. Pod, Lina A. Popescu, Floarea I. Preiss, Maria I. Radu, Ioan I. Siderias, Eva A. Stancel, Ecaterina N. Stupi­­neanu, Tiberiu D. Stănoiu, Hermina M. Soneriu, Elena G. Ta­­bacu, Floarea G. Tenitchi, Stefan G. Tarasuti, Mihai Z. Toma, Vasile E. Vasiu, Maria F. Vaipan, Regine A. Zeich, Susana F. Zablău. ART. 4. — Se conferă „Medalia Muncii“ unui număr de 150 de tovarăși. NICOLAE CEAUŞESCU PREŞEDINTELE REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA STEAUA ROSIF PAGINA 3 Eveniment de excepţională importanţă pentru partid, pentru prezentul şi viitorul României socialiste (Urmare din pag. 1) procesele obiective care caracte­rizează şi vor caracteriza socie­tatea românească, precum şi de la contextul real al vieţii inter­naţionale. Programul consfinţeş­te asemenea prevederi care asi­gură adevărata egalitate în drep­turi a tuturor oamenilor muncii — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi. „Se poate spune, deci, că pro­gramul dă o orientare generală ştiinţifică, marxist-leninistă, pen­tru întreaga activitate pe plan naţional şi internaţional a parti­dului şi statului nostru — subli­nia tovarăşul Nicolae Ceauşescu în cuvîntarea rostită la plenară. El stabileşte linia generală de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi de înaintare pe calea comunismului în România, de participare acti­vă a ţării noastre la viaţa inter­naţională, la lupta pentru trans­formarea pe baze noi a omenirii, pentru făurirea unei lumi mai drepte şi mai bune, a unei lumi a păcii şi colaborării între toate popoarele“. Ca parte integrantă a Progra­mului partidului, ca o componen­tă organică a acestuia, proiectul de Directive ale Congresului al XI-lea cu privire la planul cin­cinal 1976—1980 şi liniile direc­toare ale dezvoltării economico­­sociale a României pentru pe­rioada 1981—1990 înfăţişează con­diţiile materiale şi organizatori­ce care vor asigura, în continua­re, dezvoltarea impetuoasă a bazei tehnico-materiale a socie­tăţii. Ritmurile înalte prevăzute, structura şi modernizarea priori­tară a ramurilor strîns legate de progresul ştiinţific şi tehnic, dez­voltarea armonioasă a tuturor judeţelor ţării vor face — aşa cum sublinia secretarul general al partidului — ca la finele a­­nului 1980 toate judeţele să poa­tă realiza o producţie industria­lă de minimum 10 miliarde lei, industria devenind preponderen­tă în ansamblul economiei fiecă­rui judeţ. Aşa cum a subliniat la plenară secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în perioada care urmează, resurse­le ţării, eforturile celor ce mun­cesc vor fi îndreptate cu precă­dere spre continuarea fermă a politicii de industrializare, fac­torul propulsor al dezvoltării în­tregii economii, modernizarea şi intensificarea producţiei agrico­le, creşterea fondurilor fixe pro­ductive, amplasarea raţională a forţelor de producţie pe terito­riul ţării. O atenţie de prim or­din se va acorda problemelor ca­lificării şi perfecţionării pregăti­rii cadrelor, promovării ştiinţei şi progresului tehnic, creşterii e­­ficienţei economice şi a rentabili­tăţii, satisfacerii în măsură spo­rită a nivelului de trai al po­porului. Expresie elocventă a grijii per­manente a conducerii partidului şi statului, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu personal, viitorul plan cincinal deschide şi judeţului Mureş noi perspective de dez­voltare şi afirmare pe toate pla­nurile. Volumul investiţiilor cen­tralizate din fondurile statului va însuma peste 13 miliarde lei, cu peste 40 la sută mai mult dec­ît în actualul cincinal. Alocarea a­­cestor importante fonduri ".a