Steaua Roşie, octombrie 1982 (Anul 34, nr. 231-257)
1982-10-01 / nr. 231
INVESTIŢII 1982 Muncind susţinut zi de zi, predarea apartamentelor poate fi finalizată integral La Şantierul 12 al Grupului de şantiere nr. 1 al T.C.M. Mureş, predările de apartamente s-au aglomerat în această ultimă parte a anului. Este o situaţie limită dar deloc indicată, o cale de ieşire a constructorilor din lipsa unui front de lucru bine pregătit la începutul acestui an. Constructorii inginerului Sever Ormenişan au dat în folosinţă pînă la sfîrşitul acestei luni 455 de apartamente din cele 847 planificate pe întregul an, ceea ce înseamnă 54 la sută din total. Bătălia cea mare va trebui să se desfăşoare acum, în sezon de toamnă, cînd vremea s-ar putea să nu mai fie atît de generoasă ca pînă acum. Deşi, aşa cum am mai remarcat, constructorii şantierului 12 n-au restanţe faţă de plan, situaţia lor nu poate să nu trezească semne de nelinişte. Şeful şantierului ne asigură însă că totul va fi bine, că predările se vor realiza la termen, conform graficelor. Pe ce se bazează? — l-am întrebat. Cele 392 de apartamente sunt în stadii avansate de execuţie. La blocul K, cu 168 apartamente, a început finisajul primului tronson. Aici constructorii vor avea un front larg de lucru şi se va putea munci cu spor. Şeful şantierului ne spune, de asemenea, că activitatea colectivului său este îndeaproape urmărită şi de conducerea grupului care a şi luat o serie de măsuri de suplimentare a efectivului de zidari pentru terminarea în timp mai scurt a lucrărilor. S-a stabilit ca finisajele exterioare ale tuturor blocurilor din planul pe acest an să fie realizate înainte de sosirea frigului, pînă la 15 noiembrie deci, iar pentru buna reuşită a acestei acţiuni, volumul cel mai mare de lucrări a fost încredinţat celei mai bune brigăzi de zidari în frunte Cu Biro Pál. Cu convingerea deplină că acest destoinic colectiv de constructori care anul trecut a cîştigat întrecerea socialistă dintre loturi va face din nou dovada hărniciei şi priceperii sale, onorîndu-şi integral sarcinile de predare a apartamentelor, ne îndreptăm atenţia spre frontul de iarnă. I. CISMAŞ (Continuare în pag. a 2-a) O nouă arteră tîrgumureşeană — magistrala Coruncu Dominanţa acestei perioade premergătoare Conferinţei Naţionale a partidului o reprezintă amplul dialog de lucru al secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pe care-l poartă cu poporul, cu ţara, cu oamenii muncii din numeroase judeţe ale patriei. Vizitele de lucru în judeţele Braşov şi Hunedoara, "pe platforma industrială aerospaţială Băneasa, în unităţi din Capitală, cu prilejul inaugurării noului an de învăţămint,in unităţi agricole din judeţele Teleorman şi Călăraşi, ca şi în Vaslui, Iaşi şi Covasna, pun în evidenţă stilul direct de lucru al secretarului general al partidului, analiza la faţa locului, împreună cu producătorii bunurilor materiale, cu cadrele tehnice, a problemelor fundamentale ale dezvoltării economico-sociale a ţării. în acest cadru larg democratic au fost analizate cu exigenţă şi examinate în unităţi rezultatele obţinute în realizarea planului şi angajamentelor pe 1982, căile şi modalităţile de înfăptuire la un nivel calitativ superior a obiectivelor actualului cincinal, vizînd cu precădere dezvoltarea bazei de materii prime, creştera producţiei de cărbune în Valea Jiului, introducerea unor tehnologii noi de fabricaţie, de turnare a oţelului, de construcţie a autocamioanelor şi tractoarelor româneşti. Cu prilejul analizelor din judeţul Hunedoara, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a inaugurat intrarea în probe tehnologice a furnalului nr. IV de pe noua platformă a Călanului, avînd o capacitate de 1.000 metri cubi. Un moment important al vizitei pe platforma industrială aeronatutică Băneasa l-a constituit o realizare de prestigiu in construcţia de aeronave. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu taie panglica inaugurală ce simbolizează plecarea primului avion Rombac 1—II în cel dintii zbor al său. Realizat de constructorii români deavioane, după o licenţă British Airecraft şi Rolls Royce, Rombac 1—11 este destinat atît transportului de pasageri, cît şi de mărfuri, făcând parte din clasa aeronavelor de capacitate medie — 119 locuri şi o autonomie de zbor de 2.500—3.000 km, înscriindu-se în şirul preocupărilor partidului şi statului pentru dezvoltarea agriculturii româneşti, pentru acoperirea din resurse proprii a cerinţelor de materii prime, secretarul general al partidului a analizat în judeţele Teleorman şi Călăraşi zonele pentru extinderea culturii bumbacului şi a orezului. Deschiderea noului an şcolar s-a constituit într-un eveniment cu profunde semnificaţii în viaţa tinerei generaţii, a