Steaua Roşie, septembrie 1976 (Anul 28, nr. 206-231)

1976-09-01 / nr. 206

Acţiunile de muncă patriotică — forme angajante de educare a tineretului Munca patriotică, activitate complexă de educare şi, totodată, de antrenare, participare anga­­jantă a tinerilor la înfăptuirea unor acţiuni de mare utilitate pentru viaţa economico-sociala a judeţului, constituie un domeniu esenţial de preocupări ale organe­lor şi organizaţiilor U.T.C. Lor le revine îndatorirea de a-i mo­biliza pe toţi tinerii la transpu­nerea în fapt a obiectivelor sta­bilite în adunările generale ale uteciştilor, la înscrierea în drep­tul numelor lor a unor entuzias­te fapte de muncă. Incontestabil, tinerii din uni­tăţile economice, de pe ogoare, din şcoli şi facultăţi au la activ realizări frumoase, care dau mă­sura responsabilităţii, forţei şi capacităţii lor de acţiune. De la începutul anului şi pînă în pre­zent, ei şi-au pus semnătura pe numeroase şi importante activi­tăţi de muncă patriotică. Prin grija lor au fost readuse în cir­cuitul productiv al ţârii sute de mii de tone de metale, revalori­ficate alte sute de mii tone şi bucăţi ambalaje de hîrtie şi sti­clă. Ponderea în realizările obţi­nute o deţin tocmai acţiunile de colectare a deşeurilor şi amba­lajelor, capitol ce evidenţiază reuşitele uteciştilor din Reghin şi So­va­ta. Ample acţiuni au fost iniţiate în scopul redării în cir­cuitul agricol a noi suprafeţe de pâmânt. Numai pe şantierul de la Sîngeorgiu de Mureş cei peste 1.000 de tineri au efectuat lucrări­­de desecări pe mai mult de 60­­de hectare, iar în zona Band­a Mădăraş tinerii locurilor şi-au semnat prezenţa la acţiunea de combatere a eroziunii solului, plantînd salcioară şi salcîm. E­­fortul celor peste 12.000 de ute­­cişti ce şi-au dat întîlnire în ca­drul acţiunilor organizate sub ge­nericul „Săptămîna pomicultu­­rii“, „Luna pădurii“ şi „Ziua plantării arborilor" s-a soldat cu plantarea de pomi şi arbuşti pe 100 ha, de puieţi pe alte 20 ha, precum şi împădurirea a 20 ha în zona Filpişului Mare şi Sovata. Practica de vară a elevilor şi studenţilor a fost una din mari­le acţiuni organizate de Comite­tul judeţean al U.T.C. în colabo­rare cu Inspectoratul şcolar jude­ţean, sub directa îndrumare a Comitetului judeţean de partid. In taberele de muncă patriotică, cei peste 4.000 de elevi din licee­le real-umaniste, şi cei peste 640 de studenţi tîrgumureşeni cărora li s-au adăugat şi 10.000 de elevi din şcolile generale, con­stituiţi în echipe şi brigăzi, au participat la muncile agricole de sezon, reuşind să-şi înscrie la activ lucrări ce depăşesc suma de 400 mii lei. Rezultate frumoa­se au obţinut elevii liceelor agro­industrial şi „Al. Papiu Ilarian“ din Tg.-Mureş, nr. 2 din Sighi­şoara şi Luduş, nr. 1 din Tîrnă­­veni, elevii Liceului din Sovata. Sigur că, pe lingă aceste reu­şite există încă colective de ti­neri, ca de pildă cei din organi­zaţiile municipale Tg.-Mureş şi Sighişoara ale U.T.C., Tîrnăveni şi Luduş, din cele aflate în co­munele Adămuş, Apold, Bahnea, Brîncoveneşti, Grebeniş, Păsâ­­reni, Vînători, Cuci etc., care au cunoscut împliniri mai puţine, înregistrînd rămîneri în urmă fa­ţă de angajamentele stabilite în planul anual al activităţilor de muncă patriotică. Fără a elimina factorul obiec­tiv, neîmplinirile unor organiza­ţii de tineret se datorează lipsei de răspundere manifestată în mobilizarea uteciştilor la finali­zarea prevederilor stabilite, ne­­ritmicităţii în urmărirea la zi a îndeplinirii angajamentelor asu­mate. De aceea, se impune ca perioada ce-o mai avem de par­curs pînă la finele anului, să fie una a contribuţiei active, demon­strată de toţi, la realizarea inte­grală a obiectivelor muncii pa­triotice, în