Steaua Roşie, iulie 1980 (Anul 32, nr. 154-180)
1980-07-22 / nr. 172
Vibrant omagiu partidului şi inflăcăratului conducător Ci o profundă mîndrie patriotică pentru măreţele realizări socialiste, făurite în anii de după cel de-al IX-lea Congres al partidului, anii cei mai rodnici din istoria ţării, comuniştii, toţi oamenii muncii — români, maghiari, germanii din judeţul Mureş, prin telegramele adresate secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, aduc un vibrant omagiu patriotului înflăcărat, conducătorului înţelept şi simbolul luminat al voinţei şi aspiraţiilor naţiunii noastre socialiste. Comuniştii, toţi oamenii muncii din municipiul Tîrgu Mureş — români, maghiari şi de alte naţionalităţi — înfrăţiţi în muncă şi idealuri, trăim sentimente de profundă satisfacţie şi justificată mîndrie, acum, la împlinirea unui deceniu şi jumătate de la istoricul Congres al IX-lea — eveniment politic deosebit care a deschis patriei noastre calea luminoasă spre cea mai fecundă etapă de rodnice împliniri, progres şi bunăstare — se spune în telegrama Comitetului municipal de partid al Consiliului popular municipal Tîrgu Mureş. In aceste momente ale glorioasei retrospective, gîndurile cele mai alese şi recunoştinţa tuturor locuitorilor acestei aşezări se îndreaptă către dumneavoastră, mult stimate tovarăşe secretar general, arhitect al României moderne şi prospere, bărbatul care întruchipează chintesenţa calităţilor poporului nostru, omul politic apreciat şi respectat de popoarele lumii, datat cu virtuţile conducătorului revoluţionar, călit în focul aprig al bătăliilor pentru libertate şi fericirea naţiunii noastre, militant comunist clarvăzător şi internaţionalist consecvent. In aceşti ani luminoşi, prin grija şi sprijinul permanent al partidului şi statului, al dumneavoastră personal, municipiul Tîrgu Mureş a cunoscut, ca dealtfel întreaga ţară, o dezvoltare mereu ascendentă în toate compartimentele activităţii economicosociale şi culturale. Vă încredinţăm şi cu acest prilej, mult stimate şi iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că toţi oamenii muncii din municipiu, în frunte cu comuniştii, puternic însufleţiţi de minunatele perspective economico-sociale ale ţării, deschise de hotărîrile istorice ale celui de-al XII-lea Congres, strîns uniti in jurul partidului, al dumneavoastră, vom acţiona fără preget, împreună cu întregul popor, cu exigenţă, răspundere şi elan patriotic, cu toată capacitatea noastră creatoare pentru înfăptuirea cu maximă eficienţă a tuturor sarcinilor ce ne revin. Cei 15 ani sunt şi pentru noi, reghinenii, cei mai bogaţi ani din întreaga construcţie socialistă — se arată in telegrama Comitetului orăşenesc de partid Reghin. Datorită înţelepciunii şi grijii dumneavoastră pentru dezvoltarea armonioasă, echilibrată a tuturor zonelor ţării, a repartizării raţionale, ştiinţifice, a forţelor de producţie pe întregul teritoriu, oraşul nostru a devenit un centru muncitoresc a cărui producţie industrială a crescut de la 648 milioane lei, la peste 2,3 miliarde, ponderea avînd-o acum industria construcţiilor de maşini, care işi pune tot mai mult pecetea sa modernă pe întreaga noastră economie. (Continuare in pag. a 3-a) Spiritul de bun -tj **^ gospodar Stinceni. Comună cu dealuri domoale şi zări de munţi, căptuşiţi cu „aur verde“. Fineţele şi păşunile se întind la Stinceni din albia Mureşului şi pina spre creasta masivilor muntoşi. Din cele mai vechi timpuri, toţi trăitorii Stînceniului s-au îndeletnicit şi au avut cultul creşterii şi păstoritului de animale, cultul unei gospodării ţărăneşti ca izvor de permanentă bunăstare, cultul pentru exploatarea „aurului verde" din masivii Călimanilor şi Gurghiului, dar şi pe cel al plantaţiilor de păduri, ca un minunat dar al naturii spre folosul şi fericirea omului. Asemenea îndeletniciri intilnim şi astăzi la Stinceni. In plus a mai apărut una determinată de industrializarea noastră socialistă. Fiii şi nepoţii ţapinarilor de altădată aduc lemnul din adincul codrilor cu tractorul, camionul şi remorcile. Deci, sunt conducători auto. Mulţi dintre tinerii stinceneni sunt muncitori la Gălăuţaş şi Topliţa, la Lunca Bradu !. C. CROITORU (Continuare în pag. a 