Steaua Roşie, septembrie 1978 (Anul 30, nr. 206-231)

1978-09-15 / nr. 218

PAGINA 2 STEAUA ROȘIE JUmJJLUIJUmJK DIN UTILAJE $1 SPAŢII EXISTENTE, O NOUĂ CAPACITATE DE PRODUCŢIE Spiritul gospodăresc activ Îşi face tot mai mult simţită prezen­ţa în viaţa şi activitatea colecti­velor de oameni ai muncii o dată cu aplicarea noului model economic. Aprofundarea legăturii între cele trei părţi ale unui întreg ce defineşte poziţia fău­ritorilor bunurilor materiale în societatea noastră de­ producă­tori, proprietari şi beneficiari, prin intermediul autoconducerii muncitoreşti se regăseşte, pe pla­nul realităţii cotidiene, într-un şir de iniţiative şi acţiuni de mare anvergură ce are ca scop valorificarea priceperii şi hărni­ciei colective, folosirea cu înaltă eficienţă a potenţialului între­prinderii. Măsura luată anul trecut de către colectivul secţiei de săruri anorganice a Combinatului chi­mic Tîrnăveni, de aşezare a pro­ducţiei de polisulfură de bariu pe o tehnologie mai modernă a constituit pentru lucrătorii ate­lierului antidăimători, punctul de plecare al unei remarcabile iniţiative care avea să se mate­rializeze într-o nouă capacitate de producţie. Rămăsese în urma acestei reorganizări numeroase utilaje disponibile şi spaţii su­plimentare. Dar, pentru a ajun­ge de la această stare de fapt la cea de a încropi o nouă capaci­tate de producţie şi încă de alt profil era nevoie, în primul rînd, de cutezanţă, de mult curaj. A­­cest important moment din viaţa colectivului a coincis fericit cu statuarea, prin intermediul nou­lui model economic, a autocon­ducerii muncitoreşti, a autoges­­tiunii care dau spiritului de cu­raj şi iniţiativelor în muncă di­mensiuni nemaiîntîlnite. Plasat în acest context, colectivul a­­telierului condus de ing. Nagy Ştefan, sprijinit de specialiştii secţiei, de producătorii de utila­je ai combinatului a început să gîndească cu multă răspundere, cum este mai bine, mai avanta­jos pentru economia naţională, pentru combinat şi pentru el. Din şirul căutărilor s-a desprins concluzia că o nouă capacitate de carbonat de bariu ar fi cea mai potrivită. Motivele? In primul rînd, acest produs este foarte ce­rut, iar instalaţiile existente nu reuşesc să satisfacă necesităţile economiei naţionale şi exportului, în al doilea rînd, utilajele dis­ponibile se pretează bine la un asemenea produs. ... Lucrările au început în luna aprilie a.c. Operatorii ate­lierului, cît şi ceilalţi au îmbră­cat de nenumărate ori haina de constructori. Uneori, în timpul programului, lăsînd instalaţiile pe seama colegilor, iar alteori după program. Au fost pe rînd: zidari, montori, instalatori, e­­lectricieni de şantier. Fiecare după pricepere şi nevoi. In acest timp au simţit mereu sprijinul lucrătorilor secţiei anorganice cît şi al celor de la utilaje şi piese de schimb, iar în ce pri­veşte cunoaşterea instalaţiilor pe care le montau, a fluxului tehnologic, erau la ei acasă, cum se spune, astfel încît de diletan­tism sau amatorism în munca lor nu putea fi vorba. Din con­tră, muncind după principiile celei mai înalte exigenţe şi com­petenţe