Steaua Roşie, octombrie 1982 (Anul 34, nr. 231-257)
1982-10-14 / nr. 242
VIZITA OFICIALĂ DE PRIETENIE A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU ÎN R.P. BULGARIA Cunoaşterea unor aspecte ale construcţiei socialiste, ale vieţii economice şi social-culturale în ţara vecină şi prietenă s-a înscris ca o parte distinctă în programul celei de-a doua zile a vizitei oficiale de prietenie pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, şi tovarăşa Elena Ceauşescu o întreprind în Republica Populară Bulgaria. Dimineaţă, înalţii soli ai poporului român, însoţiţi de tovarăşul Todor Jivkov, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, preşedintele Consiliului de Stat al ■R.P. Bulgaria, au fost oaspeţii oamenilor muncii de la Uzina şi Institutul de maşini-unelte din Sofia. In faţa uzinei şi institutului, în întâmpinarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a tovarăşei Elena Ceauşescu, a tovarăşului Todor Jivkov se aflau Ciudomir Alexandrov, primul secretar al Comitetului orăşenesc de partid Sofia al P.C. Bulgar, Petăr Mejdureciki, primarul oraşului, reprezentanţi ai ministerului şi centralei industriale de profil, precum şi sute de muncitori şi muncitoare. Directorul general al Centralei industriale de maşini-unelte, Stilian Petrov, a adresat tovarăşului Nicolae Ceauşescu, tovarăşei Elena Ceauşescu, tovarăşului Todor Jivkov, în numele celor peste două mii de oameni ai muncii ce-şi desfăşoară activitatea în aceste unităţi reprezentative de producţie şi cercetare, un salut cald, muncitoresc, arătînd că întregul colectiv consideră vizita solilor poporului român ca o mare cinste şi onoare. Mulţimea, adunată pe platoul de la intrare, poartă portrete ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu, ale tovarăşei Elena Ceauşescu, ale tovarăşului Todor Jivkov, steguleţe, multe şi mari buchete de flori. Neîntrerupt se scandează urări de întărire şi dezvoltare, în continuare, a prieteniei trainice dintre popoarele, partidele şi ţările noastre. Pe parcursul vizitării principalelor secţii de fabricaţie, sunt prezentate amănunte asupra evoluţiei producţiei de maşini-unelte în cei 30 de ani de existenţă a uzinei, asupra eforturilor ce se fac, atît în cercetare cit şi în producţie, pentru a se conferi produselor calităţi tehnico-funcţionale care să le facă competitive pe pieţele externe, să corespundă exigenţelor de astăzi ale industriei prelucrătoare bulgare în plină dezvoltare. La încheierea vizitei, în pavilionul administrativ, directorul general al uzinei, Milan Stankov, informează pe înalţii oaspeţi români despre condiţiile socialculturale create muncitorilor uzinei şi cercetătorilor institutului. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a apreciat rezultatele obţinute de unităţile de cercetare şi producţie ce compun centrala industrială de profil, în special pe linia ridicării nivelului tehnic al producţiei, şi a urat cadrelor tehnice, cercetătorilor, constructorilor de maşini să obţină noi realizări şi o bună colaborare cu întreprinderile similare româneşti. Aprecierile conducătorului partidului şi statului nostru au fost considerate o mare onoare pentru toţi cei ce-şi desfăşoară, activitatea în cele două unităţi importante vizitate. La plecare, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu, tovarăşul Todor Jivkov au fost înconjuraţi cu aceleaşi sentimente de sinceră stimă şi preţuire, cei prezenţi exprimîndu-şi din nou, cu putere, prin ovaţii şi urale, bucuria de a-i avea ca oaspeţi dragi. ★ In continuarea vizitei oficiale de prietenie pe care o întreprind în Republica Populară Bulgaria, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu, au