aşa fel încît organiza­ţia judeţeană a tineretului comu­nist să poată raporta împlinirea dezideratelor propuse. DORIN BORDA azi, o Oradea F.C. Bihor - A.S. Armata Cu fiecare nouă etapă de cam­pionat, amatorii de fotbal speră în mult aşteptatul reviriment al jocului cu balonul rotund. Deo­camdată, să recunoaştem, prime­le două etape nu ne-au oferit decît vagi indicii că fotbalul nostru se află pe drumul cel bun. In ciuda unor „uşoare" schimbări de mentalitate, conti­nuă să se manifeste încă unele metehne mai vechi sau mai noi: jocul de-a latul terenului, pasa înapoi, ritmul de joc scăzut sau greşeli de finalizare. Să aşteptăm, deci, cu aceleaşi speranţe şi cea de-a treia etapă de campionat. Reprezentanta judeţului nostru va evolua din nou în deplasare.« Ea va avea drept adversar de în-­­ trecere pe F.C. Bihor, formaţie antrenată de R. Cosmoc. Dumini­că, formaţia orădeană nu a impresionat, deşi a învins, mani­festând încă suficiente carenţe în jocul său de ansamblu. Oricum, evoluind pe propriul teren, ea are — cel puţin teoretic — prima şansă. De cealaltă parte, A.S.A. s-a deplasat la Oradea cu intenţia prestării unui joc mai aerisit şi mai incisiv decît cel din prece­denta etapă. Faptele au demon­strat la Bacău, o dată în plus, că preocuparea excesivă pentru o tactică defensivă nu poate duce decît la eşec, că cea mai bună apărare e, de fapt, atacul. Rămî­­ne însă de văzut în ce măsură formaţia mureşeană va şti să ex­ploateze presupusele slăbiciuni a­­le adversarului şi să-şi subordo­neze ideea tactică condiţiilor de joc. Să nu uităm, şi mai ales ju­­­cătorii, că într-un trecut nu prea îndepărtat forţa recunoscută a contraatacurilor lor, le-a adus multe satisfacţii. După toate pro­babilităţile, Tiberiu Bone va ali­nia acelaşi „11" care a evoluat cu trei zile în urmă pe gazonul băcăoan. Dar iată şi celelalte partide ale etapei de azi: F.G. Corvinul — F.G.M. Reşiţa; Sportul studen­ţesc — Progresul; Dinamo — Steaua (întîlnire televizată); S.G. Bacău — F.C.M. Galaţi; „Poli" Timişoara — Universita­tea Craiova; F.C. Constanţa — U.T.A.; Politehnica Iaşi — F.G. Argeş şi Rapid — Jiul. GHEORGHE GIURGIU Primul bloc de locuinţe la Iclănzel Lingă frumosul magazin uni­versal din comuna Iclănzel se a­­flă în construcţie primul bloc de locuinţe. Blocul cuprinde opt aparta­mente confortabile, la care se execută în prezent ultimele fini­sări, urmînd ca pînă la 15 sep­tembrie să fie predate beneficia­rilor, cadre didactice şi specia­lişti care lucrează în comună. DEMETER FRANCISG corespondent voluntar ATITUDINI Cei puşi să vegheze la respectarea legii... Fiind încadrat pe un post de revizor de gestiune la B.J.A.T.M. Mihálydeák Gyula din Tg.-Mureş a fost însărcinat să militeze şi să vegheze pentru stricta respec­tare a legalităţii, pentru apăra­rea avutului obştesc. Dealtfel, nu numai pentru revizori, ci pentru fiecare om al muncii grija şi răspunderea pentru dezvoltarea continuă şi apărarea proprietăţii socialiste, de stat şi cooperatiste, a avuţiei noastre naţionale — baza ridicării bunăstării întregu­lui popor — constituie o îndato­rire de prim ordin. In cazul nostru, fiind vorba de un revizor de gestiune, el avea datoria de a acţiona zi de zi, ceas de ceas, pentru gospodări­rea cit mai eficientă a mijloace­lor şi resurselor societăţii, să lupte împotriva risipei de orice fel, a neglijenţei în păstrarea şi administrarea bunurilor publice, a tuturor manifestărilor de iro­sire a avutului obştesc. Mihály­deák Gyula, însă, punînd mai presus interesele lui personale de cele generale, a uitat de aceste obligaţii, nesocotind nu numai o­­bligaţiile de serviciu, ci şi legile ţării. La un moment dat, cooperativa meşteşugărească „Munca“ din So­vata a avut nevoie de 4 vane pentru băi. Cu procurarea lor a fost însărcinat Moldovan Carol, şeful compartimentului de apro­vizionare de la cooperativă. A­­cesta, deplasîndu-se la Tg.