Steaua Roşie, septembrie 1977 (Anul 29, nr. 206-231)

1977-09-01 / nr. 206

Sancţiunea de partid are un anume termen Aţa după cum prevăd normele statutare, sancţiunea de partid are ca scop întărirea disciplinei şi moralei de partid, a unităţii şi purităţii rîndurilor partidului, a răspunderii faţă de îndeplini­rea îndatoririlor statutare; ea are un caracter educativ, urmă­rind preîntîmpinarea abaterilor şi îndreptarea celui sancţionat. In municipiul Tg.-Mureş, orga­nele şi organizaţiile de partid, în marea lor majoritate au fost şi sînt exigente, analizează cu mult discernămînt şi responsabilitate abaterile unor membri de partid de la normele statutare, de la Codul principiilor şi normelor muncii şi vieţii comuniştilor, ale eticii şi echităţii socialiste, mili­­tfând în felul acesta pentru res­pectarea disciplinei şi democra­ţiei de partid, a moralei comu­niste de către fiecare membru de partid, indiferent de funcţia pe care o deţine într-o colectivi­tate de muncă. Evident că, după trecerea unei perioade, de cel puţin un an de la data sancţionării, în temeiul normelor statutare, organele şi organizaţiile de partid pot — din proprie iniţiativă sau la cererea celui în cauză — să-i examineze activitatea şi să hotărască ridi­carea sancţiunii. In acest sens, marea majoritate a organelor şi organizaţiilor de partid din în­treprinderile şi instituţiile mu­nicipiului se preocupă­­— din proprie iniţiativă sa­u la cererea celor sancţionaţi — ca, după un an să analizeze activitatea celor în cauză şi, dacă activitatea lor politică, civică şi morală confir­mă că merită să li se ridice sanc­ţiunea, aceasta se înfăptuieşte prin hotărîrea şi aprobarea orga­nizaţiei de partid. Este demn de remarcat faptul că cei sancţionaţi, după un an şi chiar mai devreme, cer organelor şi organizaţiilor de partid să li se ridice sancţiunea. Există însă şi membri de partid care, din­­tr-un motiv sau altul, nici după mulţi ani nu solicită organizaţiei de partid din care fac parte să li se ridice sancţiunea. Nu o fac ei din proprie iniţiativă, dar, du­pă cum faptele o demonstrează, nici unele birouri ale organiza­ţiilor de partid nu se preocupă de ridicarea unor sancţiuni, cu toate că de la aplicarea lor au trecut nu puţini ani. De exem­plu, la „Electromureş" sunt mem­bri de partid care au primit sancţiuni de aproape sau peste 10 ani şi nu sunt încă ridicate. Asemenea situaţii mai persistă şi la secţia mişcare a complexului C.F.R., platforma chimică, la „Prodcomplex“ şi „Metalotehni­­ca“, la Fabrica de zahăr şi coo­perativa meşteşugărească „Meta­lul“, la C.A.S. „Avicola“ şi în alte unităţi economice. De subliniat e următorul fapt: în cadrul instruirilor lunare, or­ganul municipal de partid a a­­tras atenţia secretarilor organi­zaţiilor de partid, activului său, să se preocupe permanent de as­pectul despre care discutăm. To­tuşi, după cum se observă , e­­xemplele date sunt elocvente — unele organizaţii de partid se complac în a ţine în evidenţa lor membri de partid sancţionaţi nu cu puţini ani în urmă. Fireş­te, nu excludem faptul că prin­tre cei sancţionaţi ar putea să fie şi membri de partid — dar suntem­ pe deplin convinşi că foarte puţini la număr — care prin activitatea lor politică, civi­că şi morală necorespunzătoare (şi uneori dublată de alte aba­teri) nu întrunesc criteriile statu­tare de a li se ridica sancţiunea de partid. Insă, aşa cum tot fap­tele vin şi demonstrează, aproa­pe toţi cei de la a căror sancţiu­ne au trecut doi, trei sau chiar mai mulţi ani, în perioada res­pectivă oamenii au dat dovadă de disciplină în producţie, de o comportare demnă în familie şi societate, au respectat şi respectă cu rigurozitate normele vieţii in­terne de partid. Cu alte cuvin­te, prin activitatea lor de zi cu zi au demonstrat că merită să l1 se ridice sancţiunea de partid. De ce n-au cerut din proprie ini­ţiativă acest lucru? Şi