Steaua Roşie, decembrie 1981 (Anul 33, nr. 284-310)

1981-12-27 / nr. 307

teaua rosie ORGAN AL COMITETULUI JUDETEAN MURES AL PCR SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDETEAN La întreprinderea de stofe din Sighişoara în 1982 — ştacheta eficienţei economice va urca la cote tot mai înalte — Din discuţiile purtate în secţiile direct produtive am re­ţinut două lucruri deosebite şi anume că anul 1981 este un an de referinţă, raportat la perioa­da după punerea în funcţiune a capacităţilor de spălare şi piep­­tănare a linii şi că întregul co­lectiv a pus serios umărul şi mintea pentru a­ ieşi din impa­sul în care se afla la un mo­ment dat întreprinderea de sto­fe din Sighişoara. Am dori, to­varăşe director Eugen Marines­­cu şi tovarăşe Nicolae Poparadu — coordonator al compartimen­tului producţie, să ne faceţi cu­noscute mai pe îndelete acţiu­nile întreprinse şi rezultatele economice ce vor fi înscrise în bilanţul pe acest an. — Faptul că întreprinderea noastră a trecut prin perioade mai dificile este cunoscut, însă sîntem bucuroşi că am reuşit să reînnodăm firul faptelor bune, de muncă ordonată şi discipli­nată care, acum, la sfîrşit de an, ne satisface pe toţi, datori­tă realizărilor obţinute, planul la producţia marfă îl vom în­cheia cu o zi mai devreme şi cu un plus de 3,5 milioane lei. La producţia fizică depăşirea va fi de peste 1.000 mp ţesături, iar sarcinile de export indirect (li­vrări de ţesături pentru fabri­cile de confecţii export) ni le-am onoa­t în întregime şi, ceea ce este mai important e că ne rea­lizăm şi beneficiul. La activita­tea de spălare-pieptănare am fă­cut un salt calitativ şi cantitativ notabil, însă restanţele mari în­registrate la lîna din import şi înlocuirea ei cu lină indigenă, care are un preţ de înregistrare cu mult mai mic, a făcut ca la această activitate să avem re­zultate mai slabe în acest an am reuşit să rezol­văm o serie de probleme de or­ganizare a producţiei de dotări şi perfecţionări de utilaje care dau roadele scontate. S-a pus la punct presa de balotat lină, cu urmări directe asupra economi­sirii spaţiului de depozitare, îm­bunătăţirii condiţiilor de păstra­re şi manipulare, ca urmare a achiziţionării unui strung şi a unei freze, vom dubla cantitatea de piese de schimb realizate cu forţe proprii, la care avem des­tul de mari goluri; prin înlocui­rea a 16 războaie de ţesut vechi cu 12 războaie automate, pro­ductivitatea muncii s-a dublat, iar numărul ţesătoarelor s-a re­dus la jumătate. — Cu pregătirile pentru anul 1982 cum staţi? — Despre acoperirea capaci­tăţilor cu contracte sîntem pe undeva pe la jumătate. La ţesă­turi avem contracte ferme pen­tru 5 luni atît pentru piaţa in­ternă cît şi pentru cea externă şi sînt perspective pentru aco­perirea planului pe întregul an. De subliniat că întreaga produc­ţie contractată se compune din produse şi desene noi. Situaţia nu e clară la capaci­tatea de spălare şi pieptănare a linii. Pentru 1982 sîntem pre­văzuţi să primim din import 3.200 tone lînă din care contrac­te sînt încheiate numai pentru 480 tone. Problema e că indica­torii economico-financiari i-am primit pentru prelucrarea de lî­nă din import şi ne este teamă că istoria se va repeta, ca şi in 1981. Conştienţi de această pro­blemă, noi acţionăm pentru îm­bunătăţirea tehnologiei de spăla­re a linii indigene, mai exact spus înlocuirea procedeului de separare a acesteia de impuri­tăţi în vederea sporirii randa­mentului care la ora actuală, este de 55 la sută faţă de 72— 75 la sută cît este la lîna din import. Colaborăm cu întreprin­derea „Flaro" din Sibiu pentru modernizarea cardelor în vede­rea înlocuirii importurilor. De asemenea, în trimestrul I ,vom înfiinţa un atelier-şcoală unde vor fi calificaţi noii muncitori. Vom insista asupra întăririi disciplinei şi perfecţionării cu­noştinţelor profesionale unde, cu toate îmbunătăţirile din ul­tima vreme, mai sunt destule de făcut, mai ales dacă avem în ve­dere că în 1982 la producţia marfă avem de înfăptuit un plan cu 10 la sută mai mare de­cit realizările din acest an, iar cheltuielile la 1000 lei produc­ţie marfă sunt prevăzute să sca­dă cu 7 la sută. IOAN HUSAR Vedere din Sighişoara Cooperativa meşteşugărească „Tehnolemn“ a realizat planul anual Colectivul coopeartivei meşteşugăreşti „Tehnolemn" din Tîrnăveni raportează în­deplinirea planului anual la producţia marfă, netă, servi­rea populaţiei şi la beneficii. Succesul de prestigiu dobîn­­dit de harnicul colectiv de meşteşugari din Tîrnăveni este urmarea firească a mun­cii responsabile, înaltei pre­gătiri profesionale, iscusinţei în realizarea mobilei stil de artă, solicitată în mod deo­sebit la export şi de publi­cul­ din întreaga ţară. "Avansul de 6 zile cîştigat în îndeplinirea planului pe 1981 asigură un spor de 2,1 milioane lei la producţia marfă, 4 milioane lei la pro­ducţia netă, 700.000 lei la ser­virea populaţiei şi 2,1 milioa­ne lei la beneficii. Fabrica de bicromat II funcţionează la parametrii proiectaţi De la Combinatul chimic din Tîrnăveni am primit ves­tea că în ziua de 24 decem­brie, la Fabrica de bicromat II, s-au produs 71 tone bicro­mat de bună calitate, cu o tonă mai mult decît preve­derile capacităţii proiectate la această instalaţie. Meritele aparţin întregului colectiv care a acţionat cu multă răspundere şi compe­tenţă pentru realizarea pro­ducţiei prevăzute în proiect. Din rîndul celor care au do­­bîndit acest succes de pres­tigiu amintim pe subingine­­rul Ioan Cîndea, a­uastrul Emanoil Medeşan, operatorul chimist Szekely Ştefan, lăcă­tuşul Emil Olteanu, amecis­­tul Iosif Cotruş, electricia­nul Emil Pascu. Sămînţa, factor hotărîtor în realizarea unor recolte sporite Printre numeroşii factori care contribuie la obţinerea unor re­colte bogate, la loc de frunte se situează sămînţa. în ea sînt în­globate caracteristici biogenetice care sunt puse în valoare de fac­torii climatici de sol şi tehnolo­gici. Cercetarea indigenă şi străină din domeniul amelioră­rii plantelor are realizări deose­bite în ultimii douăzeci de ani, la toate culturile de cîmp, po­micole, legumicole inclusiv cele forestiere. Arealul de cultură al acestor creaţii s-a extins în aşa măsură încît au înlocuit aproa­pe cu desăvârşire vechile popu­laţii locale, care sunt menţinute azi în colecţii ca surse de gene pentru creaţiile viitoare. Noile soiuri şi hibrizi de plan­te au un potenţial productiv mult superior, în medie cu 25— 30 la sută, faţă de soiurile şi populaţiile vechi, sunt mai bune valorificatoare ale agrofonduri­­lor mai bogate în îngrăşăminte şi au calităţi de consum şi in­dustrializare superioară, în tot ce s-a creat , a urmărit o mai bună adaptare la condiţiile de mediu, rezistenţă la iernare, to­leranţă la boli şi o bună preta­­bilitate la mecanizare. Numai aşa se explică producţiile de vîrf, obţinute în unele unităţi a­­gricole de 6—8.000 kg la hectar la grîu şi orz, 8—10.000 kg la hectar la porumb, 15—20 tone la hectar la măr şi viţa de vie şi lista ar putea continua cu multe exemple şi la alte culturi. Unul din neajunsurile activi­tăţii de cercetare din acest do­meniu, deseori criticat de secre­tarul general al partidului, to­varăşul Nicolae Ceauşescu, este introducerea lentă în practica agricolă a noilor creaţii. Pe bună dreptate sămînţa es­te factorul cel mai puţin cos­tisitor din toate investiţiile a­­nuale care se fac în agricultură şi asigură, în acelaşi timp, unul din cele mai mari sporuri de recoltă. Este adevărat că atenţia a­­cordată producerii de sămînţă a fost, în multe cazuri, minimă. Dar o sămînţă de calitate se produce cu cheltuieli materiale mai mari şi cu o preocupare mai deosebită. In multe situaţii, mai ales în zo­nele umede ale ţării, venitul net pe unitatea de suprafaţă era mai mic la culturile semincere decît cel obţinut pentru producţia de consum la una şi aceeaşi plan­tă de cultură. In unele cazuri se înregistrau chiar pierderi. Acest fapt nu a fost încurajator pentru producătorii de sămînţă. Datorită unor asemenea neajun­suri în multe situaţii statul a fost obligat să asigure sămînţa prin import şi plătită cu valută. Noile reglementări prevăzute în hotărirea Comitetului Politic E­­xecutiv al C.C. al P.C.R. cu pri­vire la producerea de săm­înţă, atit în privinţa organizării cît şi a preţurilor şi remunerării producătorilor sînt încurajatoa­re. Cercetarea agricolă, indiferent de domeniul activităţii sale, va fi direct implicată în produce­rea de sămînţă, material