-Mu­reş, s-a întîlnit, la B.J.A.T.M., cu revizorul de gestiune. „E foarte greu de procurat vane" — i-a spus revizorul. Eu totuşi pot să aranjez. Dar cu o condiţie. Să rămînă una pentru mine". Delegatul cooperativei din So­vata n-a spus nici da, nici nu. El nu putea decide, deoarece era vorba de vanele cooperativei şi nu ale lui. Dar, aducînd la cu­noştinţa conducerii cooperativei pretenţiile revizorului de la B.J.A.T.M., aceasta a decis, fiind de acord ca din cele 4 vane una să rămînă acestuia. Bineînţeles, nu pe gratis, ci contra-cost, la preţul vanei adăugîndu-se şi va­loarea manoperei. Zis şi făcut. Cu nota de coman­dă în mină şi cu delegaţie spe­cială, şeful compartimentului a­­provizionării de la „Munca“ s-a deplasat din nou la Tg.-Mureş, înmînînd documentele revizoru­lui, care şi-a asumat sarcina să aranjeze. Şi a aranjat. Insă, în loc de 4 vane, cite se solicitau în nota de comandă, s-a aprobat doar una. Cum să împărţi o va­nă în patru? Acest lucru fiind imposibil, oricum a calculat re­vizorul, n-a avut ce face decît să-şi reţină pentru el vana apro­bată. Cum el însă nu avea ne­voie de vană, cu acte fictive, du­pă lege numite false, a expediat vana la Sîngeorgiul de Mureş, la locuinţa unui cetăţean. Şi a în­casat pentru ea suma de 1.080 lei. Băgînd banii în buzunar, a uitat că vana reprezenta un bun obştesc. N-a uitat acest lucru ser­viciul financiar de la B.J.A.T.M., facturînd-o şi încasînd contrava­loarea ei de la cooperativa „Munca“. Insă, neprimind vana, nici cooperativa nu putea rămî­­ne păgubaşă, împuţind suma şi recuperînd, de la Moldovan Ca­rol, şeful compartimentului apro­vizionării, 1.203 lei. Nu de alta, dar în documente, întocmite in fals de revizorul de gestiune, fi­gura că Moldovan Carol a ridi­cat vana. Pînă la urmă, însă, fal­sul a fost descoperit. Și, astfel, nu prin fals, ci prin hotârîre ju­decătorească, în cazierul revizo­rului de gestiune s-a înscris încă o condamnare. De ce sînt puşi oare să veghe­ze la respectarea legilor cei pre­­dispuşi a le încălca? P. PASCU EXCURSIE LA SOVATA Tabăra Casei municipale a pio­nierilor din Tg.-Mureş, care func­ţionează la Week-end, organizea­ză o excursie de o zi la Sovata, miercuri, 1 septembrie, pentru cei mai credincioşi prieteni ai uni­tăţii. La excursie participă şi mem­brii echipelor de minifotbal şi te­nis ale Casei municipale a pio­nierilor, ca o răsplată pentru ac­tivitatea desfăşurată în această vacanţă. Maestrul iluzionist FERINY, la Tîrgu-Mureş Recunoscut din numeroasele programe televizate, maestrul iluzionist Feriny, de renume in­ternaţional, va fi, vineri şi sîm­­băta, oaspetele municipiului Tg.­­Mureş, într-un ciclu de trei spec­tacole de mare virtuozitate. Re­întors cu valoroasa sa trupă şi marele comic Vasilică dintr-un lung turneu de mare succes pes­te hotare, Fering a susţinut mai multe spectacole în cîteva locali­tăţi din judeţ: Iernut, Luduş, Sovata şi Sighişoara. Vorbind de marea lui popularitate (şi a tru­pei sale — în cadrul Circului de stat din Capitală), e suficient să amintim că într-un an, aproape 10 luni prezintă spectacole peste hotare, fiind deseori rechemat în locuri în care a mai fost. U.R.S.S., R.D. Germană, Bulga­ria, Damasc, Alep, Ancara sînt doar cîteva din ţările şi oraşele mari în care Fering a fost, în ul­tima vreme, prezent cu specta­cole. Secretul succeselor sale? Sen­zaţia şi umorul izvorîte dintr-un înalt profesionalism. Reamintim deci, amatorilor de divertisment, că trupa maestru­lui Fering va compărea (la Pa­latul