Steaua Roşie, iulie 1979 (Anul 31, nr. 154-179)
1979-07-22 / nr. 172
ORGAN AL COMITETULUI JUDETEAN MUREŞ AL PCR SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDETEAN I Noi succese închinate marii AUGUST sărbători 22 MWh economisiţi La întreprinderea de prelucrare a lemnului din Reghin acţiunile pentru reducerea consumului de energie electrică se aplică cu multă consecvenţă atît la nivelul întreprinderii cit şi la fiecare loc de muncă. Aceste acţiuni sunt declanşate atît de la sectorul de proiectare, unde sunt gîndite şi concepute tehnologii noi de producţie, cit şi din secţii şi ateliere, de la muncitori care în marea lor majoritate vin cu iniţiative, aplicîndu-le în activitatea de zi cu zi. Ca urmare în prima jumătate a acestui an ,s-au economisit 22 MWh energie electrică, cutoate că volumul de producţie prevăzut a se realiza este superior perioadei corespunzătoare anului trecut. O nouă baza de întreţinere Şantierul de construcţii al I.F.E.T. Mureş-Reghin raportează importante realizări în înfăptuirea obiectivelor forestiere. între acestea se remarcă executarea în regie proprie şi predarea în avans a bazei de întreţinere a U.M.T.C.F. (etapa I), care cuprinde o platformă şi alte anexe. De notat că în devans cu 2—3 luni faţă de plan s-au predat şi drumurile forestiere în lungime de 4,4 km în bazinul Bistrei, de 1,5 km la Glăjărie, de 2 km în sectorul Sighişoara şi un altul la Bătrîna, în lungime de 1,2 km. Ziua constructorilor Ca îtin fiecare an, duminică, 22 iulie, îi vom sărbători, de ziua lor, pe constructorii patriei, pe aceşti oameni harnici şi iscusiţi care, transpunind in viaţă planurile marelui nostru arhitect — partidul — au înălţat pe întreg cuprinsul României cetăţi ale oţelului şi luminii, combinate chimice, sute de întreprinderi, edificii social-culturale, milioane de apartamente, aducîndu-şi o contribuţie de seamă la grandioasa operă, constructivă a poporului nostru. Ii intîlnim pretutindeni turnînd fundaţii şi ridicînd schele, făcînd muncă de pionierat, adeseori în condiţii vitrege, în mereu nestinsa bătălie cu timpul, lăsind in urmă platforme industriale, şcoli, cinematografe, case de cultură, noi cartiere de locuinţe, şosele. Semnificând înalta preţuire pe care conducerea partidului o acordă muncii pline de abnegaţie a acestui important detaşament al clasei noastre muncitoare, sărbătorirea în acest an a Zilei constructorilor prilejuieşte şi pentru constructorii mureşeni reevaluarea realizărilor de pină acum, mobilizarea lor totală şi entuziastă pentru îndeplinirea întocmai a sarcinilor, a angajamentelor asumate in întrecerea socialistă. In prima jumătate a acestui an, cei peste 8.000 de muncitori, maiştri, ingineri, tehnicieni, economişti ai Trustului de construcţiiMontaj Mureş au realizat o producţie de circa 310 milioane lei, echivalind cu cea a întregului an 1970, iar prevederile producţiei globale industriale au fost depăşite cu 11 milioane lei. Felicitindu-i de ziua lor pe bravii constructori, ne exprimăm totodată convingerea că prin munca lor fără preget vor realiza in bune condiţii amplul program de investiţii stabilit pentru 1979 şi întregul cincinal, intîmpinind marile evenimente ale acestui an — a 35-a aniversare a eliberării patriei şi Congresul al Xll-lea al partidului — cu noi şi semnificative succese Proiectul de Directive ale Congresului al Xll-lea al P.C.R. Etapă hotăritoare în înfăptuirea obiectivului fundamental al Programului partidului, deceniul 1981—1990, aşa cum se prefigurează in proiectul de Directive, se va caracteriza printr-o creştere puternică a forţelor de producţie, pe baza dezvoltării armonioase a industriei şi agriculturii, a celorlalte ramuri ale economiei naţionale. Prin aplicarea celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, prin valorificarea superioară a resurselor materiale şi a muncii sociale, prin modernizarea structurii producţiei, următorii zece ani vor constitui cu adevărat un „deceniu al ştiinţei, tehnologiei, calităţii şi eficienţei". El va fi, de asemenea, un deceniu al omogenizării crescânde a societăţii noastre, al dezvoltării continue a democraţiei socialiste ; un deceniu în care întărirea autoconducerii muncitoreşti şi autogestiunii economice vor deschide un cîmp larg de manifestare a iniţiativelor oamenilor muncii, a capacităţii creatoare a întregului popor, de afirmare plenară a personalităţii umane. Prin obiectivele ce ni le propunem spre realizare, deceniul următor va marca o etapă hotăritoare de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi creare a premiselor materiale şi sociale ale trecerii treptate spre comunism d in 1990 • Populaţia remarca 25 milioane locuitori • Populaţia ocupată- 11,Si 12 milioane persoane • Venitul naţional 3 000- 3 500 dolari pe locul lor • Localitari urbane cu peste 220 mai multe decit in 1960 Să intensificăm ritmul