întregului popor, evidenţiind şi de această dată grija partidului şi statului, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, pentru dezvoltarea şi perfecţionarea şcolii, pentru transformarea ei într-un puternic factor de cultură şi civilizaţie. Cuvântarea rostită de secretarul general al partidului reprezintă un îndemn comunist de a milita consecvent pentru legarea strînsă a învăţţămîntului cu cercetarea şi producţia, de a asigura formarea unui tineret cu un larg orizont de cunoştinţe, cu o temeinică pregătire profesională şi tehnică, educat în spiritul muncii pentru patrie, în spiritul însuşirii şi aplicării celor mai avansate cuceriri ale ştiinţei. (Continuare în pag. a 4-a) EVENIMETELE LUNII SEPTEMBRIE ^——--------------——■— însemnări de reporter Argumentele bunăstării /Arivnită prospeţime, o robustă prezenţă şi o înmiresmată aşteptare rămîne această primă parte a toamnei! Drumul pe cîmpie, înspre Şăulia, îţi refrigorează şi întăreşte certitudinea că, ogoarele, muncite bine în trei anotimpuri, îşi arată rodnicia, vor umple, din nou cămările noastre, ale tuturor. Acum, ca să stai de vorbă cu vreun şăulean acolo, în comună, este foarte greu. Toată suflarea se află în cîmp, la lucru. L-am găsit într-un tîrziu pe tovarăşul Gheorghe Duma, preşedintele cooperativei agricole de producţie din localitate, veghind pătulele, privind cu nedisimulată bucurie galbenul-auriu al bobului de porumb. „E multă muncă aici, şi bună. .. Cred că în jur de 6.000 kg porumb boabe la hectar. Am recoltat deja, din întreaga suprafaţă semănată, cam 40 la sută. Ce mă bucură mai mult — și rămîne o bucurie comună, aceasta — este faptul că, și la porumb vom asigura retribuirea suplimentară a cooperatorilor. — Am auzit că unii cooperatori au luat suplimentar sute de kilograme de grîu . .. — Este adevărat. Cine a muncit bine, de calitate, a fost răsplătit cum se cuvine. Dealtfel, producţia a fost bună, zic eu, 5.011 kg la hectar, de pe o suprafaţă de 360 ha. Datorită aplicării riguroase a tehnologiei, am depăşit producţia cu o tonă la hectar, predînd la fondul de stat 1.300 tone. Deci, cîte 3.100 kg la hectar, predate! Este un lucru care ne mulţumeşte dar, repet, s-a lucrat vîrtos. Brigăzile de cîmp conduse de Vasile Cismaş, Petru Rus şi Alexandru Maier au cele mai bune rezultate. Şi este firesc, cred eu, ca acum, după ce recolta ne e la adăpost, să fie oameni care au primit, suplimentar, între 140—200 kg grîu. Nu-i nici o mirare, deci, ca, trecînd prin comună, să sesizezi tot mai clar modernul liniei arhitectonice a caselor, al spaţiilor comerciale. Şi la Şăulia se construieşte, acest verb definind, de fapt, combustia internă a devenirii satelor, comunelor şi oraşelor noastre. In centrul localităţii, un bloc care are conturul definitivat, vegheat de braţul unei macarale, „vorbeşte“ de dorinţa de nou: va fi un bloc cu 12 apartamente şi o să fie dat în folosinţă, probabil, ţinut viitor. Zestrea edilitara se va îmbogăţi şi cu alte 150 mp spaţii comerciale, necesitate impusă tot de hărnicia oamenilor. „Firescul legăturii MIHAI BOCAI (Continuare în pag. a 2-a) CAMPANIA AGRICOLA PE TOAMNA RECOLTAREA SFECLEI DE zAHĂR SĂ FACĂ LOC NEÎNTÎRZIAT ÎNSĂMÎNŢĂRII GRIULUI Recoltarea sfeclei de zahăr ca şi transportul şi eliberarea terenului de rădăcini şi frunze se înscrie încă din prima zi a lunii octombrie ca cea mai urgentă şi importantă lucrare a toamnei. Şiaceasta deoarece în programul judeţean se prevede ca după sfeclă să se însămînţeze o mare suprafaţă cu grîu. Tocmai de aceea se impune ca peste tot, cultivatorii de sfeclă, să intensifice scosul ca şi transportul din cîmp al producţiei pentru a face cit mai operativ loc tractoarelor la arat şi pregătirea terenului. Desigur, acestea a necesar să se coreleze şi în funcţie de posibilităţile de transport, evitindu-se astfel pierderile de recoltă. Potrivit datelor centralizate la Direcţia agricolă, recoltarea sfeclei a fost efectuată de pe o suprafaţă de 5.175 ha, adică în proporţie de 42 la sută. Din cele 122.832 tone rezultate, au fost transportate la cele două fabrici de zahăr peste 91.300 tone, ceea ce reprezintă 74 la sută. în grămezi se mai află peste 31.400 tone de rădăcini. Ca urmare a sîrguinţei cu care s-a muncit în cooperative agricole printre care cele din Corneşti-Mureş, Idrifaia, Cipfiu, Moşuni şi Mica s-a încheiat recoltarea sfeclei de zahăr. Dintre consiliile agroindustriale in cele din Tîrnăveni şi Bahnea scosul sfeclei a fost efectuat în proporţie de 76, respectiv 83 la sută, iar in cele mari cultivatoare ca: Sărmaşu, Iernut, Bîeiu sfecla a fost recoltată de pe 44 şi respectiv 56 la sută din suprafaţă. Rămase în REMUS CÂMPEAN (Continuare în pag. a 4-a) Mii de tone de sfeclă sunt descărcate operativ în fabrici