Steaua Roşie, iulie 1980 (Anul 32, nr. 154-180)

1980-07-22 / nr. 172

Vibrant omagiu partidului şi inflăcăratului conducător Ci o profundă mîndrie patriotică pentru măreţele realizări socia­liste, făurite în anii de după cel de-al IX-lea Congres al partidu­lui, anii cei mai rodnici din is­toria ţării, comuniştii, toţi oame­nii muncii — români, maghiari, germani­i din judeţul Mureş, prin telegramele adresate secre­tarului general al partidului, to­varăşul Nicolae Ceauşescu, aduc un vibrant omagiu patriotului în­flăcărat, conducătorului înţelept şi simbolul luminat al voinţei şi aspiraţiilor naţiunii noastre so­cialiste. Comuniştii, toţi oamenii mun­cii din municipiul Tîrgu Mureş — români, maghiari şi de alte na­ţionalităţi — înfrăţiţi în muncă şi idealuri, trăim sentimente de profundă satisfacţie şi justifica­tă mîndrie, acum, la împlinirea unui deceniu şi jumătate de la istoricul Congres al IX-lea — eveniment politic deosebit care a deschis patriei noastre calea lu­minoasă spre cea mai fecundă etapă de rodnice împliniri, pro­gres şi bunăstare — se spune în telegrama Comitetului municipal de partid al Consiliului popular municipal Tîrgu Mureş. In aceste momente ale glo­rioasei retrospective, gîndurile cele mai alese şi recunoştinţa tuturor locuitorilor acestei aşe­zări se îndreaptă către dumnea­voastră, mult stimate tovarăşe secretar general, arhitect al Ro­mâniei moderne şi prospere, băr­batul care întruchipează chinte­senţa calităţilor poporului nostru, omul politic apreciat şi respectat de popoarele lumii, datat cu vir­tuţile conducătorului revoluţio­nar, călit în focul aprig al bătă­liilor pentru libertate şi fericirea naţiunii noastre, militant comu­nist clarvăzător şi internaţiona­list consecvent. In aceşti ani luminoşi, prin grija şi sprijinul permanent al partidului şi statului, al dumnea­voastră personal, municipiul Tîr­gu Mureş a cunoscut, ca dealtfel întreaga ţară, o dezvoltare mereu ascendentă în toate comparti­mentele activităţii economico­­sociale şi culturale. Vă încredinţăm şi cu acest pri­lej, mult stimate şi iubite tova­răşe Nicolae Ceauşescu, că toţi oamenii muncii din municipiu, în frunte cu comuniştii, puternic însufleţiţi de minunatele per­spective economico-sociale ale ţă­rii, deschise de hotărîrile istorice ale celui de-al XII-lea Congres, strîns uniti in jurul partidului, al dumneavoastră, vom acţiona fă­ră preget, împreună cu întregul popor, cu exigenţă, răspundere şi elan patriotic, cu toată capacita­tea noastră creatoare pentru în­făptuirea cu maximă eficienţă a tuturor sarcinilor ce ne revin. Cei 15 ani sunt şi pentru noi, reghinenii, cei mai bogaţi ani din întreaga construcţie socialistă — se arată in telegrama Comitetu­lui orăşenesc de partid Reghin. Datorită înţelepciunii şi grijii dumneavoastră pentru dezvolta­rea armonioasă, echilibrată a tu­turor zonelor ţării, a repartizării raţionale, ştiinţifice, a forţelor de producţie pe întregul teritoriu, oraşul nostru a devenit un centru muncitoresc a cărui producţie industrială a crescut de la 648 milioane lei, la peste 2,3 miliar­de, ponderea avînd-o acum in­dustria construcţiilor de maşini, care işi pune tot mai mult pece­tea sa modernă pe întreaga