Steaua Roşie, iulie 1978 (Anul 30, nr. 154-179)
1978-07-22 / nr. 172
| Anul XXX. Nr. 172 (6.313) | Simbătă, 22 iulie 1978 4 pagini, 30 de bani In întîmpinarea marii sărbători MAI BUNA FOLOSIRE A SPAŢIILOR DE PRODUCŢIE în aceleaşi spaţii de producţie au fost amplasate la Ţesătoria de mătase Sighişoara 10 războaie de ţesut feţe de plapumă şi căptuşeli. Măsura are o dublă semnificaţie. Producţia halei respective va spori cu realizările acestor utilaje, ceea ce înseamnă o mai bună folosire a spaţiilor de producţie şi, in al doilea rînd, este vorba de dotarea întrepriderii cu maşini dintre cele mai moderne. Noile războaie de ieşiri sunt fără suveici, fapt ce duce la simplificarea fabricaţiei prin eliminarea fazei de canetat. Două din aceste utilaje au şi fost puse în funcţiune, urmînd ca celelalte să fie date în exploatare pină în trimestrul IV a.c. SUCCESELE COOPERATORILOR meşteşugari Bilanţul activităţii desfăşurate în prima jumătate a anului 1978 de lucrătorii din cooperaţia meşteşugărească a judeţului Mureş este concludent, el atestind preocuparea ce se depune in privinţa îndeplinirii angajamentelor asumate în întrecerea socialistă. Plusuri evidente s-au înregistrat la mai mulţi indicatori. Creşterea la prestări de servicii, faţă de aceeaşi perioadă a anului 1977 indică un procent de 20 la sută. In contul succeselor obţinute de personalul muncitor din cooperativele meşteşugăreşti, este inclusă şi o producţie suplimentară de circa 15 milioane lei. Exprimate fizic, adică pe sortimente şi produse, aceste realizări s-au materializat în cantităţi sporite de tricotaje, confecţiitextile, mobilier, ţesături de bumbac, diferite obiecte din lemn şi împletituri, confecţii livrate la export, activitate ce înregistrează o depăşire de 2 milioane lei valută. Cel de-al doilea semestru al anului în curs a început cu perspective deosebite în onorarea integrală a prevederilor din angajamentele asumate în întrecere în întîmpinarea zilei de 23 August. Elvira Munteanu — şefă de echipă şi Maria Mureşan — controloare de calitate, sînt două muncitoare ce şi-au cîştigat un bun renume pentru calitatea produselor ce le realizează la secţia articole tehnice din cauciuc din cadrul F.C.M.A.C. Luduş. Cu ce bilanţ vă prezentaţi în faţa adunării generale a oamenilor muncii ? Interlocutor: DORIN CENGHER, director adjunct la I.U.P.S. Reghin — Cu un bilanţ bun, cu toţi indicatorii realizaţi, cu un spor de 7 milioane lei la producţia industrială, cu aproape o jumătate de milion la cea de marfă, cu circa 300.090 lei la cea netă, cu 440.000 lei valută peste plan la export, cu economii de 3 lei la cheltuielile totale la 1.000 lei producţie marfă şi cu 0,50 lei la cheltuielile materiale, cu o depăşire de 1,21 la sută a planului total de investiţii şi cu 8,16 la sută a planului de construcţii-montaj, cu o singură propunere nerezolvată din 79 câte au fost făcute la adunarea precedentă. Deci, aşa cum arată cifrele consemnate, colectivul nostru se prezintă la adunarea generală cu realizări importante care, desigur, puteau fi şi mai semnificative dacă nu întîmpinam unele greutăţi datorită neonorării de către diferiţi furnizori, la termenele prevăzute in contracte, a unor subansamble şi materiale necesare producţiei. — Prin ce căi s-au obţinut rezultatele arătate? — în primul rînd pe calea creşterii productivităţii muncii prin care s-a realizat 80 la suta din sporul de producţie înregistrat la nivelul semestrului I. Pe de altă parte, la creşterea eficienţei a contribuit utilizarea mai raţională a capacităţilor şi timpului de lucru, a materiilor prime şi materialelor, diminuarea cheltuielilor de producţie, calitatea mai înaltă a produselor etc. Doresc să subliniez, însă, că toate succesele noastre se datoresc oamenilor, spiritului lor de iniţiativă şi abnegaţiei cu care s-au străduit să dea viaţă măsurilor şi iniţiativelor întreprinse cu competenţă de organizaţia de partid şi consiliul oamenilor muncii, eforturilor susţinute pentru realizarea sarcinilor de plan încredinţate şi a angajamentelor asumate în întrecerea socialistă. — Cum a început şi cum se desfăşoară munca în semestrul II, cînd la baza întregii activi-taţi productive stau indicatorii