Steaua Roşie, decembrie 1981 (Anul 33, nr. 284-310)
1981-12-27 / nr. 307
teaua rosie ORGAN AL COMITETULUI JUDETEAN MURES AL PCR SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDETEAN La întreprinderea de stofe din Sighişoara în 1982 — ştacheta eficienţei economice va urca la cote tot mai înalte — Din discuţiile purtate în secţiile direct produtive am reţinut două lucruri deosebite şi anume că anul 1981 este un an de referinţă, raportat la perioada după punerea în funcţiune a capacităţilor de spălare şi pieptănare a linii şi că întregul colectiv a pus serios umărul şi mintea pentru a ieşi din impasul în care se afla la un moment dat întreprinderea de stofe din Sighişoara. Am dori, tovarăşe director Eugen Marinescu şi tovarăşe Nicolae Poparadu — coordonator al compartimentului producţie, să ne faceţi cunoscute mai pe îndelete acţiunile întreprinse şi rezultatele economice ce vor fi înscrise în bilanţul pe acest an. — Faptul că întreprinderea noastră a trecut prin perioade mai dificile este cunoscut, însă sîntem bucuroşi că am reuşit să reînnodăm firul faptelor bune, de muncă ordonată şi disciplinată care, acum, la sfîrşit de an, ne satisface pe toţi, datorită realizărilor obţinute, planul la producţia marfă îl vom încheia cu o zi mai devreme şi cu un plus de 3,5 milioane lei. La producţia fizică depăşirea va fi de peste 1.000 mp ţesături, iar sarcinile de export indirect (livrări de ţesături pentru fabricile de confecţii export) ni le-am onoat în întregime şi, ceea ce este mai important e că ne realizăm şi beneficiul. La activitatea de spălare-pieptănare am făcut un salt calitativ şi cantitativ notabil, însă restanţele mari înregistrate la lîna din import şi înlocuirea ei cu lină indigenă, care are un preţ de înregistrare cu mult mai mic, a făcut ca la această activitate să avem rezultate mai slabe în acest an am reuşit să rezolvăm o serie de probleme de organizare a producţiei de dotări şi perfecţionări de utilaje care dau roadele scontate. S-a pus la punct presa de balotat lină, cu urmări directe asupra economisirii spaţiului de depozitare, îmbunătăţirii condiţiilor de păstrare şi manipulare, ca urmare a achiziţionării unui strung şi a unei freze, vom dubla cantitatea de piese de schimb realizate cu forţe proprii, la care avem destul de mari goluri; prin înlocuirea a 16 războaie de ţesut vechi cu 12 războaie automate, productivitatea muncii s-a dublat, iar numărul ţesătoarelor s-a redus la jumătate. — Cu pregătirile pentru anul 1982 cum staţi? — Despre acoperirea capacităţilor cu contracte sîntem pe undeva pe la jumătate. La ţesături avem contracte ferme pentru 5 luni atît pentru piaţa internă cît şi pentru cea externă şi sînt perspective pentru acoperirea planului pe întregul an. De subliniat că întreaga producţie contractată se compune din produse şi desene noi. Situaţia nu e clară la capacitatea de spălare şi pieptănare a linii. Pentru 1982 sîntem prevăzuţi să primim din import 3.200 tone lînă din care contracte sînt încheiate numai pentru 480 tone. Problema e că indicatorii economico-financiari i-am primit pentru prelucrarea de lînă din import şi ne este teamă că istoria se va repeta, ca şi in 1981. Conştienţi de această problemă, noi acţionăm pentru îmbunătăţirea tehnologiei de spălare a linii indigene, mai exact spus înlocuirea procedeului de separare a acesteia de impurităţi în vederea sporirii randamentului care la ora actuală, este de 55 la sută faţă de 72— 75 la sută cît este la lîna din import. Colaborăm cu întreprinderea „Flaro" din Sibiu pentru modernizarea cardelor în vederea înlocuirii importurilor. De asemenea, în trimestrul I ,vom înfiinţa un atelier-şcoală unde vor fi calificaţi noii muncitori. Vom insista asupra întăririi disciplinei şi perfecţionării cunoştinţelor profesionale unde, cu toate îmbunătăţirile din ultima vreme, mai sunt destule de făcut, mai ales dacă avem în vedere că în 1982 la producţia marfă avem de înfăptuit un plan cu 10 la sută mai mare decit realizările din acest an, iar cheltuielile la 1000 lei producţie marfă sunt prevăzute să scadă cu 7 la sută. IOAN HUSAR Vedere din Sighişoara Cooperativa meşteşugărească „Tehnolemn“ a realizat planul anual Colectivul coopeartivei meşteşugăreşti „Tehnolemn" din Tîrnăveni raportează îndeplinirea planului anual la producţia marfă, netă, servirea populaţiei şi la beneficii. Succesul de prestigiu dobîndit de harnicul colectiv de meşteşugari din Tîrnăveni este urmarea firească a muncii responsabile, înaltei pregătiri profesionale, iscusinţei în realizarea mobilei stil de artă, solicitată în mod deosebit la export şi de publicul din întreaga ţară. "Avansul de 6 zile cîştigat în îndeplinirea planului pe 1981 asigură un spor de 2,1 milioane lei la producţia marfă, 4 milioane lei la producţia netă, 700.000 lei la servirea populaţiei şi 2,1 milioane lei la beneficii. Fabrica de bicromat II funcţionează la parametrii proiectaţi De la Combinatul chimic din Tîrnăveni am primit vestea că în ziua de 24 decembrie, la Fabrica de bicromat II, s-au produs 71 tone bicromat de bună calitate, cu o tonă mai mult decît prevederile capacităţii proiectate la această instalaţie. Meritele aparţin întregului colectiv care a acţionat cu multă răspundere şi competenţă pentru realizarea producţiei prevăzute în proiect. Din rîndul celor care au dobîndit acest succes de prestigiu amintim pe subinginerul Ioan Cîndea, auastrul Emanoil Medeşan, operatorul chimist Szekely Ştefan, lăcătuşul Emil Olteanu, amecistul Iosif Cotruş, electricianul Emil Pascu. Sămînţa, factor hotărîtor în realizarea unor recolte sporite Printre numeroşii factori care contribuie la obţinerea unor recolte bogate, la loc de frunte se situează sămînţa. în ea sînt înglobate caracteristici biogenetice care sunt puse în valoare de factorii climatici de sol şi tehnologici. Cercetarea indigenă şi străină din domeniul ameliorării plantelor are realizări deosebite în ultimii douăzeci de ani, la toate culturile de cîmp, pomicole, legumicole inclusiv cele forestiere. Arealul de cultură al acestor creaţii s-a extins în aşa măsură încît au înlocuit aproape cu desăvârşire vechile populaţii locale, care sunt menţinute azi în colecţii ca surse de gene pentru creaţiile viitoare. Noile soiuri şi hibrizi de plante au un potenţial productiv mult superior, în medie cu 25— 30 la sută, faţă de soiurile şi populaţiile vechi, sunt mai bune valorificatoare ale agrofondurilor mai bogate în îngrăşăminte şi au calităţi de consum şi industrializare superioară, în tot ce s-a creat , a urmărit o mai bună adaptare la condiţiile de mediu, rezistenţă la iernare, toleranţă la boli şi o bună pretabilitate la mecanizare. Numai aşa se explică producţiile de vîrf, obţinute în unele unităţi agricole de 6—8.000 kg la hectar la grîu şi orz, 8—10.000 kg la hectar la porumb, 15—20 tone la hectar la măr şi viţa de vie şi lista ar putea continua cu multe exemple şi la alte culturi. Unul din neajunsurile activităţii de cercetare din acest domeniu, deseori criticat de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, este introducerea lentă în practica agricolă a noilor creaţii. Pe bună dreptate sămînţa este factorul cel mai puţin costisitor din toate investiţiile anuale care se fac în agricultură şi asigură, în acelaşi timp, unul din cele mai mari sporuri de recoltă. Este adevărat că atenţia acordată producerii de sămînţă a fost, în multe cazuri, minimă. Dar o sămînţă de calitate se produce cu cheltuieli materiale mai mari şi cu o preocupare mai deosebită. In multe situaţii, mai ales în zonele umede ale ţării, venitul net pe unitatea de suprafaţă era mai mic la culturile semincere decît cel obţinut pentru producţia de consum la una şi aceeaşi plantă de cultură. In unele cazuri se înregistrau chiar pierderi. Acest fapt nu a fost încurajator pentru producătorii de sămînţă. Datorită unor asemenea neajunsuri în multe situaţii statul a fost obligat să asigure sămînţa prin import şi plătită cu valută. Noile reglementări prevăzute în hotărirea Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. cu privire la producerea de sămînţă, atit în privinţa organizării cît şi a preţurilor şi remunerării producătorilor sînt încurajatoare. Cercetarea agricolă, indiferent de domeniul activităţii sale, va fi direct implicată în producerea de sămînţă, material