noas­tră economie. (Continuare in pag. a 3-a) Spiritul de bun -tj **^ gospodar Stinceni. Comună cu dealuri domoale şi zări de munţi, căptu­şiţi cu „aur verde“. Fineţele şi păşunile se întind la Stinceni din albia Mureşului şi pina spre creasta masivilor muntoşi. Din cele mai vechi timpuri, toţi trăi­torii Stînceniului s-au îndeletni­cit şi au avut cultul creşterii şi păstoritului de animale, cultul u­­nei gospodării ţărăneşti ca izvor de permanentă bunăstare, cultul pentru exploatarea „aurului ver­de" din masivii Călimanilor şi Gurghiului, dar şi pe cel al plan­taţiilor de păduri, ca un minu­nat dar al naturii spre folosul şi fericirea omului. Asemenea îndeletniciri intilnim şi astăzi la Stinceni. In plus a mai apărut una determinată de industrializarea noastră socialistă. Fiii şi nepoţii ţapinarilor de al­tădată aduc lemnul din adincul codrilor cu tractorul, camionul şi remorcile. Deci, sunt conducători auto. Mulţi dintre tinerii stin­­ceneni sunt muncitori la Gălău­­ţaş şi Topliţa, la Lunca Bradu­ !. C. CROITORU (Continuare în pag. a 3-a) CHIMIŞTI DE LA SĂRURI ANORGANICE Pregătesc temeinic noul titlu de fruntaş Colectivul secţiei de săruri anorganice de la Combinatul chi­mic din Tîrnăveni are o carte de vizită prestigioasă. Anul trecut a cîştigat titlul de fruntaş pe com­binat, iar în primele şase luni­ ale anului a fost din nou evidenţiat, ceea ce, pe semestru înseamnă acelaşi lucru. Realizările obţinute în toate lunile care au trecut din 1980 sunt complexe, de mare anvergu­ră, ceea ce dovedeşte multilate­ralitatea preocupărilor, a direcţii­lor de acţiune pentru îmbunătă­ţirea şi ridicarea la un nivel su­perior a întregii activităţi pe ca­re o desfăşoară. La capitolul producţie consemnăm depăşiri la toate sortimentele, produse mult solicitate de economia naţională, de export. Au fost realizate peste plan 1.050 tone antidăunători, 1.240 tone sulfat de aluminiu, 224 tone carbonat de bariu, 130 tona oxid de zinc. Sunt realizări fizi­ce, cantitative care, desigur, n-ar spune prea mult dacă n-ar fi definite de o mulţime de elemen­te ale calităţii. Aşa de pildă spo­rurile de produse peste plan îşi au izvorul în cea mai mare parte, în reducerea consumului specific de materii prime, materiale, com­bustibil şi energie. S-au obţinut peste 280.000 lei economii la ba­­ritina, materie primă de bază pentru fabricarea sărurilor de bariu, 610.000 kWh, 47.000 mc gaze, 185.000 tone aburi la energie şi combustibil, 135.000 lei la re­pararea şi întreţinerea utilajelor şi altele. Trebuie spus că la a­­ceasta secţie acţiunea „Să func­ţionăm o zi pe trimestru cu e­­nergia, aburul şi gazul econo­misit“ este vie, antrenantă şi dă roade bogate. Hărnicie, chibzuinţă şi price­pere sunt aprecieri pe care oa­menii secţiei le-au cîştigat şi în I. CISMAS (Continuare în pag. a 3-a) Toate au fost bune în acea dimineaţă a duminicii liniş­tite de iulie in Grădina zoologică, pînă la apariţia unui auto­car cu un grup de excursionişti. Bunul simţ şi buna creştere au fost lăsate la intrare, iar calmul de pînă atunci şi răbda­rea vizitatorilor au fost făcute ţăndări. Poate tocmai pentru că se aflau intr-o grădină zoologică la rindul ei situată într-o pădure, ţineau să