dacă n-au făcut-o ei, de ce nu s-au pre­ocupat de acest aspect al mun­cii de partid birourile organiza­ţiilor de partid? Iată întrebări la care, printr-o activitate politico­­organizatorică concretă trebuie să răspundă acele organe şi or­ganizaţii de partid în a căror e­­videnţă mai figurează membri de partid sancţionaţi cu ani şi ani în urmă. Este o obligaţie sta­tutară şi ea trebuie respectată cu răspundere comunistă. C. CROITORU La Crăieşti — un nou pod peste Tîrnava Mică In conformitate cu angajamen­tul luat, colectivul de muncă de la şantierul Găneşti al Direcţiei judeţene de drumuri şi poduri a dat recent în folosinţă, cu 40 de zile înainte de termenul fixat, podul din beton armat. Noul pod, în lungime de 72 de metri, va asigura desfăşurarea în con­diţii optime a traficului rutier pe drumul judeţean nr. 107 D ce leagă localităţile Crăieşti şi Cor­­neşti. M0«AM5.QNPUfî.A. „NEÎNŢELEŞII“ Lălăind de mama focului, Sza­lonka Iosif din Valea Rece nr. 29, face vizibile eforturi pentru a se mai ţine pe picioare şi a par­curge drumul pînă acasă. Din cînd în cînd, printre atîtea grele oftaturi pe drumul pieptiş, mai scapă cite o „expresie înflorită“. Cînd lucrătorul de miliţie îi a­­minteşte că există o lege con­form căreia consumul de alcool peste anumite limite, starea de ebrietate pe străzi, în locuri pu­blice, se sancţionează, brusc îşi aminteşte şi el de litera legii pe care o încalcă şi cere clemenţă. „Am băut de necaz“ — ne spune prefăcut. Şi pentru a întări im­presia de măscărici se apropie de biserică în postură de clovn, se închină evlavios, invocă pe vreun sfînt protector al adepţi­lor lui Bachus, apoi deodată în­cepe să blagoslovească pe cei din jur cu un torent de înjurături, schiţînd machiavelic un zîmbet strîmb, gîndind cu voce tare: „I-am dus şi pe ăştia!“ O con­cluzie pripită. Amenda aplicată i-a schimbat pînă la urmă şi pla­nurile şi replica ... Cu ifose de om neînţeles, Sza­bó Alexandru din Valea Rece nr. 86, nici nu mai recurge la şi­retlicul amicului de pahar, se răţoieşte, se ismeneşte, împestri­­ţîndu-şi limbajul cu expresii din sfera insalubrităţii sociale, cre­­zînd probabil că teribilismul ief­tin şi tatuajul „box“ de pe un braţ pot impresiona cîtuşi de pu­ţin pe cineva. Se născocoreşte şi, într-o pornire născută din „cu­rajul“ căpătat după paharele în plus de la „Furnica“ vrea să spe­rie şi el pe cineva. Nici Alexan­dru Budai, nici Augustin Mol­dovan, prietenii de pahar, dealt­fel precauţi, potoliţi şi de ce n-am spune-o, bine intenţionaţi, nu-i mai pot nici stăpîni, nici sfătui. Nu mai au pe cine! Se crede un fel de buricul pămîntu­­lui şi după fiecare „hîc“ perorea­ză ameninţător chiar în faţa ofi­ţerului de miliţie: „Beau, ce-mi pasă! Beau pînă cad în cap!“, în vreme ce prietenii îl scuză în­­tr-un limbaj amuzant, plin de a­­propouri: „Aşa-i omul la pahar! Ce mai, e bolnav..." şi arată cu degetul arătător sfredelind în dreptul tîmplei. ... La ora 6 (cam de diminea­ță!), Dezideriu Kovács din Fîntî­­nele-Roua, „magnetizat“ criță es­te găsit intr-un vagon din gara mare. Alături — o sticlă plină cu vodcă. Nu-i cam devreme? „Devreme?! — pare mirat de în­ ... VESELI trebare, apoi continuă cumplit de obosit. Deloc. Obişnuinţa. La ceasul ăsta unii îşi beau cea­iul .. .“ N-am urmărit în timpul raidu­lui nostru nici elementul hazliu, rod al comicului de situaţie sau de limbaj, nici pe cei mai păti­maşi prea des­gustători ai licorii bachice, ci mai mult o situaţie legată de încălcarea unei legi clare (mai precis care ar trebui să fie clară) pentru toată lumea. De la banii cîştigaţi cu trudă, a­­runcaţi cu inconştienţă pe apa sîmbetei, de la „nevinovate“ cin­zeacă, vinişorul şi şpriţurile pre­lungite pînă la hotarul dintre om şi neam, pînă la litrul şi obiş­nuinţa care-i aruncă treptat-trep­­tat pe „amatori“ în braţele unei patimi cumplite, nimicitoare, dis­tanţa e extrem de mică. Iar de aic­i la actele antisociale condam­nabile — exemple la îndemînă avem suficiente —­ la încălcarea legii, ca şi în cazul de faţă, nu mai rămîne decit un mic pas. Ar fi suficiente argumente, în inte­resul individului şi al colectivi­tăţii, pentru stoparea unei ase­menea metehne. LAZAR ladariu Recoltarea castraveţilor la ferma din Iernut a I.P.I.L.F. Tirgu- Mureş. DE VORBA CU CITITORII Simion Anca, Tg.