profesionale se aşteaptă în final la o lucrare bine con­cepută şi executată ireproşabil, care să le facă cinste. Şi nici nu poate fi altfel, deoarece ei sunt cei care le vor exploata. Astăzi, construcţia este într-un stadiu avansat. Marea majorita­te a utilajelor sunt montate, ve­rificate şi adaptate. Acum se munceşte susţinut la montarea ultimelor utilaje, la efectuarea legăturilor tehnologice dintre ele şi amenajarea spaţiului destinat ambalării produsului finit. Se vede clar că în curînd, dar nu mai tîrziu de luna noiembrie, aşa cum ne asigură şeful ate­lierului, acest proiect îndrăzneţ va deveni o realitate vie care în­seamnă o nouă capacitate indus­trială realizată ieftin şi compe­tent prin forţe proprii. Pentru combinat efortul colectivului a­­telierului are o semnificaţie deo­sebită, marcînd sporirea cu 50 la sută a producţiei de carbonat de bariu. L CISMAS la sărmaşu Preocupări constante pentru aprovizionarea populaţiei Conducerea cooperativei de consum din Sărmaşu, manifestă o preocupare constantă pentru a­­provizionarea populaţiei cu o gamă largă de produse. Dispu­nând şi de o frumoasă şi moder­nă reţea comercială, valoarea mărfurilor vîndute către popu­laţie a crescut an de an, înregis­­trîndu-se importante succese atît în ce priveşte volumul cît şi sorti­mentele, începînd cu produsele alimentare, de strictă necesitate şi terminînd cu articolele de îm­brăcăminte sau obiectele de uz casnic de mare complexitate. După cum ne-a informat Ki­rály Paul, președintele coopera­tivei de consum, planul pe 8 luni la produse industriale a fost realizat integral, vînzîndu-se mărfuri în valoare de 16.300.000 lei," iar la produse alimentare — sector cu o pondere destul de mare în activitatea cooperativei , planul a fost depăşit cu 2 la sută, oferindu-se cumpărătorilor peste plan mărfuri în valoare de aproximativ 50.000 lei. Semnifi­cativ este însă faptul că faţă de perioada corespunzătoare a anu­lui trecut valoarea mărfurilor vîndute este cu 2.000.000 lei mai mare, iar cea a mărfurilor vîn­dute pe cap de locuitor a cres­cut cu aproape 1.000 lei. Sunt cifre care denotă o bună preocu­pare pentru asigurarea fondului de marfă, dar în acelaşi timp ele reflectă puterea de cumpărare a oamenilor muncii de aici, evi­denţiază cu pregnanţă creşterea substanţială a nivelului de trai a populaţiei din Sărmaşu, la fel cu a întregii ţâri. In sectorul alimentaţiei publi­ce, cu toate că planul a fost rea­lizat doar în proporţie de 86 la sută, eforturile care se depun aici au ca obiectiv diversificarea preparatelor culinare şi asigura­rea unui fond de consum din rezerve proprii. Evidenţiem in acest caz existenţa unei gospo­dării anexe care asigură bucătă­ria restaurantului cu importante cantităţi de carne de porc, a li­nei brutării ce produce apreciata „pline a casei“. Ca o realizare de seamă a con­ducerii cooperativei este scăde­rea substanţială a consumului de băuturi spirtoase, oferindu-se în schimb consumatorilor bere şi băuturi răcoritoare: fructe, bem­­bem, limonada, realizate la sec­ţia de fabricaţie a cooperati­vei şi în laboratorul cofetăriei. C. IOAN PROGRAMUL DE TELEVIZIUNE pentru săptămîna 17 — 23 septembrie 1978 DUMINICA, 17 SEPTEMBRIE 8,00 — Gimnastica la domiciliu. 