Steaua Roşie, septembrie 1977 (Anul 29, nr. 206-231)
1977-09-01 / nr. 206
Sancţiunea de partid are un anume termen Aţa după cum prevăd normele statutare, sancţiunea de partid are ca scop întărirea disciplinei şi moralei de partid, a unităţii şi purităţii rîndurilor partidului, a răspunderii faţă de îndeplinirea îndatoririlor statutare; ea are un caracter educativ, urmărind preîntîmpinarea abaterilor şi îndreptarea celui sancţionat. In municipiul Tg.-Mureş, organele şi organizaţiile de partid, în marea lor majoritate au fost şi sînt exigente, analizează cu mult discernămînt şi responsabilitate abaterile unor membri de partid de la normele statutare, de la Codul principiilor şi normelor muncii şi vieţii comuniştilor, ale eticii şi echităţii socialiste, militfând în felul acesta pentru respectarea disciplinei şi democraţiei de partid, a moralei comuniste de către fiecare membru de partid, indiferent de funcţia pe care o deţine într-o colectivitate de muncă. Evident că, după trecerea unei perioade, de cel puţin un an de la data sancţionării, în temeiul normelor statutare, organele şi organizaţiile de partid pot — din proprie iniţiativă sau la cererea celui în cauză — să-i examineze activitatea şi să hotărască ridicarea sancţiunii. In acest sens, marea majoritate a organelor şi organizaţiilor de partid din întreprinderile şi instituţiile municipiului se preocupă— din proprie iniţiativă sau la cererea celor sancţionaţi — ca, după un an să analizeze activitatea celor în cauză şi, dacă activitatea lor politică, civică şi morală confirmă că merită să li se ridice sancţiunea, aceasta se înfăptuieşte prin hotărîrea şi aprobarea organizaţiei de partid. Este demn de remarcat faptul că cei sancţionaţi, după un an şi chiar mai devreme, cer organelor şi organizaţiilor de partid să li se ridice sancţiunea. Există însă şi membri de partid care, dintr-un motiv sau altul, nici după mulţi ani nu solicită organizaţiei de partid din care fac parte să li se ridice sancţiunea. Nu o fac ei din proprie iniţiativă, dar, după cum faptele o demonstrează, nici unele birouri ale organizaţiilor de partid nu se preocupă de ridicarea unor sancţiuni, cu toate că de la aplicarea lor au trecut nu puţini ani. De exemplu, la „Electromureş" sunt membri de partid care au primit sancţiuni de aproape sau peste 10 ani şi nu sunt încă ridicate. Asemenea situaţii mai persistă şi la secţia mişcare a complexului C.F.R., platforma chimică, la „Prodcomplex“ şi „Metalotehnica“, la Fabrica de zahăr şi cooperativa meşteşugărească „Metalul“, la C.A.S. „Avicola“ şi în alte unităţi economice. De subliniat e următorul fapt: în cadrul instruirilor lunare, organul municipal de partid a atras atenţia secretarilor organizaţiilor de partid, activului său, să se preocupe permanent de aspectul despre care discutăm. Totuşi, după cum se observă , exemplele date sunt elocvente — unele organizaţii de partid se complac în a ţine în evidenţa lor membri de partid sancţionaţi nu cu puţini ani în urmă. Fireşte, nu excludem faptul că printre cei sancţionaţi ar putea să fie şi membri de partid — dar suntem pe deplin convinşi că foarte puţini la număr — care prin activitatea lor politică, civică şi morală necorespunzătoare (şi uneori dublată de alte abateri) nu întrunesc criteriile statutare de a li se ridica sancţiunea de partid. Insă, aşa cum tot faptele vin şi demonstrează, aproape toţi cei de la a căror sancţiune au trecut doi, trei sau chiar mai mulţi ani, în perioada respectivă oamenii au dat dovadă de disciplină în producţie, de o comportare demnă în familie şi societate, au respectat şi respectă cu rigurozitate normele vieţii interne de partid. Cu alte cuvinte, prin activitatea lor de zi cu zi au demonstrat că merită să l1 se ridice sancţiunea de partid. De ce n-au cerut din proprie iniţiativă acest