Steaua Roşie, iulie 1978 (Anul 30, nr. 154-179)

1978-07-22 / nr. 172

| Anul XXX. Nr. 172 (6.313) | Sim­bătă, 22 iulie 1978 4 pagini, 30 de bani In întîm­­pinarea marii sărbători MAI BUNA FOLOSIRE A SPAŢIILOR DE PRODUCŢIE în aceleaşi spaţii de producţie au fost amplasate la Ţesătoria de mătase Sighişoara 10 războa­ie de ţesut feţe de plapumă şi căptuşeli. Măsura are o dublă semnificaţie. Producţia halei res­pective va spori cu realizările a­­cestor utilaje, ceea ce înseamnă o mai bună folosire a spaţiilor de producţie şi, in al doilea rînd, este vorba de dotarea în­­trepriderii cu maşini dintre cele mai moderne. Noile războaie de ieşiri sunt fără suveici, fapt ce duce la simplificarea fabricaţiei prin eliminarea fazei de canetat. Două din aceste utilaje au şi fost puse în funcţiune, urm­înd ca celelalte să fie date în exploa­tare pină în trimestrul IV a.c. SUCCESELE COOPERATO­RILOR meşteşugari Bilanţul activităţii desfăşurate în prima jumătate a anului 1978 de lucrătorii din cooperaţia meş­teşugărească a judeţului Mureş este concludent, el atestind pre­ocuparea ce se depune in privin­ţa îndeplinirii angajamentelor a­­su­mate în întrecerea socialistă. Plusuri evidente s-au înregistrat la mai mulţi indicatori. Creşte­rea la prestări de servicii, faţă de aceeaşi perioadă a anului 1977 indică un procent de 20 la su­tă. In contul succeselor obţi­nute de personalul muncitor din cooperativele meşteşugăreşti, es­te inclusă şi o producţie supli­mentară de circa 15 milioane lei. Exprimate fizic, adică pe sorti­mente şi produse, aceste reali­zări s-au materializat în canti­tăţi sporite de tricotaje, confecţii­­textile, mobilier, ţesături de bumbac, diferite obiecte din lemn şi împletituri, confecţii livrate la export, activitate ce înregis­trează o depăşire de 2 milioane le­i valută. Cel de-al doilea semestru al anului în curs a început cu per­spective deosebite în onorarea in­tegrală a prevederilor din an­gajamentele asumate în între­cere în întîmpinarea zilei de 23 August. Elvira Muntea­­nu — şefă de e­­chipă şi Maria Mureşan — con­troloare de calita­te, sînt două mun­citoare ce şi-au cîştigat un bun renume pentru ca­litatea produselor ce le realizează la secţia articole teh­nice din cau­ciuc din cadrul F.C.M.A.C. Luduş. Cu ce bilanţ vă prezentaţi în faţa adunării generale a oamenilor muncii ? Interlocutor: DORIN CENGHER, director adjunct la I.U.P.S. Reghin — Cu un bilanţ bun, cu toţi indicatorii realizaţi, cu un spor de 7 milioane lei la producţia industrială, cu aproape o jumă­tate de milion la cea de marfă, cu circa 300.090 lei la cea netă, cu 440.000 lei valută peste plan la export, cu economii de 3 lei la cheltuielile totale la 1.000 lei producţie marfă şi cu 0,50 lei la cheltuielile materiale, cu o depăşire de 1,21 la sută a planu­lui total de investiţii şi cu 8,16 la sută a planului de construc­­ţii-montaj, cu o singură propu­nere nerezolvată din 79 câte au fost făcute la adunarea prece­dentă. Deci, aşa cum arată cifre­le consemnate, colectivul nostru se prezintă la adunarea generală cu realizări importante care, de­sigur, puteau fi şi mai semnifi­cative dacă nu întîmpinam une­le greutăţi datorită neonorării de către diferiţi furnizori, la terme­nele prevăzute in contracte, a u­­nor subansamble şi materiale necesare producţiei. — Prin ce căi s-au obţinut re­zultatele arătate? — în primul rînd pe calea creşterii productivităţii muncii prin care s-a realizat 80 la suta din sporul de producţie înregis­trat la nivelul semestrului I. Pe de altă parte, la creşterea efi­cienţei a contribuit utilizarea mai raţională a capacităţilor şi timpului de lucru, a materiilor prime şi materialelor, diminua­rea cheltuielilor de producţie, ca­litatea mai înaltă a produselor etc. Doresc să subliniez, însă, că toate succesele noastre se dato­­resc oamenilor, spiritului lor de iniţiativă şi abnegaţiei cu care s-au străduit să dea viaţă măsu­rilor şi iniţiativelor întreprinse cu competenţă de organizaţia de partid şi consiliul oamenilor muncii, eforturilor susţinute pen­tru realizarea sarcinilor­ de plan încredinţate şi a angajamentelor asumate în întrecerea socialistă. — Cum a început şi cum se desfăşoară munca în semestrul II, cînd la baza întregii activi-­­taţi productive stau indicatorii