săditor şi de reproducţie. In vederea realizării programelor de producere de sămînţă, staţiunile de cercetări, împreună cu organele de specialitate ale Direcţiei generale pentru agricultură au stabilit, atît la nivel de judeţ cît şi în cadrul consiliilor agroindustriale, unităţi specializate pentru producerea de sămînţă. Acestea, pe baza unor tehnologii elaborate de cercetare şi sub directa îndrumare a cercetării şi avînd asigurare şi condiţii materiale deosebite, vor răspunde de producerea de sămînţă pentru zona deservită. Producătorii vor fi cointeresaţi material, planul de producere de sămînţă fiind nominalizat separat în planul de producţie al unităţii şi cu prevederi separate în ce priveşte aprovizionarea cu îngrăşăminte şi pesticide. Apreciem că toate acestea vin în întîmpinarea stimulării producătorilor de sămînţă, a extinderii în mod organizat a noilor creaţii ale cercetării şi punerii în valoare pe suprafeţe cît mai mari a acestui factor esenţial în sporirea producţiei agricole. dr. ing. ATANASIE CIORLAUŞ cercetător principal Staţiunea de cercetare şi producţie pentru creşterea bovinelor Tîrgu Mureş ANUL XXXIII , Nr. 307 (7.378) Duminică, 27 decembrie 1981 4 pagini, 30 de bani / Promovarea noului — o pasiune constantă — Sînteţi cunoscut ca un neostoit animator al perfecţionării şi modernizării producţiei. Ce a însemnat în acest sens anul 1981 pentru dumneavoastră, tovarăşe inginer Ştefan Nagy, şi pentru colectivul de sticlari pe care-l conduceţi? — Ne-am străduit să înfăptuim ceea ce ne-am propus. Deci să perfecţionăm şi să modernizăm tehnologia de fabricaţie, mai ales în hala de sticlă ambalaj. Şi să diversificăm producţia, mai cu seamă la atelierul de sticlă artizanat. Sunt domenii care mă pasionează, într-adevăr, dar meritul nu este doar al meu. Avem un colectiv harnic, inimos şi receptiv la nou. Realizările secţiei sticlă de la „Prodcomplex“ ilustrează elocvent potenţialul său creativ, capacitatea lui de a promova noul. — Ce aţi întreprins, aşadar, pentru perfecţionarea şi modernizarea producţiei? — Cu ocazia reparaţiilor capitale din atelierul de sticlă ambalaj am înlocuit, practic, şi ultimele maşini semiautomate, cu randament scăzut, cu o maşină automată tip Lynch A, realizată prin autoutilare în atelierul mecanic al secţiei. De asemenea, am introdus benzi transportoare de concepţie proprie, mecanizînd transportul buteliilor de la maşinile automate la cuptoarele de recoacere şi un nou cuptor rotativ de uscat nisip, care asigură randamente superioare. în felul acesta am realizat automatizarea integrală a procesului tehnologic în hala de sticlă ambalaj. Producţia fizică şi randamentul în muncă au crescut considerabil. La cele 4 maşini automate de fasonat sticlă, producţia lunară a sporit cu 250.000 de butelii. După reparaţia capitală, deci în perioada august—decembrie 1981, am realizat peste plan 1,5 milioane de butelii de diferite dimensiuni. Am găsit, însă, o întrebuinţare eficientă şi vechilor maşini semiautomate, care au fost adaptate, în cadrul atelierului de sticlă artizanat, pentru fabricarea flacoanelor cosmetice, în felul acesta, în ambele ateliere s-a mărit extracţia specifică de topitură, ceea ce a asigurat creşterea producţiei fizice şireducerea consumului specific de combustibil. In ultimele patru luni am economisit astfel circa 170 tone de combustibil convenţional. O contribuţie meritorie au adus la obţinerea acestor realizări maistrul principal Carol Costan de la atelierul mecanic, tehnicianul Rettegi Bruno, şeful atelierului sticlă ambalaj, maistrul sticlar Alexandru Tuşe, lăcătuşul specialist Ioan Botoş, operatorul Alexandru Török, lăcătuşii Ladislau Donáth şi Lazăr Bărăbaş, care au reuşit să soluţioneze numeroase probleme, unele deosebit de complexe, care condiţionau reuşita acestei acţiuni. — Care este bilanţul realizărilor în privinţa înnoirii şi diversificării producţiei? — Colectivul atelierului de sticlă artizanat, condus de inginera Nagy Gheorghina, a creat în 1981 numeroase modele noi de vaze gravate, fructiere, servicii, obiecte decorative și flacoane cosmetice, dintre care 25 ST. NEKANICKI (Continuare în pag. a 4-a)