producției nete şi fizice? — Semestrul II a început sub auspicii bune. De fapt, continuăm activitatea în acelaşi ritm susţinut al lunii trecute, care caracterizează întreaga perioadă parcursă din anul 1978. întregul colectiv este hotărît să facă tot ce depinde de el pentru a încheia anul cu realizări mult superioare sarcinilor stabilite. De acest fapt m-am convins şi la recenta adunare a oamenilor muncii din secţia I — prelucrări mecanice, cele două turnătorii şi forjă — unde, alături de unele probleme legate de îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, s-au analizat cu multă obiectivitate şi spirit de răspundere şi problemele de producţie, rezultatele obţinute în semestrul I, făcîndu-se totodată o serie de propuneri concrete cu privire la creşterea calitativă a întregii activităţi, la punerea în valoare a rezervelor de care dispun, întărirea disciplinei muncii etc., care vor crea o bază largă aplicării metodelor avansate de lucru şi în final îndeplinirea exemplară a noilor indicatori, producţia netă şi fizică. — Ce ne puteţi spune despre perfecţionarea stilului de lucru al consiliului oamenilor muncii, legătura acestui organism colectiv cu secţiile direct productive? — Prin cuprinderea unui număr de 10 muncitori din consiliul oamenilor muncii s-a lărgit şi amplificat legătura acestui organism cu secţiile direct productive, dezbaterile devenind mai vii, la obiect, ancorate in munca directă de la maşină, de la banda de montaj, în clocotul metalului turnat în forme. Cu alte cuvinte organul de conducere colectivă cunoaşte direct activitatea şi poate interveni operativ şi eficient în rezolvarea problemelor de la fiecare loc de muncă. Ca urmare, şedinţele consiliului au un larg şi intens caracter lucrativ, dezbătînd în funcţie de cerinţele momentului problemele legate direct de bunul mers al adi- Consemnat IOAN HUSAR (Continuare în pag. a 4-a) Alentic sporită lucrărilor de întreţinere şi recoltare a legumelor In timp ce în lanurile de grâu intră de la o zi la alta un număr tot mai mare de combine la recoltare, în fermele legumicole continuă cu aceeaşi intensitate lucrările de întreţinere, de combatere a bolilor şi dăunătorilor şi de recoltare şi livrare operativă a produselor către pieţele de desfacere pentru populaţie. In asemenea ipostaze i-am surprins la lucru pe legumicultorii de la ferma din Iernut, aparţinătoare de întreprinderea de producţie şi industrializare a legumelor Tg.-Mureş. Se lucra din plin, cu mijloace mecanice, la 20 recoltarea şi transportul mazării la staţia de batozare. Din cele 48 ha de mazăre aflate în cultură erau recoltate 30, pînă acum lucrarea, desigur, a mai avansat, însă planul era deja realizat şi aceasta datorită faptului că îrv ferma legumicolă din Iernut, ca urmare a respectării tehnologiei şi atenţiei acordate, s-a obţinut o producţie sporită de mazăre de circa 10 tone la hectar. întreaga desfăşurare a lucrării era cordonată de şeful fermei, ing. Erszenyi Paul. După recoltarea şi livrarea verzei timpurii şi a mazării aici au fost plantate în cultură succesivă 5 ha cu varză * de toamnă şi semănate în cultură dublă 12 ha de fasole, iar la data vizitei noastre se lucra din plin la irigarea verzei. Unitatea mai are în cultură 25 ha de fasole verde, foarte frumoasă, curată, în stadiu de înflorire, 10 ha de castraveţi bine întreţinuţi, pe care au apărut primul rod şi 12 ha de tomate care se prezintă în condiţii foarte bune, fiind curate şi încărcate cu gogonele, urmînd ca săptămînă viitoare să se treacă la recoltarea primelor cantităţi de roşii. Pînă în prezent atît la fasole cît şi la tomate au fost aplicate trei tratamente contra bolilor. Dealtfel, dupăcum am putut constata, această fermă este la ora actuală una dintre cele mai bine puse la punct, cu culturi curate şi bine dezvoltate, cu drumuri de acces frumos amenajate iar în incinta sediului cu multe flori care-ţi incintă privirea, toate dovedind că aici există buni gospodari care şi-au dat tot interesul pentru realizarea şi depăşirea cifrelor de plan la toţi indicatorii şi la fiecare cultură. O altă grădină bine întreţinută şi în care se lucrează cu rezultate bune este cea a cooperativei agricole din Cuci, care se întinde pe 20 ha de teren. Din ea au fost recoltate şi livrate 70 tone de varză timpurie iar terenul a fost pregătit pentru a fi cultivat cu cea de-a doua cultură de varză şi castraveţi. Cooperatorii de la grădina de legume sunt ocupaţi în prezent cu aplicarea tratamentelor la tomate şi cu întreţinerea celorlalte culturi de vinete, ardei şi rădăcinoase. V. ORZ.