lucru? Şi dacă n-au făcut-o ei, de ce nu s-au preocupat de acest aspect al muncii de partid birourile organizaţiilor de partid? Iată întrebări la care, printr-o activitate politicoorganizatorică concretă trebuie să răspundă acele organe şi organizaţii de partid în a căror evidenţă mai figurează membri de partid sancţionaţi cu ani şi ani în urmă. Este o obligaţie statutară şi ea trebuie respectată cu răspundere comunistă. C. CROITORU La Crăieşti — un nou pod peste Tîrnava Mică In conformitate cu angajamentul luat, colectivul de muncă de la şantierul Găneşti al Direcţiei judeţene de drumuri şi poduri a dat recent în folosinţă, cu 40 de zile înainte de termenul fixat, podul din beton armat. Noul pod, în lungime de 72 de metri, va asigura desfăşurarea în condiţii optime a traficului rutier pe drumul judeţean nr. 107 D ce leagă localităţile Crăieşti şi Corneşti. M0«AM5.QNPUfî.A. „NEÎNŢELEŞII“ Lălăind de mama focului, Szalonka Iosif din Valea Rece nr. 29, face vizibile eforturi pentru a se mai ţine pe picioare şi a parcurge drumul pînă acasă. Din cînd în cînd, printre atîtea grele oftaturi pe drumul pieptiş, mai scapă cite o „expresie înflorită“. Cînd lucrătorul de miliţie îi aminteşte că există o lege conform căreia consumul de alcool peste anumite limite, starea de ebrietate pe străzi, în locuri publice, se sancţionează, brusc îşi aminteşte şi el de litera legii pe care o încalcă şi cere clemenţă. „Am băut de necaz“ — ne spune prefăcut. Şi pentru a întări impresia de măscărici se apropie de biserică în postură de clovn, se închină evlavios, invocă pe vreun sfînt protector al adepţilor lui Bachus, apoi deodată începe să blagoslovească pe cei din jur cu un torent de înjurături, schiţînd machiavelic un zîmbet strîmb, gîndind cu voce tare: „I-am dus şi pe ăştia!“ O concluzie pripită. Amenda aplicată i-a schimbat pînă la urmă şi planurile şi replica ... Cu ifose de om neînţeles, Szabó Alexandru din Valea Rece nr. 86, nici nu mai recurge la şiretlicul amicului de pahar, se răţoieşte, se ismeneşte, împestriţîndu-şi limbajul cu expresii din sfera insalubrităţii sociale, crezînd probabil că teribilismul ieftin şi tatuajul „box“ de pe un braţ pot impresiona cîtuşi de puţin pe cineva. Se născocoreşte şi, într-o pornire născută din „curajul“ căpătat după paharele în plus de la „Furnica“ vrea să sperie şi el pe cineva. Nici Alexandru Budai, nici Augustin Moldovan, prietenii de pahar, dealtfel precauţi, potoliţi şi de ce n-am spune-o, bine intenţionaţi, nu-i mai pot nici stăpîni, nici sfătui. Nu mai au pe cine! Se crede un fel de buricul pămîntului şi după fiecare „hîc“ perorează ameninţător chiar în faţa ofiţerului de miliţie: „Beau, ce-mi pasă! Beau pînă cad în cap!“, în vreme ce prietenii îl scuză într-un limbaj amuzant, plin de apropouri: „Aşa-i omul la pahar! Ce mai, e bolnav..." şi arată cu degetul arătător sfredelind în dreptul tîmplei. ... La ora 6 (cam de dimineață!), Dezideriu Kovács din Fîntînele-Roua, „magnetizat“ criță este găsit intr-un vagon din gara mare. Alături — o sticlă plină cu vodcă. Nu-i cam devreme? „Devreme?! — pare mirat de în ... VESELI trebare, apoi continuă cumplit de obosit. Deloc. Obişnuinţa. La ceasul ăsta unii îşi beau ceaiul .. .“ N-am urmărit în timpul raidului nostru nici elementul hazliu, rod al comicului de situaţie sau de limbaj, nici pe cei mai pătimaşi prea desgustători ai licorii bachice, ci mai mult o situaţie legată de încălcarea unei legi clare (mai precis care ar trebui să fie clară) pentru toată lumea. De la banii cîştigaţi cu trudă, aruncaţi cu inconştienţă pe apa sîmbetei, de la „nevinovate“ cinzeacă, vinişorul şi şpriţurile prelungite pînă la hotarul dintre om şi neam, pînă la litrul şi obişnuinţa care-i aruncă treptat-treptat pe „amatori“ în braţele unei patimi cumplite, nimicitoare, distanţa e extrem de mică. Iar de aici la actele antisociale condamnabile — exemple la îndemînă avem suficiente — la încălcarea legii, ca şi în cazul de faţă, nu mai rămîne decit un mic pas. Ar fi suficiente argumente, în interesul individului şi al colectivităţii, pentru stoparea unei asemenea metehne. LAZAR ladariu Recoltarea castraveţilor la ferma din Iernut a I.P.I.L.F. Tirgu- Mureş. DE VORBA CU CITITORII Simion Anca, Tg.