3-a) CHIMIŞTI DE LA SĂRURI ANORGANICE Pregătesc temeinic noul titlu de fruntaş Colectivul secţiei de săruri anorganice de la Combinatul chimic din Tîrnăveni are o carte de vizită prestigioasă. Anul trecut a cîştigat titlul de fruntaş pe combinat, iar în primele şase luni ale anului a fost din nou evidenţiat, ceea ce, pe semestru înseamnă acelaşi lucru. Realizările obţinute în toate lunile care au trecut din 1980 sunt complexe, de mare anvergură, ceea ce dovedeşte multilateralitatea preocupărilor, a direcţiilor de acţiune pentru îmbunătăţirea şi ridicarea la un nivel superior a întregii activităţi pe care o desfăşoară. La capitolul producţie consemnăm depăşiri la toate sortimentele, produse mult solicitate de economia naţională, de export. Au fost realizate peste plan 1.050 tone antidăunători, 1.240 tone sulfat de aluminiu, 224 tone carbonat de bariu, 130 tona oxid de zinc. Sunt realizări fizice, cantitative care, desigur, n-ar spune prea mult dacă n-ar fi definite de o mulţime de elemente ale calităţii. Aşa de pildă sporurile de produse peste plan îşi au izvorul în cea mai mare parte, în reducerea consumului specific de materii prime, materiale, combustibil şi energie. S-au obţinut peste 280.000 lei economii la baritina, materie primă de bază pentru fabricarea sărurilor de bariu, 610.000 kWh, 47.000 mc gaze, 185.000 tone aburi la energie şi combustibil, 135.000 lei la repararea şi întreţinerea utilajelor şi altele. Trebuie spus că la aceasta secţie acţiunea „Să funcţionăm o zi pe trimestru cu energia, aburul şi gazul economisit“ este vie, antrenantă şi dă roade bogate. Hărnicie, chibzuinţă şi pricepere sunt aprecieri pe care oamenii secţiei le-au cîştigat şi în I. CISMAS (Continuare în pag. a 3-a) Toate au fost bune în acea dimineaţă a duminicii liniştite de iulie in Grădina zoologică, pînă la apariţia unui autocar cu un grup de excursionişti. Bunul simţ şi buna creştere au fost lăsate la intrare, iar calmul de pînă atunci şi răbdarea vizitatorilor au fost făcute ţăndări. Poate tocmai pentru că se aflau intr-o grădină zoologică la rindul ei situată într-o pădure, ţineau să se comporte şi ei adecvat, ca un codru. Ţipete, rîsete deranjante, fluierături. Unul imita cămila şi ursul. Altul o făcea pe măgarul. O femeie arunca floricele şi „pufuleţi“ celor patru tigrii siberieni, scoţind acea exclamaţie cu care se cheamă găinile la grăunţe. Doi excelau în întăritarea dinilor Dingo şi Vijla. Şi, ţin’-te hărmălaie. Aveau o plăcere sadică să întărite animalele aflate în captivitate. Un vizitator călcat într-atit pe nervi, tocmai aici unde omul vine să se destindă, a replicat, în felul lui oarecum dur dar, îndreptăţit: „Ăştia se comportă ca nişte maimuţoi“. Acei inşi din gălăgiosul grup nici măcar nu încercau să-l contrazică. lazArlădariu Balotarea şi transportul paielor să ţină pasul cu recoltarea Potrivit datelor centralizate la Direcţia agricolă judeţeană, pînă la începutul acestei săptămîni balotarea paielor de orz era efectuată pe circa 6.500 ha, iar eliberarea terenului pe 4.500 ha, cifre care demonstrează clar că aceste lucrări nu au ţinut pasul cu recoltarea orzului, care a fost cultivat pe suprafeţe mult mai mari. Cele mai bune rezultate la balotarea paielor au cooperativele agricole din consiliul agroindustrial Acăţari, care au adunat paiele de pe 80 la sută din suprafaţă, Iernut şi Sărmaşu — 75 la sută, Band şi Ungheni — 70 la sută, Zau de Cîmpie — 67 la sută şi Tîrgu Mureş — 60 la sută, celelalte avînd realizări inferioare. Rămîneri mari în urmă la balotarea paielor sînt in multe unităţi agricole din consiliile Miercurea Nirajului, Sighişoara, Fărăgău, Bahnea, Rîciu şi altele, cu realizări cuprinse între 10—35 la sută. Totodată, decalaje mari există şi între lucrările de balotare şi transport, mai ales în cadrul unităţilor în care balotatul paielor s-a desfăşurat în ritm susţinut. Este cazul consiliilor agroindustriale din Iernut şi Band, în fiecare existînd pe cîmp baloţi de paie netransportaţi, de pe aproape 400 ha de teren. Sînt şi consilii în care transportul s-a desfăşurat bine ca de exemplu în cele din Luduş, Sărmaşu, Tîrgu Mureş, Ungheni şi alte cîteva. In acest an se pare că culturile succesive au mari sorţi de