\ Creşte participarea la acţiunile patriotice în municipiul Sighişoara, paralel cu intensificarea întrecerii socialiste in întreprinderile industriale şi agricole, în întimpinarea zilei de 23 August sporeşte participarea locuitorilor oraşului la acţiunile patriotice îndreptate spre realizarea unor obiective edilitare de mare importanţă Unul din aceste obiective îl constituie construirea canalului colector. Incepînd de ieri, 21 iulie, pe baza unui grafic, mijloacelor mecanice li s-au alăturat şi importante forţe umane. Colectivele a 7 întreprinderi republicane s-au angajat să participe zilnic, în afara programului de lucru, la executarea canalului pe malul sting al Tirnavei, pe o lungime de circa 200 m, unde nu se poate lucra mecanizat, săpînd un şanţ de circa 3 metri adîncime şi peste doi metri lăţime. Tineretul municipiului îşi aduce contribuţia la înălţarea noilor blocuri de locuinţe. Zilnic, pe şantiere participă în jur de 60 de elevi ai liceelor din localitate. Vedere din Sighișoara. La secerişul griului să utilizăm la maximum fiecare oră bună de lucru! Recoltarea griului a fost declanşată in marea majoritate a unităţilor agricole din judeţul nostru, însă datorită timpului instabil din această săptămînă realizările sînt încă minore. Pentru impulsionarea secerişului, în condiţiile actuale cu multe ploi, este necesară o bună organizare a muncii, urmărindu-se în permanenţă starea de coacere a lanurilor pentru concentrarea tuturor forţelor în lanurile şi terenurile zvintate, astfel încît fiecare oră bună de lucru în cîmp să fie folosită cu maximă eficienţă. Cu ocazia investigaţiei întreprinse prin mai multe unităţi agricole în cursul zilei de joi, cînd prea puţin s-a putut lucra la recoltat, din cauza ploilor căzute în zilele anterioare, am întîlnit ingineri şefi şi preşedinţi pe cîmp, pentru verificarea lanurilor, pentru a trimite combinele la seceriş deîndată ce s-a putut. Astfel, la C.A.P. Voiniceni, unitate în care au fost recoltate pină ieri 15 ha din cele 230 ha cultivate, în primele ore ale dimineţii combinerii Eugen Năznean, Ioan Macarie şi Imre Zoltán, conduşi de şeful secţiei de mecanizare, Vaida Ioan, verificau modernele combine pentru ca o dată ce trec la recoltat să poată lucra în ritm susţinut fără întrerupere. Din discuţia avută cu aceşti oameni s-a desprins hotărîrea lor de a aduna întreaga recoltă la timp şi fără pierderi. Atît la orz cît şi pînă acum la grîu, combinele s-au comportat bine, deşi s-a lucrat în condiţii grele. Ele sînt secondate îndeaproape de presa de balotat, pe care lucrează cu multă pricepere Augustin Cordoş, care a reuşit să ţină pasul cu recoltarea, fapt ce a permis cooperatorilor să elibereze terenul In mod operativ. La C.A.P. Sînpetru de Cîmpie, la recoltarea griului de pe cele 515 ha s-a intrat cu 4 combine proprii, cu care se strînge zilnic recolta de pe 20—24 ha. Printre cei mai destoinici combineri se află Vasile Pogăceanu şi Ciprian Purcaru, care lucrează de mai mulţi ani pe aceste maşini moderne. Intrucît lanurile se prezintă în condiţii bune, fără suprafeţe mari căzute, se speră că se va putea lucra în această campanie în ritm susţinut, iar recolta va fi pusă la sdăpost la timp. Buna organiza-are a muncii şi mai ales folosirea din plin a capacităţii combinelor şi a fiecărei ore bune de lucru în cîmp sunt principalii factori de care depinde reuşita deplină a acestei campanii. Singura problemă care a creat greutăţi In respectarea fluxului continuu este funcţionarea defectuoasă a celor două prese, care au balotat paiele de orz doar de pe 20 ha, faţă de 80 ha recoltate. Dealtfel, la una dintre prese s-a întîrziat mult reparaţia, sosind în unitate doar de 4 zile. Din această cauză eliberarea terenului s-a desfăşurat anevoios, fapt ce a împiedicat însămînţarea culturilor duble pe suprafeţe mai mari.