se comporte şi ei adecvat, ca un codru. Ţi­pete, rîsete deranjante, fluierături. Unul imita cămila şi ur­sul. Altul o făcea pe măgarul. O femeie arunca floricele şi „pufuleţi“ celor patru tigrii siberieni, scoţind acea exclamaţie cu care se cheamă găinile la grăunţe. Doi excelau în întări­­tarea dinilor Dingo şi Vijla. Şi, ţin’-te hărmălaie. Aveau o plăcere sadică să întărite animalele aflate în captivitate. Un vizitator călcat într-atit pe nervi, tocmai aici unde omul vine să se destindă, a replicat, în felul lui oarecum dur dar, în­dreptăţit: „Ăştia se comportă ca nişte maimuţoi“. Acei inşi din gălăgiosul grup nici măcar nu încercau să-l contrazică. lazAr­lădariu Balotarea şi transportul paielor să ţină pasul cu recoltarea Potrivit datelor centralizate la Direcţia agricolă judeţeană, pînă la începutul acestei săptămîni balotarea paielor de orz era efec­tuată pe circa 6.500 ha, iar elibe­rarea terenului pe 4.500 ha, cifre care demonstrează clar că aceste lucrări nu au ţinut pasul cu re­coltarea orzului, care a fost culti­vat pe suprafeţe mult mai mari. Cele mai bune rezultate la balo­tarea paielor au cooperativele agricole din consiliul agroindus­trial Acăţari, care au adunat pa­iele de pe 80 la sută din supra­faţă, Iernut şi Sărmaşu — 75 la sută, Band şi Ungheni — 70 la sută, Zau de Cîmpie — 67 la sută şi Tîrgu Mureş — 60 la sută, ce­lelalte avînd realizări inferioare. Rămîneri mari în urmă la balo­tarea paielor sînt in multe uni­tăţi agricole din consiliile Mier­curea Nirajului, Sighişoara, Fă­­răgău, Bahnea, Rîciu şi altele, cu realizări cuprinse între 10—35 la sută. Totodată, decalaje mari există şi între lucrările de balo­­tare şi transport, mai ales în cadrul unităţilor în care balota­­tul paielor s-a desfăşurat în ritm susţinut. Este cazul consiliilor agroindustriale din Iernut şi Band, în fiecare existînd pe cîmp baloţi de paie netranspor­taţi, de pe aproape 400 ha de te­ren. Sînt şi consilii în care trans­portul s-a desfăşurat bine ca de exemplu în cele din Luduş, Săr­maşu, Tîrgu Mureş, Ungheni şi alte cîteva. In acest an se pare că culturile succesive au mari sorţi de izbîn­­dă, întrucît timpul bun de lucru a alternat cu ploi deosebit de fa­vorabile pentru aceste culturi. Dar, cu toate acestea, nu peste tot s-a căutat să se însămînţeze suprafeţe cit mai mari cu­ astfel de culturi, deşi posibilităţi au fost. Este cazul unităţilor agri­cole din consiliile agroindustriale Rîciu şi Fărăgău în care abia au fost arate cite 34 ha şi însămîn­ţate doar cite 5 ha. Asemenea realizări slabe se înregistrează şi în consiliile Sighişoara, Gorneşti, Breaza, Sînpaul, Miercurea Nira­jului, Band şi Reghin, în care suprafeţele însămînţate cu culturi succesive variază de la 0,78 ha. Aceste exemple denotă faptul că nu toate conducerile unităţilor agricole şi ale consiliilor unice agroindustriale au acordat aten­ţia cuvenită acestor lucrări, n-au organizat în suficientă măsură această acţiune, pentru care a mai rămas puţin timp favorabil. DIN LIPSA DE MECANIZA­TORI LUCRĂRILE DECURG ANEVOIOS La cooperativa agricolă din Sîntana de Mureş, deşi din patru prese au funcţionat bine, în ge­neral, numai două, totuşi paiele de orz au fost balotate