-Mureş. Ne­regulile semnalate cu privire la recuperarea de la populaţie a sticlelor şi borcanelor goale s-au dovedit reale şi ca atare s-au luat măsuri ca unităţile comer­ciale interesate să depună mai mult interes faţă de acest aspect. Nicola György, Beica de Jos. Au fost cazuri cînd într-adevăr autobuzul ce deservește traseul Reghin — Nadășa și Beica de Jos, după efectuarea cursei a fost dirijat, din anumite motive, pe alt traseu. Deplasarea spre Re­ghin se putea efectua însă cu al­te autobuze ce tranzitează prin Beica de Jos, astfel că populaţia putea ajunge la Reghin. Totuşi, prin activizarea parcului de au­tobuze, conducerea Autobazei din Reghin a luat măsuri pentru evi­tarea cazurilor semnalate. V. Lumperdean, Tg.-Mureş. Conducerea I.J.G.C.L. a luat le­gătura cu organele comerciale cu tutungeriile din Piaţa Trandafi­rilor să pună în vînzare bilete pentru autobuzele cu autotaxare. Se preconizează ca în viitor să se amplaseze tonete în imediata apropiere a staţiilor de autobuze pentru a se facilita cumpărarea biletelor de către publicul că­lător. Minerva Crăciun, Maioreşti. In magazinele din Tg.-Mureş există în vînzare sortimentul de sanda­le nr. 27. Probabil însă că în ma­gazinul în care aţi intrat acest sortiment a fost epuizat tempo­rar. Totuşi, s-au dat indicaţii de­legaţilor care vor participa la contractarea fondului de marfă pe 1978 să ţină cont de sugestii­le cumpărătorilor. P. Besenyei, Tg.-Mureş. Din răspunsul dat de conducerea I.R.E. Mureş rezultă că pe stra­da Papiu Ilarian nu s-au efec­tuat lucrări la linia de înaltă tensiune la data de 19 iulie, ci după 25 iulie. Oricum, pentru faptul că vi s-au defectat apara­tele electrocasnice vinovată se face conducerea acestei între­prinderi care trebuia să-şi anun­ţe abonaţii despre efectuarea lu­crărilor. Rubrică realizată de ION CIURDARU • STEAUA ROȘIE PAGINA 3 ANIMALI MULTE, CU ÎNALT POTENŢIAL PRODUCTIV în efectivele de animale să primeze calitatea După cum s-a subliniat la re­centa consfătuire cu activul din agricultură, zootehnia judeţului nostru, în perioada care a trecut din acest an, a înregistrat rezul­tate bune atît în ceea ce priveşte realizarea efectivelor cît şi în sporirea producţiei de lapte. In cooperativele agricole, de exem­plu, în perioada ce s-a scurs, ca urmare a interesului şi răspun­derii ce au fost manifestate în transpunerea în fapte a progra­mului judeţean de creştere a a­­nimalelor, a măsurilor transmise prin Comandamentul agricol ju­deţean, sarcina anuală la efective a fost depăşită cu 6.800 bovine. Desigur, reuşita acestei acţiuni în realizarea şi depăşirea efec­tivelor merită toată lauda şi cre­ează posibilităţi ca de acum îna­inte (unde nu s-a făcut) să se in­siste pe o selecţie riguroasă, menţinîndu-se exemplarele cu un potenţial productiv ridicat. Un mare grup de cooperative agricole, printre care cele din Batoş, Acăţari, Breaza, Cedrad, Lueriu, Logig, Sînpaul, Valea Largă, Sârăţeni, Reghin, Frun­­zeni şi altele au obţinut rezulta­te bune îndeosebi la realizarea e­­fectivelor matcă întregistrînd 15 —20 exemplare peste prevederi­le de plan. Intr-un alt grup de 26 cooperative agricole, cum sînt cele din Argrişteu, Albeşti, Bahnea, Chirileu, Daneş, Filea, Grebeniş, Livezeni, Miheş, Sas­­chiz, Troiţa etc., s-a ajuns ca peste prevederile de plan să nu­mere la total bovine în plus pes­te 100 exemplare. In primul caz din exemplul folosit mai sus se creează posibilitatea să se trea­că treptat la