producț­iei nete şi fizice? — Semestrul II a început sub auspicii bune. De fapt, continu­ăm activitatea în acelaşi ritm susţinut al lunii trecute, care ca­racterizează întreaga perioadă parcursă din anul 1978. întregul colectiv este hotărît să facă tot ce depinde de el pentru a înche­ia anul cu realizări mult supe­rioare sarcinilor stabilite. De a­­cest fapt m-am­ convins şi la re­centa adunare a oamenilor mun­cii din secţia I — prelucrări me­canice, cele două turnătorii şi forjă — unde, alături de unele probleme legate de îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, s-au ana­lizat cu multă obiectivitate şi spirit de răspundere şi proble­mele de producţie, rezultatele ob­ţinute în semestrul I, făcîndu-se totodată o serie de propuneri concrete cu privire la creşterea calitativă a întregii activităţi, la punerea în valoare a rezervelor de care dispun, întărirea disci­plinei muncii etc., care vor crea o bază largă aplicării metodelor avansate de lucru şi în final în­deplinirea exemplară a noilor in­dicatori, producţia netă şi fizică. — Ce ne puteţi spune despre perfecţionarea stilului de lucru al consiliului oamenilor muncii, legătura acestui organism colec­tiv cu secţiile direct productive? — Prin cuprinderea unui nu­măr de 10 muncitori d­in consiliul oamenilor muncii s-a lărgit şi amplificat legătura acestui orga­nism cu secţiile direct producti­ve, dezbaterile devenind mai vii, la obiect, ancorate in munca di­rectă de la maşină, de la banda de montaj, în clocotul metalului turnat în forme. Cu alte cuvinte organul de conducere colectivă cunoaşte direct activitatea şi poate interveni operativ şi efici­ent în rezolvarea problemelor de la fiecare loc de muncă. Ca ur­mare, şedinţele consiliului au un larg şi intens caracter lucrativ, dezbătînd în funcţie de cerinţe­le momentului problemele lega­te direct de bunul mers al ad­i- Consemnat IOAN HUSAR (Continuare în pag. a 4-a) Alentic sporită lucrărilor de întreţinere şi recoltare a legumelor In timp ce în lanurile de grâu intră de la o zi la alta un nu­măr tot mai mare de combine la recoltare, în fermele legumicole continuă cu aceeaşi intensitate lucrările de întreţinere, de com­batere a bolilor şi dăunătorilor şi de recoltare şi livrare opera­tivă a produselor către pieţele de desfacere pentru populaţie. In asemenea ipostaze i-am surprins la lucru pe legumiculto­rii de la ferma din Iernut, apar­ţinătoare de întreprinderea de producţie şi industrializare a le­gumelor Tg.-Mureş. Se lucra din plin, cu mijloace mecanice, la 20 recoltarea şi transportul mazării la staţia de batozare. Din cele 48 ha de mazăre aflate în cultu­ră erau recoltate 30, pînă acum lucrarea, desigur, a mai avan­sat, însă planul era deja realizat şi aceasta datorită faptului că îrv ferma legumicolă din Iernut, ca urmare a respectării tehnologiei şi atenţiei acordate, s-a obţinut o producţie sporită de mazăre de circa 10 tone la hectar. în­treaga desfăşurare a lucrării era cordonată de şeful fermei, ing. Erszenyi Paul. După recoltarea şi livrarea verzei timpurii şi a mazării aici au fost plantate în cultură succesivă 5 ha cu varză * de toamnă şi semănate în cultu­ră dublă 12 ha de fasole, iar la data vizitei noastre se lucra din plin la irigarea verzei. Unitatea mai are în cultură 25 ha de fa­sole verde, foarte frumoasă, cu­rată, în stadiu de înflorire, 10 ha de castraveţi bine întreţinuţi, pe care au apărut primul rod şi 12 ha de tomate care se prezin­tă în condiţii foarte bune, fiind curate şi încărcate cu gogonele, urmînd ca săptămînă viitoare să se treacă la recoltarea primelor cantităţi de roşii. Pînă în pre­­zent atît la fasole cît şi la toma­te au fost aplicate trei tratamen­te contra bolilor. Dealtfel, după­­cum am putut constata, această fermă este la ora actuală una dintre cele mai bine puse la punct, cu culturi curate şi bine dezvoltate, cu drumuri de acces frumos amenajate iar în incinta sediului cu multe flori care-ţi in­cintă privirea, toate dovedind că aici există buni gospodari care şi-au dat tot interesul pentru realizarea şi depăşirea cifrelor de plan la toţi indicatorii şi la fie­care cultură. O altă grădină bine întreţinu­tă şi în care se lucrează cu re­zultate bune este cea a coopera­tivei­ agricole din Cuci, care se în­tinde pe 20 ha de teren. Din ea au fost recoltate şi livrate 70 tone de varză timpurie iar tere­nul a fost pregătit pentru a fi cultivat cu cea de-a doua cultu­ră de varză şi castraveţi. Coo­peratorii de la grădina de legu­me sunt ocupaţi în prezent cu aplicarea tratamentelor la toma­te şi cu întreţinerea celorlalte culturi de vinete, ardei şi ră­­dăcinoase. V. ORZ.