săditor şi de reproducţie. In vederea realizării programelor de pro­ducere de sămînţă, staţiunile de cercetări, împreună cu organele de specialitate ale Direcţiei ge­nerale pentru agricultură au sta­bilit, atît la nivel de judeţ cît şi în cadrul consiliilor agroin­dustriale, unităţi specializate pentru producerea de sămînţă. Acestea, pe baza unor tehnolo­gii elaborate de cercetare şi sub directa îndrumare a cercetării şi avînd asigurare şi condiţii materiale deosebite, vor răspun­de de producerea de sămînţă pentru zona deservită. Producă­torii vor fi cointeresaţi mate­rial, planul de producere de să­mînţă fiind nominalizat separat în planul de producţie al uni­tăţii şi cu prevederi separate în ce priveşte aprovizionarea cu îngrăşăminte şi pesticide. Apreciem că toate acestea vin în întîmpinarea stimulării pro­ducătorilor de sămînţă, a extin­derii în mod organizat a noilor creaţii ale cercetării şi punerii în valoare pe suprafeţe cît mai mari a acestui factor esenţial în sporirea producţiei agricole. dr. ing. ATANASIE CIORLAUŞ cercetător principal Staţiunea de cercetare şi pro­ducţie pentru creşterea bovinelor Tîrgu Mureş ANUL XXXIII , Nr. 307 (7.378) Duminică, 27 decembrie 1981 4 pagini, 30 de bani / Promovarea noului — o pasiune constantă — Sînteţi cunoscut ca un neos­toit animator al perfecţionării şi modernizării producţiei. Ce a însemnat în acest sens anul 1981 pentru dumneavoastră, to­varăşe inginer Ştefan Nagy, şi pentru colectivul de sticlari pe care-l conduceţi? — Ne-am străduit să înfăp­tuim ceea ce ne-am propus. Deci să perfecţionăm şi să mo­dernizăm tehnologia de fabrica­ţie, mai ales în hala de sticlă ambalaj. Şi să diversificăm pro­ducţia, mai cu seamă la ate­lierul de sticlă artizanat. Sunt domenii care mă pasionează, într-adevăr, dar meritul nu es­te doar al meu. Avem un colec­tiv harnic, inimos şi receptiv la nou. Realizările secţiei sticlă de la „Prodcomplex“ ilustrează e­­locvent potenţialul său creativ, capacitatea lui de a promova noul. — Ce aţi întreprins, aşadar, pentru perfecţionarea şi moder­nizarea producţiei? — Cu ocazia reparaţiilor ca­pitale din atelierul de sticlă ambalaj am înlocuit, practic, şi ultimele maşini semiautomate, cu randament scăzut, cu o ma­şină automată tip Lynch A, rea­lizată prin autoutilare în atelie­rul mecanic al secţiei. De ase­menea, am introdus benzi trans­portoare de concepţie proprie, mecanizînd transportul butelii­lor de la maşinile automate la cuptoarele de recoacere şi un nou cuptor rotativ de uscat ni­sip, care asigură randamente superioare. în felul acesta am realizat automatizarea integrală a procesului tehnologic în hala de sticlă ambalaj. Producţia fi­zică şi randamentul în muncă au crescut considerabil. La cele 4 maşini automate de fasonat sticlă, producţia lunară a sporit cu 250.000 de butelii. După re­paraţia capitală, deci în perioa­da august—decembrie 1981, am realizat peste plan 1,5 milioane de butelii de diferite dimen­siuni. Am găsit, însă, o între­buinţare eficientă şi vechilor maşini semiautomate, care au fost adaptate, în cadrul atelie­rului de sticlă artizanat, pentru fabricarea flacoanelor cosmetice, în felul acesta, în ambele atelie­re s-a mărit extracţia specifică de topitură, ceea ce a asigurat creşterea producţiei fizice şi­­reducerea consumului specific de combustibil. In ultimele patru luni am economisit astfel circa 170 tone de combustibil conven­ţional. O contribuţie meritorie au adus la obţinerea acestor rea­lizări maistrul principal Carol Costan de la atelierul mecanic, tehnicianul Rettegi Bruno, şeful atelierului sticlă ambalaj, mais­trul sticlar Alexandru Tuşe, lă­cătuşul specialist Ioan Botoş, operatorul Alexandru Török, lă­cătuşii Ladislau Donáth şi Lazăr Bărăbaş, care au reuşit să solu­ţioneze numeroase probleme, u­­nele deosebit de complexe, care condiţionau reuşita acestei ac­ţiuni. — Care este bilanţul realizări­lor în privinţa înnoirii şi diver­sificării producţiei? — Colectivul atelierului de sticlă artizanat, condus de in­ginera Nagy Gheorghina, a creat în 1981 numeroase modele noi de vaze gravate, fructiere, ser­vicii, obiecte decorative și fla­coane cosmetice, dintre care 25 ST. NEKANICKI (Continuare în pag. a 4-a)

Next