Steaua Roşie, noiembrie 1980 (Anul 32, nr. 260-285)
1980-11-01 / nr. 260
Consfătuire de lucru la C.C. al P.C.R. cu activul din domeniul geologiei Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a participat, vineri dimineaţa, la şedinţa de închidere a Consfătuirii de lucru cu activul din domeniul geologiei, ale cărei lucrări s-au desfăşurat la C.C. al P.C.R. in zilele de 30 şi 31 octombrie. Organizată din iniţiativa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, consfătuirea se înscrie pe linia analizelor şi măsurilor stabilite pentru principalele sectoare de activitate In această perioadă de Încheiere a unui cincinal şi Începere a altuia, exprimă grija şi atenţia deosebite pe care conducerea partidului şi statului, personal tovarăşul Nicolae Ceauşescu, le acordă acestui sector de mare Însemnătate a economiei noastre naţionale. S-au examinat stadiul realizării planului de cercetare geologică pe acest an şi măsurile ce se impun pentru îndeplinirea exemplară a prevederilor planului pe anul 1981, ale cincinalului 1981—1985 şi. In perspectivă, plnă In anul 2000, înaintea şedinţei de închidere a lucrărilor, tovarăşului Nicolae Ceauşescu i-au fost prezentate. In cadrul unei expoziţii, cuprinzind numeroase grafice şi exponate — ilustrative pentru stadiul atins de cercetarea geologică şi punerea In valoare de surse de hidrocarburi şi minereuri utile — proiectul programului de cercetare geologică pe anii 1981—1985, precum şi programul privind creşterea producţiei de cărbune cocsificabil în cincinalul viitor. Secretarul general al partidului a făcut o serie de observaţii şi a indicat ca întreaga activitate de cercetare geologică să fie subordonată Înfăptuirii sarcinii fundamentale pusă de Congresul al XII-lea al partidului privind dezvoltarea mai rapidă a bazei materiale și, In primul rind, a (Continuare in pac. a 4-a) 5 unităţi economice din judeţ aplica iniţiativa. 0 zi pe săptămînă inginerii, tehnicienii şi funcţionarii lucrează direct in producţie Materializînd indicaţia dată de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la recenta Plenară a Comitetului Central al partidului, prin grija nemijlocită a Comitetului judeţean de partidd Ieri, 31 octombrie, în 5 unităţi evfentee din judeţ întregul personal tehnico-administrativ, în frunte cu directorii, au îmbrăcat salopeta de muncitor devenind lăcătuşi, strungari, modeleri-formatori, sculeri-matriţeri etc. Redăm în rîndurile următoare cîteva consideraţii şi opinii în legătură cu această valoroasă iniţiativă, culese la întreprinderile tîrgumureşene IMATEX şi „Metalotehnica“. Ies, ora 6 fără 10 minute birourile sediului administrativ al IMATEX au rămas neluminate. In schimb în halele de producţie, repartizaţi pe formaţii de lucru, am întrunit întreg efectivul de 209 persoane TESA lucrînd cot la cot cu muncitorii. Pe maistrul Victor Radu, secretarul comitetului de partid, preşedintele consiliului oamenilor muncii, îl găsim la obişnuitul său loc de muncă. „Am dorit să ne aflăm printre primele întreprinderi din judeţ care aplică această valoroasă iniţiativă, pe care de la bun început am popularizat-o şi organizat-o in cele mai bune condiţii. Doresc să relev înţelegerea profundă exprimată de întregul personal tehnico-administrativ. Este firesc să fie aşa, pentru că, afirmînd calitatea de producători şi proprietari ai întreprinderii, ea cuprinde întregul personal muncitor, nu numai pe cei direct productivi. Apoi, nu e de mai mică importanţă şi faptul că s-a înţeles mai bine o altă cerinţă, şi anume, că cine intră în cifra