Steaua Roşie, iulie 1981 (Anul 33, nr. 153-179)

1981-07-22 / nr. 171

IN CONDIȚIILE VREMII INSTABILE: Strîngerea grabnica a recoltei de grîu impune folosirea fiecărei ore bune de lucru ! In condițiile acestei săptămîni, care a debutat cu un timp plo­ios și rece, strîngerea grabnică a întregii recolte de grîu este posibilă numai prin folosirea e- ' ficientă a fiecărei ore bune de lucru în lan, a fiecărei combine, a fiecărui utilaj, ce concură la bunul mers al acestei activităţi deosebit de importante. In acest scop este necesară peste tot o bună organizare a muncii, veri­ficarea periodică a lanurilor şi mobilizarea operativă a forţelor în lanurile mai zvîntate. Tot­odată, avînd în vedere că vre­mea este favorabilă culturilor succesive, cît şi faptul că în mul­te unităţi se prelimină­ mari de­ficite de furaje, este necesar să se continue cu toată intensita­tea însămînţarea unor suprafeţe cît mai mari de astfel de cul­turi. PESTE 50 LA SUTA DIN RECOLTA PUSA LA ADĂPOST Mecanizatorii din Săbed, con­duşi de Vasile Fărcaş, şeful sec­ţiei de mecanizare, care lucrea­ză pe ogoarele cooperativei a­­gricole din această localitate, au reuşit să adune şi să pună la adăpost, pînă acum, recolta de grîu de pe mai bine de jumă­tate din suprafaţa cultivată. Ast­fel, aici au fost recoltate peste 100 ha de grîu din 310 ha aflate în cultură. La acest rezultat o contribuţie deosebită au avut combinerii Abram Alexandru, Varga Francisc, Ioan Bercheşan şi Nagy Andrei, cît şi ceilalţi care lucrează pe cele 6 combine din dotare. Folosind din plin timpul favorabil de lucru, ei au reuşit ca zilnic să recolteze peste 30 ha de grîu. Cu acest ritm, mecanizatorii de aici au condiţii ca, în cel mult 5 zile bune de lucru, să pună întreaga recoltă la adăpost. In paralel, ceilalţi mecanizatori s-au stră­duit să baloteze şi să transporte cît mai multe paie, făcînd loc pregătirii şi însămînţării celei de-a doua culturi. Astfel, pînă acum în această unitate au fost semănate 60 ha de culturi suc­cesive şi pregătite alte 23 ha, lucrări ce vor continua, pînă se va ajunge la 150 ha însămîn­­ţare. ATENŢIE DEOSEBITA însămînţării CULTURILOR SUCCESIVE La cooperativa agricolă din Ceuaş se acordă o atenţie deo­sebită însămînţării culturilor succesive, lucrare realizată pînă acum pe 110 ha, cu porumb şi floarea-soarelui, care acum sînt în mare parte răsărite. Ingine­rul şef al cooperativei, Fekete Alexandru, ne spunea că, întru­­cît au un deficit destul de mare de furaje, vor căuta ca în curs de cîteva zile să mai însămîn­­ţeze cel puţin 40 ha cu porumb, în amestec cu floarea-soarelui pentru a asigura astfel animale­lor cantităţi cît mai mari de fu­raje. In acest scop lucrează la pregătirea terenului cu trei discuri urmînd să treacă la se­mănat imediat ce starea terenu­lui va permite. Bine s-a lucrat pînă acum şi la recoltarea griului, lucrare e­­fectuată pe 145 ha din cele 309 ha grîu de toamnă, ritmul zilnic de lucru al celor 6 combine fiind de 30—35 ha. Şi în această uni­tate, în cel mult 5 zile bune de lucru în lan, recoltarea griului poate fi încheiată. Condu­c-ta unităţii afirmă faptul că cei şa­i combineri: Farkas Geza, Abram Dominic, Iuliu Băndean, Mihai Cotoară, Ioan Şandor şi Kiss Ernő, cît şi cei doi mecanizatori de la prese, Abram Francisc şi Ilies Adalbert, care au muncit bine pînă acum, vor căuta să folosească cît mai bine fiecare oră favorabilă muncii pe ogoa­re, pentru a strînge cît mai grabnic întreaga recoltă. Foarte bine s-a acţionat pînă acum şi la transportul paielor, eliberîndu-se 205 ha de paie, lu­crare la care un aport