izbîndă, întrucît timpul bun de lucru a alternat cu ploi deosebit de favorabile pentru aceste culturi. Dar, cu toate acestea, nu peste tot s-a căutat să se însămînţeze suprafeţe cit mai mari cu astfel de culturi, deşi posibilităţi au fost. Este cazul unităţilor agricole din consiliile agroindustriale Rîciu şi Fărăgău în care abia au fost arate cite 34 ha şi însămînţate doar cite 5 ha. Asemenea realizări slabe se înregistrează şi în consiliile Sighişoara, Gorneşti, Breaza, Sînpaul, Miercurea Nirajului, Band şi Reghin, în care suprafeţele însămînţate cu culturi succesive variază de la 0,78 ha. Aceste exemple denotă faptul că nu toate conducerile unităţilor agricole şi ale consiliilor unice agroindustriale au acordat atenţia cuvenită acestor lucrări, n-au organizat în suficientă măsură această acţiune, pentru care a mai rămas puţin timp favorabil. DIN LIPSA DE MECANIZATORI LUCRĂRILE DECURG ANEVOIOS La cooperativa agricolă din Sîntana de Mureş, deşi din patru prese au funcţionat bine, în general, numai două, totuşi paiele de orz au fost balotate pînă ieri pe circa 85 ha, rămînînd ca această lucrare să se mai facă pe încă vreo 31 ha. întrucît au sosit și celelalte două prese plecate în sud, această lucrare nu mai ridică probleme, urmînd să se încheie în maximum 2—3 zile. De asemenea, au fost depozitate circa 170 tone de paie, de pe aproape întreaga suprafaţă pe care paiele erau balotate. Pînă aici, totul a fost bine, aproape conform prevederilor. Deşi au fost eliberate aşa cum arătam, suprafeţe destul de mari, din acestea abia au fost arate 20 ha, din care 6 ha au fost semănate cu legume în cultură succesivă. Cauza acestor realizări slabe rezidă aşa după cum am aflat, în lipsa mecanizatorilor, a oamenilor care sâ lucreze pe tractoare, la arat, pregătit şi semănat. Abia 2—3 mecanizatori au putut lucra zilnic la arat, care aveau şi alte sarcini la zootehnie şi în legumicultură, la combaterea bolilor şi dăunătorilor. Nu se prevede nici în continuare un ritm mai mare de 5—6 ha de arături pa zi, tot din aceleaşi cauze. Inginerul şef al cooperativei, Kocsis Adalbert, ne spunea ca prin organele locale de partid au căutat să ceară sprijinul mai multor întreprinderi din Tîrgu Mureş, ca acestea să aprobe detaşarea cîtorva lucrători, care locuiesc în Sîntana şi care cu ani în urmă au fost mecanizatori. Din aceştia, abia unul, Moldovan Zoltán, de la I.R.A. Tîrgu Mureş a înţeles şi a venit să lucreze, dar acum are diferite necazuri la întreprindere cu acordarea retribuţiei şi a alocaţiei de stat pentru copii. Asemenea acţiuni de ajutorare a unităţilor agricole în campania secerişului au fost şi în alţi ani, cu rezultate bune. Acum de ce nu se mai poate? V. ORZA" Transportul baiotilor de pale de la I.A.S. Reghin TfTJiU/TWMnM • ..15 ani de activitate rodnică de la Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Român“, reprezintă tematica expunerii ce va fi susţinută de dr. Ioan Pop, cercetător ştiinţific, miercuri, ora 18, in sala de conferinţe din str. Bartók Béla nr. 1 din Tîrgu Mureş. In încheierea expunerii, filme documentare româneşti. • De la 1 august a.c., Cooperativa „Metalul“ din Tirgu Mureş va inaugura o noua activitate, şi anume, încărcarea miniacumulatoarelor pentru brichete automate, minicalculatoare, aparate necesare auzului etc. Primirea obiectelor se va face în zilele de luni şi joi, între orele 14—16, la unitatea din str. Lenin, lîngă poşta veche. • Vă reamintim că, astăzi, la ora 18, în spaţiul de carte al librăriei „Universala“ din Tirgu Mureş, scriitorul Augustin Buzura va avea o întîlnire cu cititorii, prilejuită de apariţia volumului „Vocile nopţii“. • Spectacol de cîntec şi joc popular, astăzi, la orele 17 şi 20, în sala mare a Palatului culturii, în interpretarea membrilor ansamblului artistic „Cibinul“, îşi dau concursul şi Florica Bradu, Gheorghe Turda, Liviu Oros, alias Văsâlie. • Renumita formaţie vocalinstrumentală „Familie Silly“ (Berlin) pentru întîia oară la Tîrgu Mureş, cu un concert de muzică soul, funky, rock şi disco. Concertul va fi prezentat miercuri, 23 iulie, ora 19, la Sala sporturilor. ff ANUL XXXII ff Nr. 172 (6.932) Vi 22 iulie 1980 V. 4 pagini. ÍJ 30 de ban) Ji / Pagina a 2-a: Rubrica SPORT