de consum pe cap de locuitor, trebuie să-şi aducă contribuţia efectivă şi la realizarea producţiei materiale“. Vasile Daraban, Porkoláb Bela, Aszalós Karoly, tehnicieni şi dispeceri la serviciul P.P.U.P., ca şi alţi colegi de-ai lor, lucrează la ajustarea şi şlefuirea unor repere la maşinile de ţesut, denumite corp curăţitor. „Noi avem şi altfel o legătură directă cu producţia, iar mulţi dintre noi au un stadiu de mai mulţi ani în munca concretă. Totuşi, acum, aici, în legătură nemijlocită cu producţia, avem posibilitatea să-i cunoaştem mai bine realităţile şi problemele inerente, să ne reîmprospătăm cunoştinţele şi, nu în ultimul rând, să ne aducem contribuţia la realizarea sarcinilor de plan“ — remarcă Vasile Dărăban. Elena Costache — statistician principal la biroul P.I.R.: „Din punct de vedere moral e foarte important să te ştii participant direct la realizarea maşinilor de ţesut. Acum lucrez ca lăcătuş, montez şuruburile cu cap la trăgătoarele de iţă. Nu e greu, pentru că eu am mai lucrat în producţie după terminarea şcolii profesionale“. Cu acelaşi sîrg şi dăruire muncesc alături şi colegele ei de birou: Felicia Andreica, Ietiţia Biriş, Elena Heşfelean, Irina Domahidi, împreună cu Szász Andrei, Nicolae Mureşean — şef birou P.I.B. Ioan Cătană, căruia i-au fost încredinţaţi. In această primă zi de muncă productivă, ţine să ne spună că este mulţumit de felul cum lucrează noii săi lăcătuşi, prezenţa cărora a asigurat o mai bună utilizare a spaţiilor şi utilajelor din atelier. Pe inginerul Hajek Horst, director tehnic, îl găsim în atelierul de ajustat al turnătoriei, la bancul de lucru: „Apreciez în mod deosebit această iniţiativă. Nefiind specialist în tehnologia turnării, acum am posibilitatea să cunosc nemijlocit condiţiile secţiei şi, totodată, să studiez posibilităţile de mărire a capacităţii de producţie in scopul diminuării efectului de „loc ingust“ M. BARDAŞANU I. PETELEI (Continuare in pag. a 4-a) Personalul compartimentului de contabilitate de la IMATEX muncește efectiv în atelierul de formare mecanică și miezuire CONSILIUL DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA DECRET PRIVIND UNELE MASURI PENTRU STIMULAREA PERSONALULUI MUNCITOR DIN INDUSTRIA EXTRACTIVA CARE DEPĂȘEȘTE PRODUCȚIA PLANIFICATA LA EXTRACŢIA DE ŢIŢEI, CĂRBUNE ȘI ALTE MATERII PRIME. Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează: Art. 1. — Personalul muncitor din industria extractivă care depăşeşte producţia fizică planificată la extracţia de ţiţei, cărbune, minereuri neferoase şi alte materii prime, contribuind, pe această cale, la asigurarea nevoilor de materii prime ale economiei naţionale şi la reducerea importurilor, beneficiază de premii speciale pentru fiecare tonă sau, după caz, altă unitate fizică de produs, obţinut peste plan. Art. 2. — Produsele şi cuantumul premiilor speciale pe unitate de produs se stabilesc anual prin planul naţional unic de dezvoltare economico-socială, în limita unei cote de pînă la 15 la sută din valoarea produselor obţinute peste plan. Art. 3. — Premiile cuvenite, potrivit prevederilor prezentului decret, se acordă anual, peste celelalte drepturi prevăzute de lege, muncitorilor, maiştrilor, inginerilor şi tehnicienilor, celuilalt personal muncitor din unităţile de producţie care contribuie efectiv la depăşirea sarcinilor de plan la producţia fizică. Art. 4. — Sumele necesare pentru plata premiilor speciale ca unitate de produs se suportă din rezultatele financiare ale întreprinderii, iar plata acestora se face peste fondul de retribuire