deosebit îl au navetiştii din localitate, în frunte cu Ştefan Şandor, Ştefan Cornel şi Cristea Man, care sunt prezenţi zi de zi la această lu­crare, dar şi alţii, în orele lor libere. Numai duminică au par­ticipat la încărcarea, transportul şi depozitarea paielor peste 20 de navetişti, zi în care s-a reuşit să se depoziteze peste 20 tone de paie. In acest fel, cît şi prin asigurarea mijloacelor de trans­port, s-a reuşit ca aproape toate paiele balotate să ajungă la de­pozitele de furaje. Asemenea acţiuni ar fi binevenite şi în celelalte unităţi agricole pentru eliberarea urgentă a terenului. V. ORZA Economii Preocuparea pentru buna gospodărire și valorificare su­perioară a masei lemnoase, pentru reducerea consumuri­lor specifice materiale, de e­­nergie electrică și combusti­bil, ocupă un loc de frunte în activitatea oamenilor mun­cii de la ILEFOR Tirgu Mu­­întregul colectiv este " dat în această amplă ,i ’~­tă acțiune de care final sporirea efi­ 'fiOUT% DIN TOATE TĂ*ILE,VMTI-VÂ! . -■*'c V—“* 0 ' Vedere din cartierul „1848“ din Tirgu Mureș. Va. Duminică, 19 iulie a.c., cu cîteva minute după ora 10, am fost pentru mai multe clipe din nou prin unităţi comerciale al­e cooperaţiei de consum din comuna Gurghiu. In calitate de cumpărător, am reţinut lucruri bune: ordine, curăţenie in să­lile de vînzare, mărfurile estetic etalate în rafturi, cu preţuri afişate, vînzători zîmbitori care parcă se întreceau în formule de adresare specifice lucrătorilor comerciali: „Cu ce vă putem­­vi?“, „Doriţi să cumpăraţi ceva?“. In acea zi caniculară­­anul aflat în serviciu la restaurant îţi oferea apă mine­le, cu corectitudine şi solicitudine . . . oamenii în autoturismele lor îşi continuau drumul mere şi recreere în frumosul decor natural al văii B. DORIN Pregătiri intense pentru campanie record de prelucrare a sfeclei de zahăr Aşa cum s-au angajat, lucră­torii Fabricii de zahăr din Lu­duş au terminat cu 10 zile mai devreme campania de prelucrare a zahărului brut. Inginerul şef al întreprinderii, Ioan Hagău, şi ing. Viorica Olar, şefa comparti­mentului C.T.C.-laborator", o ca­racterizează ca cea mai rodnică dintre toate. S-a prelucrat cu 3.940 tone mai mult zahăr brut decit se planificase, cu o medie zilnică cu 20 la sută mai mare decît în campaniile similare pre­cedente, iar randamentul de pre­lucrare a fost cu 2 la sută peste prevederi. Printre măsurile care au con­tribuit la această reuşită cam­panie, interlocutorii noştri amin­tesc: începerea fabricaţiei cu toate instalaţiile revizuite şi re­parate, mai buna organizare a descărcării zahărului brut şi a introducerii lui la rafinare, folo­sirea unei scheme perfecţionate la rafinare prin care s-a asigu­rat o circulaţie mai rapidă a produsului, munca în acord glo­bal a întregului personal de la rafinărie. In răstimpul pînă la campania de prelucrare a sfeclei de zahăr din toamnă, colectivul luduşean este intens preocupat de punerea la punct a tuturor instalaţiilor fabricii, pentru ca ele să poată face faţă din primele zile para­metrilor înalţi la care trebuie să funcţioneze. Remontul se des­făşoară în ritm susţinut. Dovada este faptul că 11 utilaje sunt re­vizuite şi reparate în avans. El va dura pînă la 20 august a.c. cînd vor fi posibile probele „de casă“ şi cele la cald. O atenţie deosebită se acordă utilajelor­­cheie, unicat, cît şi celor care au dat bătaie de cap în campa­nia trecută. Alături de lucrările de repa­raţii capitale, colectivul luduşean realizează un vast program de îmbunătăţiri tehnice şi tehnolo­gice, cel mai bogat de pînă a­­cum, care va