sosit, miercuri la amiază, în oraşul Plovdiv, cel mai mare centru urban al ţării, după Sofia. Elicopterul prezidenţial cu care au călătorit înalţii soli ai poporului român a aterizat pe Stadionul „9 Septembrie“. Primul secretar al Comitetului judeţean Plovdiv al P.C.R., Ivan Panev, adresează, în numele tuturor oamenilor muncii din judeţ, un card bun venit tovarăşului Nicolae Ceauşescu, tovarăşei Elena Ceauşescu, tovarăşului Todor Jivkov. Pionieri bulgari oferă, îmbujoraţi de emoţia vîrstei, mari buchete de flori. De aici, tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Todor Jivkov străbat traseul pînă în centrul oraşului într-o, maşină deschisă. O gardă militară prezintă onorul. Se intonează imnurile de stat ale Republicii Socialiste România şi Republicii Populare Bulgaria. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, însoţit de tovarăşul Todor Jivkov, trece în revistă garda de onoare. Primarul oraşului, Stoian Koşulov, arată că îi revine deosebita cinste de a înmîna tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu, ca semn de înalt respect, al onoarei pe care populaţia acestui vechi şi important centru urban al ţării o are de a găzdui pe solii poporului (Continuare în pag. a 4-a) Munca infrăţită — la temelia înfăptuirilor noastre Interlocutor: tovarăşul IRONIM BUDA, prim-secretar al Comitetului municipal de partid, primarul municipiului Tîrgu Mureş — Stimate tovarăşe prim-secretar, imaginea oraşului Tîrgu Mureş este încă a unui oraş în mişcare, cu pămîntul răscolit de buldozere şi cerul invadat de macarale. Tot mai mulţi oameni se mută în case noi, ceea ce exprimă, desigur, o componentă de bază a creşterii nivelului de trai. Cite locuinţe s-au construit în ultimii doi ani ? Care sînt perspectivele pe întregul cincinal ? — Este o realitate indubitabilă că atît oraşul de reşedinţă, Tîrgu Mureş, cit şi comunele municipiului au dezvoltat şi au amplificat coordonatele economice, social-culturale şi edilitargospodăreşti. S-au construit multe obiective, multe locuinţe, de toate acestea beneficiind făuritorii bunurilor materiale şi spirituale, fără deosebire de naţionalitate. Numai în perioada la care v-aţi referit, au fost construite peste 1.200 de apartamente proprietate de stat şi peste 2.600 proprietate personală. Dar aceasta nu este tot! In noile cartiere am dezvoltat corespunzător şi reţelele comercială, sanitară, şcolară şi pentru prestări de servicii, am îmbunătăţit reţeaua de alimentare cu apă, gaze şi energie electrică, am modernizat străzile şi zonele verzi, aşa incit condiţiile de trai să fie dintre cele mai bune. Cîteva cifre şi exemple consider că sunt elocvente: pe teritoriul munici- MIHAI BOCAI (Continuare în pag. a 2-a) ! Terminarea semănatului şi adăpostirea recoltei, sarcini urgente şi de maximă răspundere • SEMĂNATUL GRIULUI ESTE INTIRZIAT, ÎN 2-3 ZILE SA FIE TERMINAT • IN CEL MULT O SAPTAMINA TOT PORUMBUL SA FIE ADUNAT SI DEPOZITAT • MAI MULTA ORDINE SI DISCIPLINA IN TRANSPORTURI, IN FOLOSIREA MAŞINILOR ŞI ATELAJELOR • RESTANŢELE LA LIVRAREA CARTOFILOR LA FONDUL DE STAT SA FIE GRABNIC LICHIDATE • STRÎNGEREA LEGUMELOR, FRUCTELOR ŞI STRUGURILOR SA BENEFICIEZE ZILNIC DE FORŢE MAI NUMEROASE! Lucrările agricole, foarte multe şi diverse, se află intr-un moment decisiv, încheierea lor grabnică constituind acum sarcina cea mai urgentă şi de mare răspundere. Dintre toate lucrările semănatul griului trebuie să se bucure de prioritate pentru că există întîrzieri ce pun sub semnul incertitudinii recolta viitoare. Aceasta în aproape toate unităţile, dar mai ales în cele din consiliul agroindustrial Iernut unde în ultimele 3 zile nu s-a mai însămînţat aproape