8,15 — Tot înainte! 9,10 — Şoimii patriei. 9,20 — Film serial pentru copii. Cărţile junglei. Episodul 4. 9,45 — Pentru căminul dumnevoas­­trfi. 10.00 — Viata satului. 11.45 — Bucuriile muzicii. 12.30 — De strajă patriei. 13.00 — Telex. 13.05 — Album duminical. Din cuprins: ora veselă. — 14.00 — Woody, ciocănitoarea bu­clucașă — desene animate, moment folcloric. — 15.00 — stadion — ma­gazin sportiv în imagini. Muzică și dans pe meridiane. 17.00 — Fotbal. Sportul studenţesc — Dinamo Bucu­reşti (divizia A), repriza a II-a. Transmisiune directă. 17.50 — Film serial. Linia maritimă Onedin. Epi­sodul 56. 18.40 — Micul ecran pen­tru cei mici. 19.00— Telejurnal. 19.20 — Reportaj TV, ziua metalurgistului. 1° 10 — Portativul veseliei. Emisiune d­e varietăţi. 20,40 — Film artistic. A­devărata glorie. Premieră TV. Pro­ducţie a studiourilor americane. 22,40 — Telejurnal. Sport LUNI, 18 SEPTEMBRIE 15,55 — Telex. 16,06 — Emisiune în limba maghiară. 19,00 — Festivalul ,,datarea României“. Educaţia poli­­tico-ideologică in scoli. 19,20 — 1.001 de seri. 19,30 — Telejurnal. 19,50 — Panoramic. 20.25 — Roman foileton. Putere fără glorie. Episodul 4. 21,15 — Mai aveţi o întrebare? 21,45 — Melodii pentru toate vîrstele. 22,00 — Cadran mondial. 22,20 — Telejurnal. MARTI. 19 SEPTEMBRIE 9,00 — Telescoală. 10,00 — Anto­logia filmului pentru copii si tineret. Anii de aur ai comediei. 10.55 — în alb si negru (reluare). Karino (II). 11,45 — Telex. 16.00 — Telex. 18,05 — Telescoală. 16,35 — Curs de limba engleză. 17.05 — La volan — emisiu­ne pentru conducătorii auto. 17.20 — Moştenire pentru viitor. St. O. Iosif. 18.05 — Dragi mi-i la veselie. Me­lodii populare. 18.30 — Lecţii TV. pentru lucrătorii din agricultură. 19.00 — Tribuna TV. 19.20 — 1.001 de seri. 19.30 — Telejurnal. 19.50 — An­cheta TV. 20.30 — Seară de Teatru, Constructorul Solness de Herrik Ib­sen. Premieră TV. 22.20 — Telejurnal. MIERCURI. 20 SEPTEMBRIE 9.00 — Teleşcoală. 10.00 — Şoimii patriei. 10.10 — Antena vă aparţine. Spectacol prezentat de judeţul Neamţ. 11.10 — Tribuna TV. 11.30 — Tezaur folcloric. .Cîntece despre cîntec. 11.55 — Telex. 16.00 — Telex. 16.05 — Ce­naclul telescoală. 16.35 — Curs de limbă germană. 17,05 — Din țările socialiste. 17.15 — Mult e dulce... 17.40 — Muzica în imagini. 18.15 — Telecronica pentru pionieri. 18,35 — Tragerea pronoexpres. 18.45 — Fes­tivalul ..Cîntarea României". 19,20 — 1.001 de seri. 19.30 — Telejurnal. 19.50 — La ordinea zilei in economie. 20.10 — Muzică populară. 20.25 — Noi, fe­meile! 20.55 — Telecinemateca. Perla. Premieră TV. Producţie a studiou­rilor mexicane. 22.20 — Telejurnal. 22.30 — Campionatul mondial de volei masculin. Selecţiuni înregistrate de la Ancona (Italia). JOI. 21 SEPTEMBRIE 16.00 — Telex. 16.05 — Teleşcoală. 16.35 — Curs de limbă rusă. 17,05 — Pentru timpul dv. liber vă recoman­dăm ... 17,20 — Consultaţii medicale. 17,40 — Reportaj pe glob Burundi — Ţara de la şoapta Nilului. 