planificat. Art. 5. — Prevederile prezentului decret se aplică începând cu activitatea anului 1981. Cotele stabilite pentru produsele obținute peste plan ce se aplică pentru activitatea anului 1981 sunt prevăzute în anexă, care face parte integrantă din prezentul decret. NICOLAE CEAUȘESCU PREȘEDINTELE REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA COTELE PENTRU PRODUSELE OBŢINUTE PESTE PLAN CE SE APUCA PENTRU ACTIVITATEA ANULUI 1981 1. — Ţiţei 15 la sută 2. — Gazolină 15 „ 3. — Gaze asociate utilizabile, la 15 grade Celsius şi 760 mm coloană kg 15 „ 4. — Lignit şi cărbune brun 15 „ 5. — Huilă netă 15 „ 6. — Huilă spălată pentru cocs 5 „ 7. — Cupru în concentrate 15 „ 8. — Plumb în concentrate 15 „ 9. — Zinc în concentrate 15 „ 10. — Aur în concentrate 15 „ 11. — Argint în concentrate 10 „ 12. — Minereu de fier marfă echivalent 100 la sută fier 15 „ 13. — Pirită in concentrate 15 „ 14. — Sulf în concentrate 10 „ 15. — Sulf în concentrat 45 la sută de Călimani 10 „ 16. — Barită 12 17. — Nisipuri cuarțoase spălate 10 „ 18. — Argilă refractară 10 „ 19. — Caolin preparat 15 „ 20. — Feldspat 12 „ 21. — Bisulfură de molibden 5 „ 22. — Molibden în concentrate 8 „ 23. — Bismut în concentrate 5 „ Timpul nu mai îngăduie nici o zi de întîrziere Semănatul, recoltarea $i livrarea porumbului la fondul de stat, transportul sfeclei din cimp sâ fie finalizate cit mai repede! Toate lucrările agricole din actuala campanie de toamnă sunt întîrziate, aceasta a fost concluzia analizei făcute ieri, la Comandamentul agricol judeţean, în prezenţa tovarăşului Nicolae Vereş, prim-secretar al Comitetului judeţean de partid, la care au luat parte membrii biroului Comitetului judeţean de partid, preşedinţii consiliilor unice agroindustriale, directorii de la S.M.A., alţi conducători de unităţi şi instituţii. Informările prezentate au înfăţişat o situaţie nesatisfăcătoare, fapt ce pune în lumină o insuficientă mobilizare a forţelor umane şi mecanice existente, deficienţe organizatorice, control şi îndrumare insuficiente, cazuri de indisciplină în utilizarea mijloacelor de transport, a plugurilor şi semănătorilor. Ca urmare, s-a apreciat că, deşi condiţiile de lucru s-au îmbunătăţit, ritmurile zilnice de lucru se menţin scăzute, mult sub cele prevăzute. La această dată tîrzie, mai sunt cooperative agricole care au de însămînţat cîte 100, 150 şi chiar 200 de hectare cu grîu, sînt consilii unice agroindustriale în cadrul cărora suprafaţa neînsămînţată este cuprinsă între 800 şi 1.000 de hectare. Conducătorii acestor unităţi îşi asumă o grea răspundere prin depăşirea epocii optime la semănat. Mai mult, fiecare zi ce trece poate aduce condiţii în care să nu se mai poată semăna şi să rămînă fără grîu. Trebuie să se înţeleagă foarte clar că o asemenea situaţie este total inadmisibilă, că ţara nu se poate lipsi de grîu. A fost timp suficient ca fiecare unitate să realizeze pînă acum planul pe care îl are. Dar nu s-a muncit cum trebuie, nu s-au urmărit din start priorităţile, nu s-a lucrat peste tot în schimburi prelungite şi în schimb de noapte aşa cum s-a cerut, s-au mutat frecvent plugurile şi maşinile în timpul zilei dintr-o tarla în alta. Cu alte cuvinte, s-a irosit timp, maşinile şi tractoarele n-au fost folosite la capacitate. S-a apreciat că dacă productivitatea pe tractor ar fi fost cu numai 0,5 ha pe zi mai mare, semănatul se putea termina. Fiecare conducător de unitate, toţi cei cărora li s-au încredinţat sarcini în această campanie, au obligaţia să acţioneze de aşa (Continuare in pag. a 4-a)