contribui intr-o măsură hotărîtoare la îmbună­tăţirea activităţii fabricii. La Luduş va funcţiona pentru pri­ma dată în ţară o instalaţie de prespălare a sfeclei, concepută de către specialiştii întreprinde­rii, cu implicaţii pozitive asupra întregului proces de fabricaţie asupra randamentului de pre­lucrare. Se construieşte de ase­menea o staţie de recuperare a căldurii din apele de condens şi utilizarea acesteia la încălzirea apei de presă, în locul aburului viu. Întregul program de perfec­ţionări se realizează cu, forţele proprii ale întreprinderii. Se cuvine să amintim aici hărnicia şi priceperea lucrătorilor de la atelierul mecanic care au muncit şi muncesc cu răspundere la re­­condiţionarea unui număr sporit de piese şi subansamble, la con­fecţionarea a peste 90 la sută din întregul necesar de piese de schimb, asumîndu-şi dificila sar­cină de a realiza şi utilajele, dis­pozitivele cuprinse în planul de tehnică nouă. Aşadar, numai veşti bune pe frontul pregătirii noii campanii de prelucrare a sfeclei de zahăr din toamna aceasta. Aceleaşi veşti bune ne parvin şi de pe ogoare. Se apreciază că faţă de aceeaşi perioadă a anului tre­cut conţinutul de zahăr în sfeclă este cu 0,5 la sută mai mare. Munca lucrătorilor din fabrică, conjugată cu a cultivatorilor de sfeclă de zahăr, a celor care o vor transporta la bazele de re­cepţie sau spre prelucrare di­rectă, va fi hotărîtoare în valori­ficarea întregii recolte, în reali­zarea unei extracţii complete. Nu trebuie uitat nici un moment că în mîinile lor se află soarta unei importante cantităţi din producţia de zahăr a anului viitor. I. CISMAȘ ­HMi­miuiihin. • Conform studiului de dezvoltare a locuinţelor, ela­borat de I.P.J. Mureş, se pre­vede ca la nivelul anului 2000 să se asigure următorii indi­catori specifici medii pe județ: a) număr camere în a­parta­­mente 2,98; b) 13,68 mp lo­cuibili, locuitor; c) 39,85 mp locuibili/apartament; d) 2,91 locuitori/apartament. Aceşti indicatori se apropie de cei­ medii pe ţară, prevăzuţi in planul general de dezvoltare • Luni seara, in sala mare a Palatului culturii din Tir­gu Mureş, Ansamblul de cîn­­tece şi dansuri „Şireagul“ al Combinatului de îngrăşămin­te chimice, a susţin­ut un spectacol dedicat fruntaşilor în producţie. Repertoriul spectacolului a fost cel pre­zentat de colectivul artistic tîrgumureşean în recentul turneu întreprins în Turcia. • Din iniţiativa prof. Maria Călugăru, director coordona­tor, şi a neobositului învăţă­tor Toth Martin, cu sprijinul efectiv al primarului Ioan Darnica, la Şcoala generală din comuna Suplac a fost construită o seră, cu funda­ţie de beton şi schelet meta­lic. Acum se lucrează la a­­­­coperirea ei cu sticlă. Se zice că ar fi prima de acest fir realizată pe Tîrnava Mică. • „Seara la izvor“­­-a inti­tulat spectacolul oferit săte­nilor din Dileu de către ar­tiştii amatori de la I­­.G.C.L. Mureş, duminică seara. • Complexul comercial re­cent dat în folosinţă la Acă­­ţari, dispune de un magazin cu raioane de textile-încălţă­minte, tricotaje, galanterie, mercerie, de o librărie, un bufet şi cofetărie, precum şi de unităţi prestatoare de ser­vicii către populaţie, frizerie, coafură, croitorie, foto, atelier de reparat radio şi televizoa­re (Albert Ries, corespon­dent). • Asociaţia chinologică, împreună cu Asociaţia sporti­vă „Agricola“ din Tirgu Mu­reş, organizează duminică, 26 iulie a.c., ora 9, la Sovata, o demonstraţie de cîini ,le rasă. la pagina a 4-a : Rezultatele de ieri de la Universiadă ECHIPA DE GIMNASTICA FEMININĂ A ROMÂNIEI ȘI NADIA COMANECI — MEDALII DE AUR

Next