18,00 — Film serial pentru copii. Sindbad marinarul. Episodul 7. 18.30 — Box. România — S.U.A. in 30 — Telejurnal. 19.50 — Ora tineretului. 20.40 — Film TV. — Muntele alto. Producţie a stu­dioului de televiziune. 22.00 — Mu­zeul colecţiilor de artă. 22.20 — Te­lejurnal. VINERI, 22 SEPTEMBRIE 9.00 — Telescoală. 10.00 — Teleci­nemateca (reluare). 11,25 — Cores­pondenţii judeţeni transmit.. . 11,40 — Telex. 16.05 — Campionatul mon­dial de volei masculin. Selecţiuni în­registrate de la Ancona (Italia). 17.00 — Emisiune în limba germană. 19.00 — Rezultatele tragerii Loto. 19.05 — Festivalul „Cîntarea României“« 19,20 — 1.001 de seri. 19,30 — Telejurnal. 19,50 — Prim plan. 20,20 — Film ar­tistic. Ziua sacrificiului. Premieră TV. Producţie a studiourilor din Turcia. 21,50 — Atelier de creaţie literar-ar­­tistică. 22,25 — Telejurnal. SIMBATA. 23 SEPTEMBRIE 12,00 — Telex. 12,05 — Roman-foile­­ton. Putere fără glorie. Reluarea epi­sodului 4. 12,55 — Curs de limbă spaniolă. 13,20 — Concert distractiv. 14,20 — Pe malul fluviului de argint. Documentar artistic. 15,00 — Clubul tineretului. La Bistriţa Năsăud. 16,00 — Campionatul mondial de volei masculin. Selecţiuni înregistrate de la Ancona (Italia). 17,00 — Fotbal. A.S.A. Tg.-Mureş — F.C. Argeş (divizia A) — repriza a H-a. Transmisiune di­rectă de la Tg.-Mureş. 17,50 — A­­genda culturală. 18,20 — Săptămîna politică internă şi internaţională. 18,35 — Antologia filmului pentru copii şi tineret. Anii de aur ai comediei. 19,30 — Telejurnal. 19,50 — La ordi­nea zilei în economie. 20,05 — Tele­­enciclopedia. 20,40 — Film serial. Om bogat, om sărac. Episodul 15. 21,30 — întîlnire cu satira şi umorul. 22,05 — Telejurnal. Sport. 22,30 — Melodii ro­mâneşti de ieri şi de azi. Plenara Consiliului judeţean al sindicatelor La Tîrgu-Mureş, s-au desfăşu­rat în după-amiaza zilei de ieri lucrările plenarei Consiliului ju­deţean Mureş al sindicatelor, la care au participat membri şi membri supleanţi ai consiliului, iar ca invitaţi preşedinţii consi­liilor municipale şi orăşeneşti ale sindicatelor, membrii birourilor executve care răspund de pro­blemele muncii politice şi cultu­ral-educative, din cadrul consi­liilor municipale şi orăşeneşti ale sindicatelor, preşedinţii, cei scoşi din producţie, ai comitete­lor sindicatelor, preşedinţii con­siliilor de educaţie politică şi cultural-sportivă de la marile u­­nităţi economice, propagandişti ai învăţămîntului politic de ma­să, directori de cluburi. La lucrările plenarei au luat parte tovarăşii Simion Cotoi, se­cretar al Comitetului judeţean de partid, Aurel Duca, secretar al Consiliului Central al U.G.S.R. în cadrul plenarei a fost pre­zentat „Raportul privind preocu­parea organelor şi organizaţiilor sindicale pentru asigurarea des­făşurării în bune condiţiuni a învăţămîntului politico-ideologic organizat de sindicate în anul de studiu 1977—1978, privind pregă­tirea anului de învăţămînt 1978 — 1979". Pe marginea materialu­lui prezentat, care a scos în e­­videnţă rezultatele pozitive cît şi neajunsurile semnalate în a­­ceastă activitate, s-a procedat la o analiză