-Mureş. Neregulile semnalate cu privire la recuperarea de la populaţie a sticlelor şi borcanelor goale s-au dovedit reale şi ca atare s-au luat măsuri ca unităţile comerciale interesate să depună mai mult interes faţă de acest aspect. Nicola György, Beica de Jos. Au fost cazuri cînd într-adevăr autobuzul ce deservește traseul Reghin — Nadășa și Beica de Jos, după efectuarea cursei a fost dirijat, din anumite motive, pe alt traseu. Deplasarea spre Reghin se putea efectua însă cu alte autobuze ce tranzitează prin Beica de Jos, astfel că populaţia putea ajunge la Reghin. Totuşi, prin activizarea parcului de autobuze, conducerea Autobazei din Reghin a luat măsuri pentru evitarea cazurilor semnalate. V. Lumperdean, Tg.-Mureş. Conducerea I.J.G.C.L. a luat legătura cu organele comerciale cu tutungeriile din Piaţa Trandafirilor să pună în vînzare bilete pentru autobuzele cu autotaxare. Se preconizează ca în viitor să se amplaseze tonete în imediata apropiere a staţiilor de autobuze pentru a se facilita cumpărarea biletelor de către publicul călător. Minerva Crăciun, Maioreşti. In magazinele din Tg.-Mureş există în vînzare sortimentul de sandale nr. 27. Probabil însă că în magazinul în care aţi intrat acest sortiment a fost epuizat temporar. Totuşi, s-au dat indicaţii delegaţilor care vor participa la contractarea fondului de marfă pe 1978 să ţină cont de sugestiile cumpărătorilor. P. Besenyei, Tg.-Mureş. Din răspunsul dat de conducerea I.R.E. Mureş rezultă că pe strada Papiu Ilarian nu s-au efectuat lucrări la linia de înaltă tensiune la data de 19 iulie, ci după 25 iulie. Oricum, pentru faptul că vi s-au defectat aparatele electrocasnice vinovată se face conducerea acestei întreprinderi care trebuia să-şi anunţe abonaţii despre efectuarea lucrărilor. Rubrică realizată de ION CIURDARU • STEAUA ROȘIE PAGINA 3 ANIMALI MULTE, CU ÎNALT POTENŢIAL PRODUCTIV în efectivele de animale să primeze calitatea După cum s-a subliniat la recenta consfătuire cu activul din agricultură, zootehnia judeţului nostru, în perioada care a trecut din acest an, a înregistrat rezultate bune atît în ceea ce priveşte realizarea efectivelor cît şi în sporirea producţiei de lapte. In cooperativele agricole, de exemplu, în perioada ce s-a scurs, ca urmare a interesului şi răspunderii ce au fost manifestate în transpunerea în fapte a programului judeţean de creştere a animalelor, a măsurilor transmise prin Comandamentul agricol judeţean, sarcina anuală la efective a fost depăşită cu 6.800 bovine. Desigur, reuşita acestei acţiuni în realizarea şi depăşirea efectivelor merită toată lauda şi creează posibilităţi ca de acum înainte (unde nu s-a făcut) să se insiste pe o selecţie riguroasă, menţinîndu-se exemplarele cu un potenţial productiv ridicat. Un mare grup de cooperative agricole, printre care cele din Batoş, Acăţari, Breaza, Cedrad, Lueriu, Logig, Sînpaul, Valea Largă, Sârăţeni, Reghin, Frunzeni şi altele au obţinut rezultate bune îndeosebi la realizarea efectivelor matcă întregistrînd 15 —20 exemplare peste prevederile de plan. Intr-un alt grup de 26 cooperative agricole, cum sînt cele din Argrişteu, Albeşti, Bahnea, Chirileu, Daneş, Filea, Grebeniş, Livezeni, Miheş, Saschiz, Troiţa etc., s-a ajuns ca peste prevederile de plan să numere la total bovine în plus peste 100 exemplare. In primul caz din exemplul folosit mai sus se creează posibilitatea să se treacă