Steaua Roşie, iulie 1982 (Anul 34, nr. 153-179)
1982-07-22 / nr. 171
Secerişul griului ’82 Ritmuri zilnice înalte, atenţie sporită evitării risipei! Griul e copt, timpul e bun şi se poate acţiona cu spor în toate lanurile. Lucrul cel mai important în aceste zile deosebit de încărcate de muncă este să se asigure în toate unităţile o mare mobilizare de forţe, să se asigure funcţionarea neîntreruptă a combinelor şi a celorlalte maşini şi utilaje, să nu se irosească nici o clipă din timpul de lucru, să se evite pe toate căile risipa de spice şi boabe. In bazele de recepţie, unde se înregistrează o afluire foarte mare de cereale, se impun măsuri pentru o mai bună organizare a preluării şi, mai ales, a depozitării în condiţii care să prevină deprecierea griului. M I.A.S. SE LUCREAZĂ BINE ŞI CU SPOR Prima constatare, la scurtă vreme de la declanşarea secerişului la grîu în lanurile întreprinderilor agricole de stat, este favorabilă, se munceşte peste tot bine şi cu spor, se realizează ritmurile zilnice stabilite. La loc de frunte se situează mecanizatorii care lucrează în I.A.S. sau de Cîmpie Munca mecanizatorilor este bine organizată, cele 16 combine lucrează informaţii mari urmate de prese pentru adunat şi balotat paiele, cu suficiente mijloace pentru preluarea şi transportul boabelor, de formaţii de mecanizatori care pregătesc terenul şi insămînţează culturile succesive. Şefii de ferme, cadrele din conducerea unităţii, mecanicii din echipele de întreţinere şi asistenţă tehnică sunt tot timpul în mijlocul formaţiilor de mecanizatori. Notăm că în toate tarlalele munca în M. MOCEANU (Continuare în pag a la) HIIIIJilUllHill • In semestrul I 1982 constructorii de la T.C.M. Mureş au realizat 1.190 de apartamente, cu 109 mai multe decit erau prevăzute în fila planului aferent perioadei amintite. Făuritorii de case pentru oameni şi-au onorat Ziua constructorului cu un frumos şi semnificativ bilanţ. • Noi spaţii comerciale la Tîrgu Mureş. I.C.S.M. Mărfuri industriale a deschis in cartierul Tudor III magazine de vînzare a articolelor de uz casnic şi gospodăresc, electrotehnice şi electronice, a jucăriilor, cu raioane de papetărie, a tricotajelor, a altor mărfuri textile pentru bărbaţi, femei şi copii. De asemenea, tot acolo, fiinţează raioane de galanterie şi mercerie (Albert Ries, corespondent voluntar). • 22 de premii acordate în urma concursului cu tema: „Contribuţia României la făurirea unei lumi a păcii, mai bune şi mai drepte, fără arme şi fără războaie“, organizat de Comitetul Naţional pentru Apărarea Păcii, au revenit mureşenilor. Amintim ciţiva: Berecki Melinda (Tîrgu Mureş) cu 2 premii, Petru Tărău, Iacob Moldovan, Ioan Şuteu, toţi din Tîrnăveni, Gáspár Enikő (Bălăuşeri), Farkas Katalin (Agrişteu). • Curier juridic. Pauzele şi reducerea programului de lucru acordate mamelor în scopul îngrijirii copilului pină la împlinirea vîrstei de 9 luni se includ în timpul de muncă şi nu au consecinţe asupra vechimii în muncă şi nici asupra retribuţiei sau al altor drepturi materiale. Prevederea este conținută în Codul muncii, art. 156. tag. Zile de vacanţă, clipe de adincă desfătare, de bucurie, la marginea mării sau pe cărările ascunse sub poala pădurii, ori zile in marca de spice aurii, dar şi momente de reflecţie şi îndemn Şi poate că vara ’82 va reprezenta cu adevărat un moment de retrospectivă, mai ales pentru sutele de elevi care, intrind în treapta I de liceu, şi-au pus semnătura pe lucrăritest cu mari goluri la limba română O fi fost de vină comentariul unei poezii, dar să cunoşti gramatică doar de nota doi sau trei, nu este o treabă limpede. O asemenea situaţie pune pe ginduri, deopotrivă pe profesorii superficiali, dar mai cu seamă pe elevi. Căci limba ne reprezintă, ea dă măsura cunoştinţelor, ea exprimă aria universului spiritual al copilului, capacitatea de observaţie şi cultură. Notele mici apărute cu sutele pe fişcletesi dezonorează asemenea tineri care bat la porţile afirmării. Şi, cu atît mai mult e bine să se ştie că nu poţi răzbate nicăieri fără a şti să exprimi clar, pe înţeles ideile, să redai in cuvinte alese sinteza realităţii Sperăm ca asemenea însemne să nu rămînă doar o literă moartă! B. GHEORGNE // Anul XXXIV , Nr. 171 (7.552) VI 22 iulie 1982 ]] \\ 4 pagini, jj 50 de bani // Adunări generale ale oamenilor muncii Dezbateri angajante vizînd sporirea realizărilor fizice pe şantiere Adunarea oamenilor muncii de la Şantierul IV construcţii din Reghin a făcut o analiză exigentă asupra activităţii şi rezultatelor economice din prima jumătate a anului 1982. Atît darea de seamă prezentată de Ilie Boarescu, şeful şantierului, cît şi dezbaterile au avut un caracter angajant, deschis, trecînd prin filtrul criticii şi autocriticii activitatea fiecărui lot, stadiul fizic al principalelor lucrări din domeniul construcţiilor de locuinţe, industrie, social-culturale, edilitargospodăresc etc. în ansamblu realizările sunt bune