culturii) într-un ciclu de trei spectacole: vineri (2) şi sîm­­bătă, GHEORGHE G. * STEAUA ROȘIE PAGINA 3 Program cultural-distractiv la Demieni, comuna Eremitu, după ce tinerii au participat la acţiunea de recoltare a inului Foto : KONCZ PRIN COOPERARE - BUNURI ŞI SERVICII LA NIVELUL SOLICITĂRILOR POPULAŢIEI Potrivit prevederilor Hotărîrii Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. şi ale Decretului Consiliului de Stat, în municipii­le, oraşele şi comunele judeţului nostru, în care există organizaţii ale cooperaţiei agricole, coopera­ţiei de consum şi meşteşugăreşti, au fost constituite consilii de co­ordonare a activităţii acestor or­ganizaţii. Rolul principal al aces­tora este de a acţiona, prin uni­rea forţelor, pentru dezvoltarea generală, pe plan local, a econo­miei şi asigurarea satisfacerii tot mai depline a solicitărilor popu­laţiei cu bunuri şi servicii, prin iniţierea unor acţiuni de colabo­rare şi cooperare economică sau asociere. După o lună de la constituire, ne-am oprit în cîteva localităţi, interesîndu-ne de problemele ce stau pe agenda de lucru a con­siliilor locale de coordonare a activităţii organizaţiilor coopera­tiste. Şi am consemnat faptul că în multe locuri, pornind la drum, consiliile de coordonare şi-au stabilit obiective concrete vizînd mai buna folosire a resur­selor locale de materii prime şi forţă de muncă şi, pe această bază, sporirea volumului de bu­nuri şi servicii. In comuna Şin­­cai, de pildă, în vederea mai bu­nei valorificări a resurselor lo­cale, s-a propus înfiinţarea, pînă la 1 decembrie a.c., a unui ate­lier de împletituri de trestie pen­tru tavane şi confecţionarea de mături din sorg, prin cooperare între C.A.P. şi cooperativa de consum. De asemenea, tot prin cooperare, s-a stabilit înfiinţarea, încă în cursul acestui an, a unei secţii de prefabricate, precum şi a unei secţii de prestări în con­strucţii (zidari, zugravi, dulgheri). In scopul sprijinirii cetăţenilor din comună în creşterea şi îngră­­şarea porcilor, C.A.P. şi coopera­tiva vor înfiinţa, pînă la 10 oc­tombrie a.c., o maternitate cu 35—40 de scroafe, purceii rezul­taţi fiind destinaţi vînzării către populaţie. In programul de acti­vitate al consiliului comunal de coordonare din Șincai figurează și alte obiective, printre care valo­rificarea de către C.A.P. prin cooperativa de consum a surplu­sului de produse vegetale și ani­male, organizarea de cursuri pen­tru ridicarea calificării profesio­nale a lucrătorilor etc. La Rîciu, despre preocupările îndreptate spre sporirea volu­mului de bunuri şi servicii ne-a informat tovarăşul Papai Alexan­dru, preşedintele cooperativei de consum. — In prezent — ne spune in­terlocutorul — noi dispunem de peste 25 unităţi de producţie şi prestaţii. Dezvoltarea acestor ac­tivităţi e demonstrată de volumul ce se realizează în acest an a­­jungînd la 5,5 milioane lei, cu un milion mai mult decît în a­­nul 1975. In 1977, volumul pro­ducţiei şi prestaţiilor în unităţile noastre va depăşi 6 milioane lei. în acest sens vom extinde activi­tatea prestatoare de servicii, în­că în aceste zile dînd în folosin­ţă un atelier de boiangerie. Ne-am propus să dezvoltăm şi maternitatea de scroafe, de la 20 cite avem în prezent, la cel pu­ţin 50, pentru a sprijini în felul acesta cetăţenii care contractea­ză porci pentru fondul de stat. In comuna Cozma, începîndu-şi activitatea, consiliul de coordona­re a activităţii organizaţiilor coo­peratiste, de asemenea, şi-a în­dreptat activitatea spre dezvol­tarea colaborării şi cooperării în­tre C.A.P. şi cooperaţia de con­sum, încheindu-se deja contracte pentru cultivarea sorgului şi a răchitei şi confecţionarea de mă­turi şi coşuri etc. P. URMENIŞANU

Next