concretă a căilor şi modalităţilor ce necesită a fi fo­losite în continuare pentru înar­marea membrilor de sindicat cu concepţia revoluţionară a parti­dului nostru, pentru însuşirea de către fiecare a principiilor poli­ticii interne şi externe a parti­dului şi României socialiste, pen­tru o consecventă aplicare a lor în practică. Participanții la plenară au a­­doptat un plan de măsuri. PARADA MODEI Ieri, 14 septembrie, la ora 18, a avut loc în sala de sport poli­valentă, „prezentarea modei“ — acţiunea organizată de Uniunea judeţeană a cooperativelor meş­teşugăreşti Mureş. Parada, care a fost în acelaşi timp o prezentare a frumosului, a bunului gust, a esteticului, s-a bucurat de unanimă aprecie­re­ Au fost prezentate cele mai noi modele vestimentare, de în­călţăminte, marochinărie şi coa­fură, realizate de cooperativele „Textila“, „Tricotex“, „Unitatea", „Igiena", „Mureşul“ din Tg.-Mu­­reş, „Prestarea" din Sighişoara, „Prestarea" din Tîrnăveni și „Progresul" din Reghin. Timpul probabil. Vreme rela­tiv frumoasă, cu cerul variabil, izolat după-amiaza sunt posibile averse slabe de pipăie. Vint slab din nord-vest. Temperaturile mi­nime vor fi cuprinse între 6—9 grade, maximele între 16—20 de grade. I AGENDA IERI VINERI, 15 SEPTEMBRIE TG.-MURES — Arta: Corsarul din insulă. Progresul: Ultima escapadă a lui Olsen. Select: Sentinţa. Tinere­tului: Sandokan, tigrul Malay­eziei. Muşchetarul român. Flacăra: Două mame. Pitic. Mama (partea I). SIGHIŞOARA — Lumina. Rătăcire. REGHIN — Patria: Un pod prea îndepărtat (ambele serii). TÎRNA­­VENI — Melodia: Transamerica Expres (ambele serii). LUDUŞ — Flacăra: Chirurgii. SOVATA — Doina: Brigada specială. Muncito­resc: Diamantele negre (ambele se­rii). SARMAŞU — Popular: Ediţie specială. IERNIZT — Lumina: Dosare de mult uitate. SÎNGEORGIU DE PĂDURE Popular: Hyperion. FlN­­TÎNELF — Patria: Surîsul mamei. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul: Aurel Vlaicu. Republicii Socialiste România, în ju­deţul Cluj şi al deschiderii anului şcolar şi universitar 1978—1979. 14.00 — Muzică populară instru­mentală. 16.00 — Telex. 16,05 — Te­­leșcoală. 16,35 — Cele patru ano­timpuri ale litoralului. Documentar. 16,45— Cîntece sălăjene 17.00 — Emi­siune în limba germană. 19.00 — Rezultatele tragerii Loto. 19.05 — Festivalul ,.Cîntarea României“. 19,20 — 1.001 de seri. 19,30 — Telejurnal. 20.00 — Prim-plan. 20.30 — Film ar­tistic. Spărgătorii de diguri. Pre­mieră pe ţară Producţie a studiou­rilor engleze. 22.00 — Personajul re­voluţiei socialiste — eroul prozei româneşti actuale. Dezbatere. 22.30 — Telejurnal. TEATRU TEATRUL DE STAT TG.-MUREŞ, secţia română, ora 14 (la clubul ,,E­­lectromureş“): Piatră la rinichi, sec­ţia maghiară, ora 17,30, (la clubul ,,Prodcomplex“): Bocet vesel pen­tru un fir de praf rătăcitor. EXPOZIŢIE CANINĂ REPUBLICANĂ Asociaţia chinologică a jude­ţului Mureş, îi înştiinţează pe cei interesaţi că Tîrgu-Mureşul, va fi din nou gazda unei expo­ziţii canine. Este vorba de o acţiune de interes republican (şi cu parti­cipare internaţională) care va fi împlinită duminică, 17 septem­brie a.c., în curtea cetăţii tir­­gumureşene, între orele 9—14. In cadrul expoziţiei, 265 de deţinători de cîini (din Bucureşti, judeţele Braşov, Harghita, Pra­hova şi Mureş), vor prezenta pu­blicului, 31 de rase. TELEVIZIUNE 9,00 —■ Telescoală. 