Steaua Roşie, iunie 1981 (Anul 33, nr. 128-152)

1981-06-02 / nr. 128

VIAŢA DE PARTID Ridicarea nivelului calitativ al producţiei, sarcină principală a organizaţiilor de partid In spiritul plenarei C.C. al P.C.R. din octombrie anul trecut, a altor documente de partid care au apărut ulterior, a indi­caţiilor secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, comitetul de partid şi consiliul oamenilor muncii de la I.U.P.S. Reghin, organizaţiile de bază din secţii şi ateliere au­ pri­vit şi privesc creşterea nivelului calitativ, al produselor ca o sar­cină economică majoră. Pentru întregul colectiv calitate înaltă înseamnă parametri tehnici su­periori la fiecare utilaj, şi ma­şină. Aceasta este de fapt ce­rinţa fundamentală a noului mecanism economico-financiar, a autoconducerii muncitoreşti şi autogestiunii economice, înţelegînd în felul acesta sen­sul îndatoririlor politice şi pro­fesionale pentru calitatea supe­rioară a produselor, comuniştii, toţi oamenii muncii de la I.U.P.S, începînd cu cei de la concepţie şi pînă la cei din sec­ţii şi ateliere, şi-au materializat eforturile în domeniul despre care discutăm. Astfel, unele uti­laje aflate în fabricaţie, prin îm­bunătăţirile aduse, au fost mo­dernizate şi perfecţionate în ra­port cu cerinţele şi exigenţele beneficiarilor interni şi externi. Faptul că nu sunt refuzuri de calitate denotă că în toate com­partimentele întreprinderii se munceşte cu răspundere. Dar aşa cum este firesc, comuniştii de la I.U.P.S. sunt convinşi şi conştienţi că în fiecare secţie şi atelier există încă rezerve pentru creşte­rea nivelului calitativ al produ­selor. Tocmai de aceea, într-o recentă adunare cu activul său, comitetul de partid a analizat modul în care s-a acţionat şi trebuie să se acţioneze în conti­nuare pentru creşterea parame­trilor calitativi ai utilajelor şi maşinilor. Practica a demonstrat şi de­monstrează că perfecţionarea profesională a muncitorilor, mai ales a celor tineri, care de fapt predomină în întreprindere, este una dintre căile principale ale prevenirii rebuturilor. In această direcţie, încă din anul precedent, organizaţiile de partid, de sin­dicat şi U.T.C., conducerile sec­ţiilor şi atelierelor, au avut sar­cini concrete In privinţa ridică­rii gradului de calificare a în­tregului personal muncitor. Re­centa analiză a comitetului de partid a scos în evidenţă că în domeniul perfecţionării forţei de muncă nu s-a acţionat în sufi­cientă măsură, ceea ce, în mod practic, se reflectă negativ în realizarea parametrilor calitativi ai unor piese sau maşini. In analiza făcută de comite­tul de partid s-a subliniat că, în anumite perioade, ritmul şi calitatea unor subansamble sunt necorespunzătoare din lipsa unei colaborări fructuoase,, dintre pro­iectanţi, tehnologi, controlorii tehnici de calitate şi personalul muncitor din secţii şi ateliere. Evident, o asemenea colaborare se impune să aibă loc direct în producţie, adică pe fluxurile de fabricaţie a utilajelor şi maşini­lor. în contextul unei asemenea colaborări trebuie promovat şi generalizat, la fiecare loc de muncă, autocontrolul pe faze de execuţie a pieselor şi subansam­­blelor. In această direcţie, ca dealtfel în ansamblul tuturor ac­­ţiunilor ce se întreprind pentru o tot mai înaltă calitate a pro­ducţiei, aportul cadrelor tehnice inginereşti trebuie să fie mai mare De asemenea, rolul şi atri­buţiile lor profesionale, munca directă cu oamenii se cer cu prisosinţă, mai mult şi mai bine ca pînă acum, în schimburile II şi III. Pentru că, se ştie, asis­tenţa tehnică în toate schimbu­rile este unul dintre factorii de bază atît în organizarea produc­ţiei şi a muncii cit şi a ridicării calităţii produselor. Analiza întreprinsă de comite­tul de partid şi activul său cu scopul folosirii tuturor căilor şi resurselor pentru creşterea pa­rametrilor calitativi ai utilaje­lor