secerişului şi ba dotării paielor n-au ajuns să se înscrie în graficele prevăzute, suprafeţele secerate zilnic nu sunt la nivelul dotării cu combine. Cauza nu e greu de desluşit. Mai sunt unităţi în care o oră-două din timpul dimineţii combinele nu lucrează pe motiv că rouă a ridicat umiditatea boabelor, se mai înregistrează stagnări din cauza defecţiunilor, se fac pauze ori se mută combinele dintr-un lan în altul în timpul zilei, care toate reduc din timpul efectiv de lucru în brazdă. După cum a debutat ziua de ieri, sunt semne că ploile vor ridica noi obstacole în calea secerişului, motiv pentru care conducătorii de unităţi, specialiştii, mecanizatorii, toţi cooperatorii, sînt chemaţi să depună eforturi şi mai stăruitoare în vederea folosirii fiecărei ore bune de lucru în cîmp, atît la seceriş cit şi la stringerea şi balotarea paielor, la încheierea grabnică a însămînţărilor în mirişti, inclusiv in această duminică. LA SEUCA, SECERIŞUL A FOST ÎNCHEIAT întreprinderea agricolă de stat din Seuca a avut de secerat in această vară 1.050 ha cu cereale, din care 500 ha orz, 500 ha griu şi 50 ha orzoaică. Vineri seara cei 21 de combineri, dintre care 10 veniţi în ajutor de la S.M.A. Sovata, s-au felicitat pentru izbîndă, întreaga recoltă fiind acum pusă la adăpost. Recolta, cu tot timpul nefavorabil acestor culturi, este bună : 4.300 kg la hectar la orz, 3.000 kg la grîu şi peste 3.300 la orzoaica. In această campanie dificilă s-au remarcat hărnicia şi conştiinciozitatea mecanizatorilor, mulţi urmind să fie premiaţi pentru rezultatele obţinute. Organizarea muncii, asistenţa teli- M. BALDEANU (Continuare in pag. a 4-a) Marea bătălie pentru strîngerea recoltei de grîu continuă. în ultimele zile s-au înregistrat ritmuri de lucru mai înalte, dar Festivalul naţional „Cintarea României“ — Etapa republicană a formaţiilor muzicale OPINII HOGIOASE TUDOR JARDA, compozitor, artist emerit, preşedintele juriului comisiei de muzică populară. „In desfăşurarea Festivalului naţional „Cintarea României“ se observă o emulaţie continuă. Cu fiecare etapă, apar noi modalităţi de exprimare a sensibilităţii omului prin folclor, de la fluier la frunză şi pină la instrumentele de percuţie. Ineditul unor formaţii ne obligă, la actuala ediţie a Festivalului naţional „Cintarea României“, ca dealtfel şi la ediţia trecută, să căutăm noi grupe de clasificare. Au apărut multe formaţii noi. In mod deosebit, la această ediţie au fost multe formaţii foarte, foarte bune. Voi exemplifica cu formaţii văzute astăzi (in a doua zi a etapei republicane din Tg.-Mureş — n.a.), este vorba de ansamblul de la Cringul Teleorman cu balada „Mioriţa“, prezentată sub o formă extrem de emoţionantă. Vreau să mai amintesc grupul instrumental de la Piteşti, pe fraţii Sava (Piţigoi) şi încă mulţi, mulţi alţii. Rămâne o notă distinctă a actualei ediţii a festivalului apariţia de noi formaţii originale cu melodii autentice. Dar trebuie subliniat şi faptul că mai sunt şi formaţii care nu ştiu să-şi prezinte materialul, pierzindu-se in piese nereprezentative. Prezenţa reprezentativelor din primele zile ale etapei republicane de la Tg.-Mureş este de bun augur, fiind impresionantă prin ce are mai frumos şi original, prin entuziasmul participării“. CAROL LITVIN, dirijor, preşedintele juriului comisiei de muzică decameră şi simfonică: „În această ediţie a Festivalului naţional „Cintarea României“ s-a conturat mult mai precis specificul precum şi conţinutul repertoriului, in special la formaţiile corale de cameră, formaţiile camerale instrumentale şi orchestrele simfonice. Cred că ne aflăm intr-un moment de răscruce cînd, invăţind din experienţa primei ediţii şi constatînd aceste realizări, putem să ne gindim, avînd o bază organizatorică şi umană mai evoluată, la perspective, în special calitative, din ce in ce mai bune. Nu pot să nu amintesc contribuţia deosebită pe care au adus-o formaţiile sindicale din invăţămînt precum şi cele organizate la şcolile populare de artă. Am ascultat cu admiraţie realizările corului feminin al Şcolii populare de artă din Tg.-Mureş, ale orchestrei simfonice din Bacău, ale corurilor de cameră din Braşov sau Satu Mare. In sfirşit, o privire de ansamblu se poate avea numai la sfîrşitul manifestărilor şi, bineînţeles, răspunsul la toate realizările din aceste zile, de la Tg.-Mureş, însăşi această fază republicană, desfăşurată la Tg.-Mureş, constituie o experienţă pentru organizatorii locali. Trebuie să-i felicităm pentru primire, găzduire şi rezolvarea tuturor acelor probleme legate de prezenţa, în decurs de cinci zile, a unui număr de peste 17.000 de artişti amatori din toate colţurile României“. Opinii consemnate de OLGA APOSTOL forul feminin al căminului cultural Poiana Mărului, judeţul Braşov Grupul vocal-instrumental al căminului cultural din Ilva Mică, judeţul Bistriţa-Năsăud