îmbunătăţirea efec­tivului prin scoaterea vacilor bă­­trîne şi neproductive. In cel de-al doilea exemplu, pentru e­­vitarea unor dificultăţi în adă­­postire şi furajare normală a a­­nimalelor, specialiştii au sarci­na de a examina periodic efecti­vul, iar exemplarele fără valoa­re de prăsilă să fie grupate se­parat pe loturi, îngrăşate şi în cel mai scurt timp valorificate prin livrarea lor la fondul de stat. Desigur, modalităţile de în­­grăşare sunt multiple, cel mai economicos procedeu este ca în­­grăşarea să se realizeze în unită­ţile specializate ale­ I.A.S. sau ale asociaţiilor intercooperatiste. Acţiunea, dealtfel se dirijează prin compartimentul de resort al Direcţiei agricole. Important este să se înceapă. Esenţialul în perioada de faţă este însă de a se trece cu răs­pundere la o triere mai accen­tuată a animalelor şi scoaterea din efective (fără a afecta planul anual) a tuturor animalelor sla­be, neproductive. Cu prioritate este bine a se menţine îndeosebi pentru reproducţie viţelele din prăsilă proprie. O altă acţiune care trebuie să stea în atenţia zootehniştilor este aceea de a menţine în efectivul matcă a u­­nui număr sporit de juninci. Din controalele efectuate s-a consta­tat că în cooperativele agricole din Aţintiş, Bichiş, Chiheru de Jos, Chirileu, Cucerdea, Gălă­­ţeni, Hodoşa, Lueriu, Miheş, Mu­rali, Petrilaca-Gorneşti şi Sas­­chiz în efectivul matcă este un procent mic de juninci, menţi­nîndu-se un număr mediu de vaci mai mare faţă de calcula­rile de plan. Prin urmare, în vederea obţi­nerii unor animale valoroase, cu un înalt randament de producţie, se impune ca peste tot în efecti­vele realizate la nivelul planu­lui să se insiste pe calitate. A­­jungerea într-o asemenea fază superioară de preocupare este un semn că sarcinile celui de-al XI-lea Congres al partidului se transpun în fapte, că de la un an la altul zootehnia judeţului nostru ajunge să reprezinte o pondere de aproape 50 la sută din totalul producţiei agricole. RO­MUS CÂMPEAN Însămînţează culturile pentru masă verde In vederea asigurării unui vo­lum mare de furaj de calitate şi îndeosebi de masă verde pentru anul ce vine, peste tot în între­prinderile agricole de stat ale trustului de specialitate se mun­ceşte intens la lucrările de pre­gătire a terenului şi de insă­­mînţare a Loliumului multiflo­­rum. Din cele 1.000 ha prevă­zute a se însămînţa cu această valoroasă plantă furajeră, pînă ieri planul a fost realizat în pro­porţie de 60 la sută. Mai avansa­te cu însămînţările se află I.A.S. Sîncrai, Reghin, Albeşti, Zau, Za­­găr şi altele. Paralel cu această importan­tă lucrare, mecanizatorii, specia­liştii din fermă intensifică şi e­­fectuarea arăturilor, a fertiliză­rii terenului. Astfel, pentru cul­turile destinate pentru masă verde, orz şi grîu, au fost trans­portate şi aplicate peste 9.800 to­ne gunoi de grajd, iar pe 800 ha îngrășăminte chimice. Acțiunea continuă. Interes pentru echilibrarea balanţei furajere Conducerea cooperativei agri­cole din Nazna este preocupată de echilibrarea balanţei furajere. La fibroase s-a apelat la surse din alte localităţi. In acest scop, la timpul potrivit, de pe fîneaţa situată la Mocear-Reghin, cu co­saşi din Nazna, a fost recoltată iarba de pe o suprafaţă de peste 50 ha. Intrucît lucrarea s-a fă­cut pe timp frumos, a fost adu­nat şi depozitat în căpiţe fîn de calitate foarte bună. Intrucît transportul unui volum aşa de mare de furaje se poate face nu­mai eşalonat, la 24 august, cît şi ieri, 35 de cooperatori din Nazna, în frunte cu Teodor Orza, preşe­dintele unităţii, cu 10 căruţe şi 3 autocamioane au participat la aşezarea căpiţelor în şire mari şi la transportul treptat al aces­tuia la centrul gospodăresc unde este ferma zootehnică. Ca urmare a atenţiei ce se acor­dă sectorului zootehnic, produc­ţia medie zilnică se cifrează la 9 litri lapte pe vacă furajată. R. NAZNEANU

Next