permite punerea în funcţiune a 10 unităţi industriale noi, mo­dernizarea şi reutilarea altor 19 întreprinderi industriale, ca şi realizarea unor importante o­­biective social-culturale. Dezvol­tarea potenţialului economic al judeţului, pe baza capacităţilor ce se vor da în funcţiune în ac­tualul şi viitorul cincinal, va a­­sigura creşterea producţiei globa­le­ industriale, în 1980, cu aproa­pe 7,5 miliarde lei faţă de 1975, cu un ritm mediu anual de 8 la sută, astfel că judeţul Mureş va realiza în 1980 o producţie glo­bală industrială de peste 23 mi­­liarde lei. Sarcini importante sunt prevăzute şi în domeniul producţiei agricole, al cărei ritm anual de creştere va fi de 3,8 la sută; se va aloca un volum de investiţii de peste un miliard de lei din fondurile statului şi cre­dite C.A.P., care va asigura con­solidarea bazei tehnico-materia­le a agriculturii judeţului, dez­voltarea continuă a producţiei vegetale şi animale. Ne exprimăm convingerea că, comuniştii, toţi oamenii muncii mureşeni vor reţine cu deplină satisfacţie că prevederile concre­te ale planurilor de viitor au în­ vedere o continuă dezvoltare şi înflorire a judeţului Mureş, că aceste prevederi vor determina transformări profunde în viaţa economico-socială, în structura populaţiei ocupate şi în nivelul de trai material şi spiritual. Oamenii muncii din judeţul nostru nu-şi vor precupeţi efor­turile, vor da dovadă în conti­nuare de abnegaţie şi devota­ment în muncă pentru a întîm­­pina cele două mari evenimente ale acestui an — a XXX-a ani­versare a eliberării patriei şi cel de-al XI-lea Congres al partidu­lui — cu succese remarcabile, pentru a-şi îndeplini întocmai sarcinile de plan și angajamen­tele pe 1974, asigurînd astfel res­pectarea cuvîntului dat: realiza­rea înainte de termen a preve­derilor actualului cincinal. Paralel cu secerişul... (Urmare din pag. 1) ne președintele Gavrilă Gliga, dar am stabilit ca fînul să fie strîns în căpițe mai­­mari, pen­tru a-l feri mai bine de ploi. As­tăzi aproape 200 de oameni sînt la adunatul și uscatul finului. întîrzierea, după cum am vă­zut, va fi greu de recuperat în cîteva zile, de aceea se impune accelerarea ritmului lucrărilor folosindu-se întreaga zi-lumi­­nă şi chiar şi nopţile la trans­portul nutreţului. .................................. ...... La C.A.P. Vălenii de Mureş, situaţia este şi mai nesatisfăcă­­toare, din 91 ha cosindu-se nu­mai 40 ha, în timp ce nu s-a transportat nimic în depozit. E drept că şi aici, ca şi în unită­ţile amintite mai sus, s-a reali­zat şi depăşit planul de însilo­­zări la nutreţ, dar în condiţiile cînd celelalte culturi vegetale au fost compromise de intemperii, fînul devine cu atît mai preţios şi trebuie făcut totul pentru a fi strîns la timp şi de pe fie­care suprafaţă cît de mică! Energie electrică furnizată suplimentar Colectivul de energeticieni, o­­peratori şi mecanici de la între­prinderea Electrocentrale Mureş, — una din primele unităţi eco­nomice mureşene care a rapor­tat îndeplinirea înainte de ter­men a sarcinilor de plan pe pri­mii 4 ani ai cincinalului — con­semnează în aceste zile noi şi importante fapte de muncă. Astfel, în dimineaţa zilei de 30 iulie, la intrarea în schimbul în­tîi, pe monitorul central al în­treprinderii a apărut cifra de 225.000.000 kWh energie electri­că furnizată suplimentar în acest an economiei naţionale, spor cu care energeticienii mureşeni au intrat în a 8-a lună a anului. în acelaşi timp au fost economisite 2.000 tone combustibil convenţio­nal, suficient pentru producerea în plus a circa 5 milioane kWh energie electrică.

Next