Steaua Roşie, iulie 1982 (Anul 34, nr. 153-179)

1982-07-22 / nr. 171

Secerişul griului ’82 Ritmuri zilnice înalte, atenţie sporită evitării risipei! Griul e copt, timpul e bun şi se poate acţiona cu spor în toate lanurile. Lucrul cel mai important în aceste zile deosebit de încărcate de muncă este să se asigure în toate unităţile o mare mobilizare de forţe, să se asigure funcţionarea neîntrerup­tă a combinelor şi a celorlalte maşini şi utilaje, să nu se iro­sească nici o clipă din timpul de lucru, să se evite pe toate căile risipa de spice şi boabe. In bazele de recepţie, unde se înregis­trează o afluire foarte mare de cereale, se impun măsuri pentru o mai bună organizare a preluării şi, mai ales, a depozitării în condiţii care să prevină deprecierea griului. M­ I.A.S. SE LUCREAZĂ BINE ŞI CU SPOR Prima constatare, la scurtă vreme de la declanşarea seceri­şului la grîu în lanurile între­prinderilor agricole de stat, este favorabilă, se munceşte peste tot bine şi cu spor, se realizează rit­murile zilnice stabilite. La loc de frunte se situează mecaniza­torii care lucrează în I.A.S. sau de Cîmpie Munca mecanizato­rilor este bine organizată, cele 16 combine lucrează in­formaţii mari urmate de prese pentru a­­dunat şi balotat paiele, cu sufi­ciente mijloace pentru prelua­rea şi transportul boabelor, de formaţii de mecanizatori care pregătesc terenul şi insămînţea­­ză culturile succesive. Şefii de ferme, cadrele din conducerea u­­nităţii, mecanicii din echipele de întreţinere şi asistenţă tehnică sunt tot timpul în mijlocul for­maţiilor de mecanizatori. Notăm că în toate tarlalele munca în­ M. MOCEANU (Continuare în pag a l­a) ­HIIIIJilUllHill • In semestrul I 1982 con­structorii de la T.C.M. Mureş au realizat 1.190 de aparta­mente, cu 109 mai multe de­cit erau prevăzute în fila pla­nului aferent perioadei amin­tite. Făuritorii de case pen­tru oameni şi-au onorat Ziua constructorului cu un frumos şi semnificativ bilanţ. • Noi spaţii comerciale la Tîrgu Mureş. I.C.S.M. Măr­furi industriale a deschis in cartierul Tudor III magazine de vînzare a articolelor de uz casnic şi gospodăresc, electro­tehnice şi electronice, a jucă­riilor, cu raioane de papetă­­rie, a tricotajelor, a altor mărfuri textile pentru băr­baţi, femei şi copii. De ase­menea, tot acolo, fiinţează raioane de galanterie şi mer­cerie (Albert Ries, corespon­dent voluntar). • 22 de premii acordate în urma concursului cu tema: „Contribuţia României la fău­rirea unei lumi a păcii, mai bune şi mai drepte, fără ar­me şi fără războaie“, organi­zat de Comitetul Naţional pentru Apărarea Păcii, au re­venit mureşenilor. Amintim ciţiva: Berecki Melinda (Tîr­gu Mureş) cu 2 premii, Petru Tărău, Iacob Moldovan, Ioan Şuteu, toţi din Tîrnăveni, Gáspár Enikő (Bălăuşeri), Farkas Katalin (Agrişteu). • Curier juridic. Pauzele şi reducerea programului de lu­cru acordate mamelor în sco­pul îngrijirii copilului pină la împlinirea vîrstei de 9 luni se includ în timpul de muncă şi nu au consecinţe asupra vechimii în muncă şi nici a­­supra retribuţiei sau al altor drepturi materiale. Prevede­rea este conținută în Codul muncii, art. 156. tag. Zile de vacanţă, clipe de adincă desfătare, de bucurie, la marginea mării sau pe cărările ascunse sub poala pădurii, ori zile in marca de spice aurii, dar şi momente de reflecţie şi îndemn Şi poate