treptat la îmbunătăţirea efectivului prin scoaterea vacilor bătrîne şi neproductive. In cel de-al doilea exemplu, pentru evitarea unor dificultăţi în adăpostire şi furajare normală a animalelor, specialiştii au sarcina de a examina periodic efectivul, iar exemplarele fără valoare de prăsilă să fie grupate separat pe loturi, îngrăşate şi în cel mai scurt timp valorificate prin livrarea lor la fondul de stat. Desigur, modalităţile de îngrăşare sunt multiple, cel mai economicos procedeu este ca îngrăşarea să se realizeze în unităţile specializate ale I.A.S. sau ale asociaţiilor intercooperatiste. Acţiunea, dealtfel se dirijează prin compartimentul de resort al Direcţiei agricole. Important este să se înceapă. Esenţialul în perioada de faţă este însă de a se trece cu răspundere la o triere mai accentuată a animalelor şi scoaterea din efective (fără a afecta planul anual) a tuturor animalelor slabe, neproductive. Cu prioritate este bine a se menţine îndeosebi pentru reproducţie viţelele din prăsilă proprie. O altă acţiune care trebuie să stea în atenţia zootehniştilor este aceea de a menţine în efectivul matcă a unui număr sporit de juninci. Din controalele efectuate s-a constatat că în cooperativele agricole din Aţintiş, Bichiş, Chiheru de Jos, Chirileu, Cucerdea, Gălăţeni, Hodoşa, Lueriu, Miheş, Murali, Petrilaca-Gorneşti şi Saschiz în efectivul matcă este un procent mic de juninci, menţinîndu-se un număr mediu de vaci mai mare faţă de calcularile de plan. Prin urmare, în vederea obţinerii unor animale valoroase, cu un înalt randament de producţie, se impune ca peste tot în efectivele realizate la nivelul planului să se insiste pe calitate. Ajungerea într-o asemenea fază superioară de preocupare este un semn că sarcinile celui de-al XI-lea Congres al partidului se transpun în fapte, că de la un an la altul zootehnia judeţului nostru ajunge să reprezinte o pondere de aproape 50 la sută din totalul producţiei agricole. ROMUS CÂMPEAN Însămînţează culturile pentru masă verde In vederea asigurării unui volum mare de furaj de calitate şi îndeosebi de masă verde pentru anul ce vine, peste tot în întreprinderile agricole de stat ale trustului de specialitate se munceşte intens la lucrările de pregătire a terenului şi de insămînţare a Loliumului multiflorum. Din cele 1.000 ha prevăzute a se însămînţa cu această valoroasă plantă furajeră, pînă ieri planul a fost realizat în proporţie de 60 la sută. Mai avansate cu însămînţările se află I.A.S. Sîncrai, Reghin, Albeşti, Zau, Zagăr şi altele. Paralel cu această importantă lucrare, mecanizatorii, specialiştii din fermă intensifică şi efectuarea arăturilor, a fertilizării terenului. Astfel, pentru culturile destinate pentru masă verde, orz şi grîu, au fost transportate şi aplicate peste 9.800 tone gunoi de grajd, iar pe 800 ha îngrășăminte chimice. Acțiunea continuă. Interes pentru echilibrarea balanţei furajere Conducerea cooperativei agricole din Nazna este preocupată de echilibrarea balanţei furajere. La fibroase s-a apelat la surse din alte localităţi. In acest scop, la timpul potrivit, de pe fîneaţa situată la Mocear-Reghin, cu cosaşi din Nazna, a fost recoltată iarba de pe o suprafaţă de peste 50 ha. Intrucît lucrarea s-a făcut pe timp frumos, a fost adunat şi depozitat în căpiţe fîn de calitate foarte bună. Intrucît transportul unui volum aşa de mare de furaje se poate face numai eşalonat, la 24 august, cît şi ieri, 35 de cooperatori din Nazna, în frunte cu Teodor Orza, preşedintele unităţii, cu 10 căruţe şi 3 autocamioane au participat la aşezarea căpiţelor în şire mari şi la transportul treptat al acestuia la centrul gospodăresc unde este ferma zootehnică. Ca urmare a atenţiei ce se acordă sectorului zootehnic, producţia medie zilnică se cifrează la 9 litri lapte pe vacă furajată. R. NAZNEANU