atît fizic cît şi valoric, planul depăşindu-se cu multe procente faţă de primul semestru al anului, realizîndu-se un volum de producţie cu 5,3 la sută mai mare. Deci, se poate aprecia, aşa cum au făcut-o de fapt ing. Ioan Barta, director adjunct al T.C.M., şi tovarăşul Alexandru Bugnariu, prim-secretar al Comitetului orăşenesc de partid, primarul oraşului Reghin, în concluziile adunării, că la şantierul IV s-a muncit bine, la un nivel superior faţă de anul trecut, chiar dacă în primele două luni rezultatele au fost mai slabe. Insă, nu dorim să se înţeleagă că totul merge strună, că activitatea de gospodărire şi folosire a materialelor, ordinea şi disciplina sunt perfecte, ci, din contră, s-a spus răspicat că ele pot şi trebuie îmbunătăţite, iar risipa eliminată cu desăvîrşire la toate nunerele de lucru, utilajele de ridicat şi de transport să fie cît mai judicios exploatate pentru a economisi energia electrică şi carburanţii. Valentin Pescaru, şeful lotului care realizează grupul şcolar de la I.M. „Republica“, dezvoltarea uzinei de apă şi alte lucrări edilitar-gospodăreşti. Molnár Attila, şeful lotului care construieşte apartamentele prevăzute pe acest an, s-au angajat, împreună cu colectivele pe care le conduc, ca în trimestrele III şi IV să depăşească nivelul realizărilor din semestrul I, să predea beneficiarilor înainte de termen principalele obiective la care lucrează. Dealtfel, toţi vorbitorii, avînd mandatul celor care i-au ales să participe la adunare, s-au angajat să nu precupeţească nici un efort în vederea punerii în funcţiune la termen a investiţiilor prevăzute pe anul 1982 şi să pregătească din timp frontul de lucru IOAN HUSAR (Continuare în pagin 4-a) În spiritul Expunerii tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Plenara C.C. al P.C.R. Conştiinţa socialistă se formează în procesul muncii Înfăptuirea obiectivelor acestui cincinal al ştiinţei, tehnicii, calităţii şi eficienţei, ce va marca o etapă superioară în făurirea civilizaţiei şi culturii socialismului multilateral dezvoltat, evidenţiază cu pregnanţă importanţa afirmării conştiinţei revoluţionare ca unul dintre factorii determinanţi ai accelerării ritmului de progres material şi spiritual. Aşa cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Plenara lărgită a C.C. al P.C.R. din 12 iunie a.c.. „Este necesar să facem astfel incit întreaga activitate teoretică, ideologică, politico-educativă și cultural-artistică să dezvolte mai puternic spiritul de răspundere, hotărîrea maselor, a întregului popor de a înfăptui neabătut Programul partidului, politica internă şi externă a României socialiste“. In condiţiile promovării şi afirmării ştiinţei şi tehnicii, a unei noi calităţi, îndeplinirea sarcinilor ce revin fiecărui om al muncii, indiferent de locul unde îşi desfăşoară activitatea, solicită într-o măsură mereu mai mare perfecţionarea pregătirii profesionale, afirmarea spiritului de răspundere, al celui de iniţiativă şi creaţie ca principale coordonate de împlinire a personalităţii. In activitatea practică de zi cu zi se verifică adevărul conform căruia încărcătura valorică a faptelor de muncă şi viaţă dau o imagine fidelă a gradului de conştiinţă, a felului in care omul îşi înţelege apartenenţa la viaţa economică şi socială a colectivului din care face parte. Legat de aceasta, un obiectiv important al activităţii ideologice și politicoeducative îl constituie însușirea C. CROITORU (Continuare în pag. a 4-a) L. Cel mai bun pădurar şi brigadier silvic — Aşadar, stimate tovarăşe ing. Ştefan Dumitrescu, faza judeţeană a concursului pentru desemnarea celui mai bun pădurar şi brigadier silvic, s-a încheiat. Ce a reliefat, tovarăşe inspector şef, competiţia, cine a luat parte la ea, la ce nivel s-a desfăşurat? — Marea competiţie profesională, la care au participat la nivel de ocoale 260 pădurari şi 59 brigadieri şi şefi de districte, s-a constituit intr-un examen calitativ care a avut ca ţel aprofundarea cunoştinţelor privind înfăptuirea Programului naţional de conservare şi dezvoltare a fondului forestier. Cei mai buni reprezentanţi de la ocoalele silvice au luat parte la faza judeţeană desfăşurată la Ocolul silvic Valea Gurghiului, în zilele de 19 şi 20 iulie a.c. Concursul a cuprins teme de mare dificultate privind: cultura pădurilor, paza şi protecţia fondului forestier, probleme de vânătoare şi piscicultura, precum şi aspecte din legislaţia fondului silvic, probleme de protecţia muncii. In acelaşi timp, competiţia a cuprins şi probe practice care vizau: recunoaşterea speciilor lemnoase după sămînţă, lujer, scoarţă sau lemn, recunoaşteri de atacuri ale dăunătorilor, a speciilor de vinat cu păr şi cu pene, atît răpitor cît şi nerăpitor, sortarea calitativă a arborilor pe picior. La aceasta s-a adăugat o probă de tragere la talere. Competiţia s-a încheiat cu un test de evaluare a punctajului trofeelor de GH. BARBULESCU (Continuare in pag. a 4-a)