că vara ’82 va reprezenta cu adevărat un mo­ment de retrospectivă, mai ales pentru sutele de elevi care, intrind în treapta I de liceu, şi-au pus semnătura pe lucrări­­test cu mari goluri la limba română O fi fost de vină comen­tariul unei poezii, dar să cunoşti gramatică doar de nota doi sau trei, nu este o treabă limpede. O asemenea situaţie pune pe ginduri, deopotrivă pe profesorii superficiali, dar mai cu seamă pe elevi. Căci limba ne reprezintă, ea dă măsura cunoştinţelor, ea exprimă aria universului spiritual al copilului, capacitatea de observaţie şi cultură. Notele mici apărute cu sutele pe fişcle­­tesi dezonorează asemenea tineri care bat la porţile afirmă­rii. Şi, cu atît mai mult e bine să se ştie că nu poţi răzbate nicăieri fără a şti să exprimi clar, pe înţeles ideile, să redai in cuvinte alese sinteza realităţii Sperăm ca asemenea în­semne să nu rămînă doar o literă moartă! B. GHEORGN­E // Anul XXXIV , Nr. 171 (7.552) VI 22 iulie 1982 ]] \\ 4 pagini, jj 50 de bani // Adunări generale ale oamenilor muncii Dezbateri angajante vizînd spo­rirea realizărilor fizice pe şantiere Adunarea oamenilor mun­cii de la Şantierul IV con­strucţii din Reghin a făcut o analiză exigentă asupra acti­vităţii şi rezultatelor econo­mice din prima jumătate a anului 1982. Atît darea de seamă prezentată de Ilie Boa­­rescu, şeful şantierului, cît şi dezbaterile au avut un ca­racter angajant, deschis, tre­­cînd prin filtrul criticii şi au­tocriticii activitatea fiecărui lot, stadiul fizic al principale­lor lucrări din domeniul con­strucţiilor de locuinţe, indus­trie, social-culturale, edilitar­­gospodăresc etc. în ansamblu realizările sunt bune atît fi­zic cît şi valoric, planul de­­păşindu-se cu multe procen­te faţă de primul semestru al anului, realizîndu-se un vo­lum de producţie cu 5,3 la sută mai mare. Deci, se poate aprecia, aşa cum au făcut-o de fapt ing. Ioan Barta, di­­rector adjunct al T.C.M., şi tovarăşul Alexandru Bugna­­riu, prim-secretar al Comite­tului orăşenesc de partid, pri­marul oraşului Reghin, în concluziile adunării, că la şantierul IV s-a muncit bine, la un nivel superior faţă de anul trecut, chiar dacă în primele două luni rezultatele au fost mai slabe. Insă, nu dorim să se înţeleagă că to­tul merge strună, că activita­tea de gospodărire şi folosi­re a materialelor, ordinea şi disciplina sunt perfecte, ci, din contră, s-a spus răspicat că ele pot şi trebuie îmbu­nătăţite, iar risipa eliminată cu desăvîrşire la toate nu­ne­rele de lucru, utilajele de ri­dicat şi de transport să fie cît mai judicios exploatate pentru a economisi energia e­­lectrică şi carburanţii. Valentin Pescaru, şeful lo­tului care realizează grupul şcolar de la I.M. „Republica“, dezvoltarea uzinei de apă şi alte lucrări edilitar-gospodă­­reşti. Molnár Attila, şeful lo­tului care construieşte apar­tamentele prevăzute pe acest an, s-au angajat, împreună cu colectivele pe care le con­duc, ca în trimestrele III şi IV să depăşească nivelul rea­lizărilor din semestrul I, să predea beneficiarilor înainte de termen principalele obiec­tive la care lucrează. Dealt­fel, toţi vorbitorii, avînd man­datul celor care i-au ales să participe la adunare, s-au an­gajat să nu precupeţească nici un efort în vederea pu­nerii în funcţiune la termen a investiţiilor prevăzute pe anul 1982 şi să pregătească din