10 00 — Teleci­nemateca (reluare). 11,30 — Un fapt văzut de aproape — reportaj. 11,50 — Muzică populară instrumentală. In jurul orei 12,30 —­ Transmisiune directă de la Cluj-Napoca. Marea a­­­dunăre populară organizată cu prile­jul vizitei tovarășului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al Par­tidului Comunist Român, preşedintele Din scrisorile sosite la redacţie • Volumul mărfurilor vîndute prin cooperativa de consum­ din Adămug în primele 8 luni ale anului depă­şeşte 10.000.000 lei, planul de desfa­cere fiind realizat în proporţie de 102 la sută. La realizarea sarcinilor de plan o contribuţie deosebită au a­­dus magazinele industriale Adămuş şi Corneşti, precum şi magazinele din Chinciuş, Crăieşti şi Herepea. La producţia marfă, planul a fost depăşit cu 85.000 lei, iar la achiziţii s-a realizat un spor de 31.000 lei, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. (Ion Uţoiu, preşedintele co­operativei de consum Adămuş). • Zilele trecute, la Liceul indus­trial nr. 2 din Sighişoara, a avut loc o manifestare emoţionantă: reîn­tâlnirea după 50 de ani a celei de-a doua promoţii de absolvenţi ai a­­cestui liceu, primul liceu românesc din Sighişoara. Reîntîlnirea foştilor elevi s-a desfăşurat după toate ri­gorile unui asemenea eveniment: a­­dunarea la clasă, apelul, cuvîntul de bun venit al sighişorenilor. Pe noi, cei mai tineri, evenimentul ne-a impresionat prin trăinicia su­fletească dintre aceşti oameni şi ne-a reamintit marile prefaceri pe care le-a cunoscut învăţămîntul li­ceal românesc, în primul rînd cel din Sighişoara. învăţâmîntul a înce­put aici în anul 1923, doar cu 5 cla­se, iar astăzi el dispune de 5 licee în care sînt cuprinşi sute de elevi, ro­mâni, germani şi maghiari, care au la dispoziţie o bază materială pe care cei din trecut nici n-au îndrăz­nit s-o viseze (prof. Gheorghe Ursu, responsabilul bibliotecii municipale Sighişoara). • In cinstea marii sărbători a o­­raşului Tîrnăveni, împlinirea a 700 de ani de atestare documentară, co­lecţionarul Vasile Degeratu a donat Muzeului de istorie al oraşului Tîr­năveni o preţioasă colecţie de obiec­te constînd din monezi romane, me­dievale din argint, moderne, precum şi cîteva vestigii arheologice din e­­poca pietrei (neolitic). Sperăm ca exemplul său, de înalt patriotism, să fie urmat şi de alţi cetăţeni care posedă obiecte referi­toare la istoria poporului român, la dezvoltarea civilizaţiei pe aceste me­leaguri. (Virgil Pană, muzeograf). Rubrică realizată de ION CIURDARU RADIO TG.-MURES 6.00 — In limba română. Radioîn­­tîlnire matinală. 7.00 — 8.30 — In limba maghiară. Jurnal de dimineaţă. 16.30 — In limba română. Agenda actualităţii. 17.00 — Pe undele tinere­ţii. Tineri tîrgumureşeni într-o ,,o­­glindă“ a calităţii. 18.00 — 19.30 — în limba maghiară. Ştiri. 18:30 — Secvențe din cotidian.

Next