\ Creşte participarea la acţiunile patriotice în municipiul Sighişoara, pa­ralel cu intensificarea întrecerii socialiste in întreprinderile in­dustriale şi agricole, în întim­­pinarea zilei de 23 August spo­reşte participarea locuitorilor oraşului la acţiunile patriotice îndreptate spre realizarea unor obiective edilitare de mare im­portanţă Unul din aceste obiec­tive îl constituie construirea ca­nalului colector. Incepînd de ieri, 21 iulie, pe baza unui gra­fic, mijloacelor mecanice li s-au alăturat şi importante forţe u­­mane. Colectivele a 7 întreprin­deri republicane s-au angajat să participe zilnic, în afara pro­gramului de lucru, la executa­rea canalului pe malul sting al Tirnavei, pe o lungime de circa 200 m, unde nu se poate lucra mecanizat, săpînd un şanţ de circa 3 metri adîncime şi peste doi metri lăţime. Tineretul municipiului îşi a­­duce contribuţia la înălţarea noilor blocuri de locuinţe. Zil­nic, pe şantiere participă în jur de 60 de elevi ai liceelor din localitate. Vedere din Sighișoara. La secerişul griului să utilizăm la maximum fiecare oră bună de lucru! Recoltarea griului a fost de­clanşată in marea majoritate a unităţilor agricole din judeţul nostru, însă datorită timpului instabil din această săptămînă realizările sînt încă minore. Pentru impulsionarea secerişu­lui, în condiţiile actuale cu mul­te ploi, este necesară o bună organizare a muncii, urmărin­­du-se în permanenţă starea de coacere a lanurilor pentru con­centrarea tuturor forţelor în la­nurile şi terenurile zvintate, astfel încît fiecare oră bună de lucru în cîmp să fie folosită cu maximă eficienţă. Cu ocazia investigaţiei între­prinse prin mai multe unităţi agricole în cursul zilei de joi, cînd prea puţin s-a putut lucra la recoltat, din cauza ploilor căzute în zilele anterioare, am întîlnit ingineri şefi şi preşe­dinţi pe cîmp, pentru verifica­rea lanurilor, pentru a trimite combinele la seceriş deîndată ce s-a putut. Astfel, la C.A.P. Voi­niceni, unitate în care au fost recoltate pină ieri 15 ha din cele 230 ha cultivate, în prime­le ore ale dimineţii combinerii Eugen Năznean, Ioan Macarie şi Imre Zoltán, conduşi de şeful secţiei de mecanizare, Vaida Ioan, verificau modernele com­bine pentru ca o dată ce trec la recoltat să poată lucra în ritm susţinut fără întrerupere. Din discuţia avută cu aceşti oameni s-a desprins hotărîrea lor de a aduna întreaga recoltă la timp şi fără pierderi. Atît la orz cît şi pînă acum la grîu, combinele s-au comportat bine, deşi s-a lucrat în condiţii grele. Ele sînt secondate îndeaproape de presa de balotat, pe care lucrează cu multă pricepere Augustin Cor­­doş, care a reuşit să ţină pasul cu recoltarea, fapt ce a permis cooperatorilor să elibereze tere­nul In mod operativ. L­a C.A.P. Sînpetru de Cîmpie, la recoltarea griului de pe cele 515 ha s-a intrat cu 4 combine proprii, cu care se strînge zil­nic recolta de pe 20—24 ha. Printre cei mai destoinici com­­­bineri se află Vasile Pogăceanu şi Ciprian Purcaru, care lucrea­ză de mai mulţi ani pe aceste maşini moderne. Intrucît lanuri­le se prezintă în condiţii bune, fără suprafeţe mari căzute, se speră că se va putea lucra în a­­ceastă campanie în ritm susţi­nut, iar recolta va fi pusă la s­­­dăpost la timp. Buna organiza-a­re a muncii şi mai ales folosi­rea din plin a capacităţii com­binelor şi a fiecărei ore bune de lucru în cîmp sunt principa­lii factori de care depinde reu­şita deplină a acestei campanii. Singura problemă care a creat greutăţi In respectarea fluxului continuu este funcţio­narea defectuoasă a celor două prese, care au balotat paiele de orz doar de pe 20 ha, faţă de 80 ha recoltate. Dealtfel, la una dintre prese s-a întîrziat mult reparaţia, sosind în unitate doar de 4 zile. Din această cauză eli­berarea terenului s-a desfăşurat anevoios, fapt ce a împiedicat însămînţarea culturilor duble pe suprafeţe mai mari.

Next