pînă ieri pe circa 85 ha, rămînînd ca a­­ceastă lucrare să se mai facă pe încă vreo 31 ha. întrucît au so­sit și celelalte două prese pleca­te în sud, această lucrare nu mai ridică probleme, urmînd să se încheie în maximum 2—3 zile. De asemenea,­ au fost depozitate circa 170 tone de paie, de pe aproape întreaga suprafaţă pe ca­re paiele erau balotate. Pînă aici, totul a fost bine, aproape con­form prevederilor. Deşi au fost eliberate aşa cum arătam, supra­feţe destul de mari, din acestea abia au fost arate 20 ha, din care 6 ha au fost semănate cu legume în cultură succesivă. Cauza aces­tor realizări slabe rezidă aşa du­­­pă cum am aflat, în lipsa meca­nizatorilor, a oamenilor care sâ lucreze pe tractoare, la arat, pregătit şi semănat. Abia 2—3 mecanizatori au putut lucra zil­nic la arat, care aveau şi alte sarcini la zootehnie şi în legu­­micultură, la combaterea bolilor şi dăunătorilor. Nu se prevede nici în continuare un ritm mai mare de 5—6 ha de arături pa zi, tot din aceleaşi cauze. Inginerul şef al cooperativei, Kocsis Adalbert, ne spunea ca prin organele locale de partid au căutat să cear­ă sprijinul mai multor întreprinderi din Tîrgu Mureş, ca acestea să aprobe de­taşarea cîtorva lucrători, care locuiesc în Sîntana şi care cu ani în urmă au fost mecanizatori. Din aceştia, abia unul, Moldovan Zoltán, de la I.R.A. Tîrgu Mureş a înţeles şi a venit să lucreze, dar acum are diferite necazuri la întreprindere cu acordarea retri­buţiei şi a alocaţiei de stat pen­tru copii. Asemenea acţiuni de ajutorare a unităţilor agricole în campania secerişului au fost şi în alţi ani, cu rezultate bun­e. Acum de ce nu se mai poate? V. ORZA" Transportul baiotilor de pale de la I.A.S. Reghin TfTJiU/TWMnM • ..15 ani de activitate rod­nică de la Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Ro­mân“, reprezintă tematica ex­punerii ce va fi susţinută de dr. Ioan Pop, cercetător ştiinţific, miercuri, ora 18, in sala de conferinţe din str. Bartók Béla nr. 1 din Tîrgu Mureş. In încheierea expune­rii, filme documentare româ­neşti. • De la 1 august a.c., Coo­perativa „Metalul“ din Tirgu Mureş va inaugura o noua activitate, şi anume, încărca­rea miniacumulatoarelor pen­tru brichete automate, mini­­calculatoare, aparate necesare auzului etc. Primirea obiecte­lor se va face în zilele de luni şi joi, între orele 14—16, la unitatea din str. Lenin, lîngă poşta veche. • Vă reamintim că, astăzi, la ora 18, în spaţiul de carte al librăriei „Universala“ din Tirgu Mureş, scriitorul Augus­tin Buzura va avea o întîlni­­re cu cititorii, prilejuită de a­­pariţia volumului „Vocile nopţii“. • Spectacol de cîntec şi joc popular, astăzi, la orele 17 şi 20, în sala mare a Palatului culturii, în interpretarea mem­brilor ansamblului artistic „Cibinul“, îşi dau concursul şi Florica Bradu, Gheorghe Turda, Liviu Oros, alias Văsâ­­lie. • Renumita formaţie vocal­­instrumentală „Familie Silly“ (Berlin) pentru întîia oară la Tîrgu Mureş, cu un concert de muzică soul, funky, rock şi disco. Concertul va fi prezen­tat miercuri, 23 iulie, ora 19, la Sala sporturilor. ff ANUL XXXII ff Nr. 172 (6.932) Vi 22 iulie 1980 V. 4 pagini. ÍJ 30 de ban) Ji / Pagina a 2-a: Rubrica SPORT

Next