şi maşinilor a fost temeinică şi absolut necesară pentru între­gul colectiv de la I.U.P.S. Tradu­cerea în practică a măsurilor stabilite, a acţiunilor propuse cere o intensificare a activităţii politico-educative din partea co­mitetului de partid, a organiza­­­ţiilor de bază din secţii şi ate­liere, a tutur­or factorilor de răs­pundere din întreprindere. C. CROITORII DIRECŢIA SANITARA A JUDEŢULUI MUREŞ­­ anunţă populaţia că­­ în perioada 1—15 iunie 1981 se va desfăşura acţiunea de vac-­­ cinare antirujeolică a copiilor născuţi între 16 august 1979 —­­ 31 august 1980. „ Cu această ocazie apelăm la populaţie să prezinte copiii­­ de vîrsta respectivă, la dispensarele teritoriale pentru admi­­­­nistrarea vaccinului. \ SECŢIA ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII DRUMURI DIN MIERCUREA CIUC, încadrează TEHNICIAN DRUM, pe post şef district în Borsec, încadrarea conform Legii 12/1971, retribuţia conform­­ Legii 57/1974.­­ Se asigură locuinţă în Borsec. ţ Informaţii suplimentare telefon Braşov t­r. 921/4.46.72.­­ Produse şi servicii utile, de sporită calitate Nu vom insista asupra preve­derilor referitoare la industria mică, fiindcă ele sunt binecunos­cute de factorii chemaţi să con­tribuie la impulsionarea acestei activităţi cu reale cîştiguri. Ne vom opri mai cu seamă la îm­plinirile ori neîmplinirile de pî­nă acum ale lucrătorilor din co­operaţia meşteşugărească a jude­ţului nostru, în ceea ce priveşte dezvoltarea industriei mici. In­terlocutor: tovarăşul inginer Vi­rág György, şeful serviciului producţie al U.J.C.M. — Pentru început, vă rog să evidenţiaţi ideile după care v-aţi condus în acţiunea de dezvoltare a industriei mici. — Ne-am propus să lărgim numărul activităţilor, prestărilor de servicii către populaţie şi a produselor pe care le executăm. De asemenea, să extindem mun­ca la domiciliu. Sigur că am avut în vedere realizarea acelor produse care să aibă eficienţă şi să fie trebuincioase cetăţenilor în gospodăriile lor.­­Sîntem dez­voltaţi ca spaţii şi dotări, mă refer­ la actualele condiţii de care dispunem şi la spaţiile des­tinate producţiei de mică serie. — Şi acum, să le ordonăm, adică să facem referiri la con­cret. — Cooperaţia meşteşugărească a judeţului nostru dispune de 409 activităţi prestatoare de ser­vicii, de toate genurile, inclusiv servicii cu caracter sportiv. — Ce anume? — Sub control medical, la Clubul sportiv „Voinţa“ din Tg. Mureş fiinţează un curs de în­treţinere a sănătăţii. — Cite unităţi noi şi activităţi v-aţi propus pentru anul 1981? — Numărul lor se cifrează la 36 Unele au fost deja înfiinţate, ca de pildă: argăsătoria la co­operativa „Unitatea“ Tîrgu Mu­reş, centrul de reparat agregate frigorifice cu compresie, o uni­tate de încărcat butelii de si­­foane la Sighişoara, ultima acti­vitate va fi efectuată şi la Re­chin şi Tîrnăveni. La Tîrgu Mu­reş vom amenaja o spălătorie rapidă, iar la Sighişoara dorim a folosi spaţiile unor bastioane din cetate pentru activităţi meş­teşugăreşti: împletituri din paie, articole din fier forjat, farfurii pictate, gravate (evitînd, bine­înţeles, kitsch-urile), produse pe care să le oferim turiştilor şi al­tor cumpărători. — Tovarăşe Virág, ţinînd cont de dorinţele fireşti ale cetăţeni­lor, vă întreb: pe cînd o unitate de dogărie? — Această prestaţie a fost re­partizată cooperativei „Lemn- Metal“ din Reghin, căreia i s-a trasat ca sarcină realizarea unei unităţi de dogărie. Asupra datei nu mă pot pronunţa încă. — Despre gama sortimentală a produselor, reînnoirea produc­ţiei şi despre munca la domici­liu, ce date şi fapte merită a fi reţinute? — In ceea ce priveşte produ­sele, s-a lărgit gama celor de uz gospodăresc: tăvi pentru copt, piuliţe pentru usturoi, garnituri pentru prosoape şi uscat haine, dulăpior şi poliţă simplă pentru baie, desfundător pentru chiu­vete, butoane din mase