nimic. Mari suprafeţe nu au primit încă sămînţa în consiliile Bahnea, Band, Dumbrăvioara, Rîciu, Sărmaşu, Tîrgu Mureş, Miercurea Nirajului şi altele. Sînt condiţii ca printr-o mai amplă mobilizare şi concentrare de forţe la eliberarea terenurilor ocupate, pregătirea şi însămînţarea lor să se încheie în 2—3 zile, orice întîrziere fiind în defavoarea recoltei viitoare. In mare întîrziere se află şi recoltarea porumbului. In multe locuri transportul este în mare suferinţă din care cauză mari cantităţi de ştiuleţi se află pe cîmp în grămezi, mai mult ori mai puţin protejat, supus intemperiilor. Trebuie luate măsuri pentru intensificarea culesului şi transportarea ştiuleţilor în bazele de recepţie volante cele mai apropiate, mobilizînd la această lucrare toate atelajele (Continuare în pag. a 3-a) CUVÂNTUL DE ORDINE LA I.U.P.S. RECHIN: RITMICITATE, CALITATE ŞI ÎNALTĂ TEHNICITATE 1. Cu ce bilanţ s-a încheiat activitatea celor trei trimestre din anul 1982? Care au fost acţiunile de bază în atenţia consiliului oamenilor muncii, a întregului colectiv? 2. Cum a început producţia trimestrului IV şi care sunt priorităţile la ordinea zilei? 3. Care este obiectivul numărul unu în pregătirea producţiei anului 1983, măsurile pentru înfăptuirea lui? Ne răspunde: ing. VASILE HERŢA, directorul întreprinderii de utilaje şi piese de schimb din Reghin. 1. Bilanţul celor nouă luni expirate este pozitiv, semn că s-a muncit bine, că oamenii s-au străduit să-şi facă datoria, să rezolve problemele ivite, intr-un moment sau altul, în procesul de fabricaţie. Realizările obţinute pe nouă luni demonstrează spiritul gospodăresc, de chibzuinţă in folosirea metalului, a materiilor prime în general, combustibililor şi energiei electrice. Cînd fac această afirmaţie am în vedere faptul că deşi consumurile materiale şi energetice sunt cele prevăzute, s-au înregistrat sporuri substanţiale la indicatorii valorici şi fizici, excepţie făcînd exportul. La IOAN HUSAR (Continuare în pag. a 4-a) I.U.P.S. Reghin: hala de montaj punţi faţă pentru tractoare articulate forestiere. Foto: IOAN OLTEAN Ieri, la Sărmaşu în cîmp, iar la Rîciu, în birouri Ieri, la Sărmaşu, comitetul comunal de partid, în frunte cu primarul Anuca Bărăianu, a organizat o largă acţiune pentru grăbirea strîngerii recoltei de pe cîmp. Astfel, alături de cooperatorii din localitate, 360 de oameni de la cooperativa de producţie, achiziţii şi desfacere a mărfurilor, de la cooperativa meşteşugărească „Voinţa", lucrători din domeniul sanitar şi farmaceutic, de la poştă, precum şi de la şantierul gaz metan au participat la recoltarea, încărcarea şi transportul către baza de recepţie a porumbului de pe 40 de hectare. De menţionat că la transport au fost utilizate numai mijloacele de pe raza localităţii. Paralel cu recoltatul a fost eliberată de coceni o mare parte a aceloraşi 40 de hectare. In contrast evident cu asemenea acţiuni şi, în timp ce mii şi mii de muncitori şi funcţionari, elevi şi studenţi participă zilnic la strîngerea recoltei, la Rîciu, de pildă, ieri, la ora 13, toţi funcţionarii de la cooperativa de producţie, achiziţii şi desfacere a mărfurilor, în frunte cu preşedintele ei, Papai Alexandru, se aflau în birouri ! In plus, contrar indicaţiilor, bufetul era deschis iar în el se aflau mai mulţi localnici. Tot în birouri se aflau şi funcţionarii de la S.M.A., în frunte cu Petru Cioloboc. Pentru cei vinovaţi s-au sta- bilit măsurile cuvenite şi, totodată, au fost sancţionaţi. Se pune, însă, întrebarea: care , este părerea comitetului comunal de partid, precum și a colectivului de conducere al UJECOOP privind aceste acte grave de indisciplină care se petrec la Bîciu ?