timp frontul de lucru IOAN HUSAR (Continuare în pagi­n 4-a) În spiritul Expunerii tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Plenara C.C. al P.C.R. Conştiinţa socialistă se formează în procesul muncii Înfăptuirea obiectivelor acestui cincinal al ştiinţei, tehnicii, cali­tăţii şi eficienţei, ce va marca o etapă superioară în făurirea civi­lizaţiei şi culturii socialismului multilateral dezvoltat, evidenţia­ză cu pregnanţă importanţa afir­mării conştiinţei revoluţionare ca unul dintre factorii determinanţi ai accelerării ritmului de progres material şi spiritual. Aşa cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Plenara lărgită a C.C. al P.C.R. din 1­2 iunie a.c.. „Este necesar să facem astfel in­cit întreaga activitate teoretică, ideologică, politico-educativă și cultural-artistică să dezvolte mai puternic spiritul de răspundere, hotărîrea maselor, a întregului popor de a înfăptui neabătut Programul partidului, politica in­ternă şi externă a României so­cialiste“. In condiţiile promovării şi afir­mării ştiinţei şi tehnicii, a unei noi calităţi, îndeplinirea sarcini­lor ce revin fiecărui om al mun­cii, indiferent de locul unde îşi desfăşoară activitatea, solicită în­­tr-o măsură mereu mai mare perfecţionarea pregătirii profesio­nale, afirmarea spiritului de răs­pundere, al celui de iniţiativă şi creaţie ca principale coordonate de împlinire a personalităţii. In activitatea practică de zi cu zi se verifică adevărul conform că­ruia încărcătura valorică a fap­telor de muncă şi viaţă dau o imagine fidelă a gradului de conştiinţă, a felului in care omul îşi înţelege apartenenţa la viaţa economică şi socială a colectivu­lui din care face parte. Legat de aceasta, un obiectiv important al activităţii ideologice și politico­­educative îl constituie însușirea C. CROITORU (Continuare în pag. a 4-a) L. Cel mai bun pădurar şi brigadier silvic — Aşadar, stimate tovarăşe ing. Ştefan Dumitrescu, faza judeţeană a concursului pen­tru desemnarea celui mai bun pădurar şi brigadier silvic, s-a încheiat. Ce a reliefat, to­varăşe inspector şef, competi­ţia, cine a luat parte la ea, la ce nivel s-a desfăşurat? — Marea competiţie profe­sională, la care au participat la nivel de ocoale 260 pădu­rari şi 59 brigadieri şi şefi de districte, s-a constituit in­tr-un examen calitativ care a avut ca ţel aprofundarea cu­noştinţelor privind înfăptuirea Programului naţional de con­servare şi dezvoltare a fondu­lui forestier. Cei mai buni re­prezentanţi de la ocoalele sil­vice au luat parte la faza ju­deţeană desfăşurată la Ocolul silvic Valea Gurghiului, în zilele de 19 şi 20 iulie a.c. Concursul a cuprins teme de mare dificultate privind: cul­tura pădurilor, paza şi protec­ţia fondului forestier, proble­me de vânătoare şi piscicul­tura, precum şi aspecte din legislaţia fondului silvic, pro­bleme de protecţia muncii. In acelaşi timp, competiţia a cuprins şi probe practice care vizau: recunoaşterea speciilor lemnoase după sămînţă, lujer, scoarţă sau lemn, recunoaşteri de atacuri ale dăunătorilor, a speciilor de vinat cu păr şi cu pene, atît răpitor cît şi ne­răpitor, sortarea calitativă a arborilor pe picior. La aceasta s-a adăugat o probă de tra­gere la talere. Competiţia s-a încheiat cu un test de evalua­re a punctajului trofeelor de GH. BARBULESCU (Continuare in­ pag. a 4-a)

Next