plastice, garnituri de clanţe, drukere cu şilturi, balamale etc. Pe str. Bolyai din Tîrgu Mureş s-a des­chis un magazin de vînzare a produselor de feronerie şi uz casnic. Dispunem de peste 30 de magazine cu produse specifice cooperaţiei meşteşugăreşti, pe care intenţionăm a le profita din ce în ce mai mult. Ca procent, reînnoirea producţiei depăşeşte cifra de 30 la sută. Predomină produsele de confecţii, tricotaje, încălţăminte, marochinerie şi mobilier. în anul 1981 valoarea producţiei rezultată prin munca la domiciliu va depăşi 10 la sută, sortimentaţia fiind axată, în principal, pe artizanat, cusă­turi, sculptură în lemn, împleti­­­turi din paie, rogoz şi foi de po­rumb. Aşadar, idei, intenţii bune, realizări ce nu pot fi trecute cu vederea. Neîndoios lucru, dezvol­tarea industriei mici este un pro­ces complex care necesită impli­care faptică şi practică. Şi în atari condiţii cooperaţia meşte­şugărească are menirea de a oferi cetăţenilor produse şi ser­vicii utile, de ridicată calitate. DORIN BORDA OFICIUL JUDEŢEAN DE TURISM MUREŞ I organizează în data de 7 iunie 1981 excursie la „TÂRGUL FETELOR“ de la Gurghiu. Preţul 400 lei. Plecarea, ora 8 din faţa Agenţiei O.J.T. Tîrgu Mureş. OFICIUL JUDEŢEAN DE TURISM MUREŞ . ANUNŢA participanţii la excursia pe LITORAL din 6—18 iunie 1931, că tichetele de tren, numărul camerei din hotel­ şi tiche­te de masă se distribuie în SALONUL HOTELULUI GRAND, cu începere de la 5 iunie, ora 15, pînă în 6 iunie, ora 10,00, cînd se vor da şi alte informații suplimentare. • STEAUA ROS­IF PROTNA 3 FESTIVALUL NAŢIONAL „CÂNTAREA ROMÂNIEI“ Faza interjudeţeană pentru formaţii de muzică uşoară, brigăzi artistice, satiră şi umor Sîmbătă, în sala Studio a In­stitutului de teatru din Tg. Mu­reş s-a desfăşurat faza interjude­ţeană pentru formaţiile de mu­zică uşoară, brigăzile artistice şi de satiră şi umor, moment care a constituit un nou prilej de a­­firmare a potenţialului de care dispune mişcarea artistică doi­ amatori din judeţul nostru. A­­ceastă nouă confruntare a evi­denţiat, în egală măsură, atît nivelul interpretativ ridicat, cit mai ales originalitatea şi valoa­rea actului creator, reflectat în texte şi partituri muzicale pro­prii, profund ancorate în realită­ţile judeţului, ale ţării. Este un semn bun, mobilizator, care, sîn­tem siguri, va da­ noi dimensiuni muncii pline de răspundere pe care o depun artiştii amatori mureşeni. In sensul amintit men­ţionăm prezenţa în concurs a cunoscutului interpret şi compo­zitor de muzică folk Adrian Iva­­niţchi de la Casa de cultură din Sighişoara, cu compoziţiile pro­prii „Fişă personală“, pe versu­rile poetului Adrian Păunescu şi „Cintec pentru pace“, alături de care se cuvine, să evidenţiem, ca o prezenţă de reală valoare, due­tul de muzică folk „Ecoul“ de la Clubul'''tineretului din Reghin, format din tinerele şi talentatele compozitoare şi interprete So­rina Feier şi Magdalena Puşcaş. Dintre formaţiile de muzică uşoară, o impresie deosebită a produs publicului orchestra IMATEX din Tg. Mureş, condu­să de Ioan Furnea şi grupul vocal-instrumental „Trans“ al cooperativei „Lemn-Metal“ din Reghin, condus de Ioan Kodo­­lanyi, în repertoriul cărora şi-au făcut loc şi cîteva reuşite com­poziţii proprii. în ce priveşte brigăzile artistice, renumele unor asemenea formaţii nu a fost dez­minţit nici de această dată, cele de la întreprinderile Prodcom­­plex şi Electromureş din Tg. Mureş aducînd în faţa spectato­rilor aspecte semnificative din succesele oamenilor muncii de aici, dar şi stări de lucruri ne­gative, realităţi care împiedică bunul mers al producţiei, cursul firesc al vieţii de fiecare zi. Fără îndoială că întrecerea artistică din sala Studio a fost o reuşită, din cele 18 formaţii prezente pe scena de concurs 11 fiind desemnate să ne reprezinte la faza republicană. Tuturor, mult succes ! ION CIUIODARU

Next