Steaua Roşie, noiembrie 1982 (Anul 34, nr. 258-281)

1982-11-03 / nr. 259

Vizita oficială de prietenie în ţara noastră a primului ministru al Republicii Elene, Andreas Papandreu La invitaţia preşedintelui Re­publicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi a primului ministru al guvernului român, Constantin Dăscălescu, marţi a sosit la Bucureşti primul minis­tru al Republicii Elene, Andreas Papandreu, care efectuează o vi­zită oficială de prietenie in ţara noastră. Vizita premierului elen în Ro­mânia constituie o ilustrare a evoluţiei pozitive pe care o cu­nosc relaţiile de prietenie şi co­laborare româno-elene, o expre­sie a dorinţei comune de a le conferi noi dimensiuni. în ace­laşi timp, vizita şi noul dialog la nivel înalt vor contribui la a­­sigurarea unui climat de încre­dere, conlucrare şi bună vecină­tate in regiunea balcanică, la cauza destinderii, păcii şi înţele­gerii în Europa şi in întreaga lume. Preşedintele Republicii Socia­liste România, Nicolae Ceauşescu, s-a întîlnit, marţi după-amiază, cu primul ministru al Republi­cii Elene, Andreas Papandreu. ★ La Palatul Consiliului de Stat au început, marţi, 2 noiembrie, convorbirile oficiale între preşe­dintele Republicii Socialiste Ro­mânia, Nicolae Ceauşescu, şi primul ministru al Republicii Elene, Andreas Papandreu. In timpul convorbirilor, s-a subliniat că vizita primului mi­nistru al Republicii Elene este o nouă expresie a bunelor rela­ţii dintre ţările şi popoarele noastre, o ilustrare a dorinţei comune de a găsi noi căi şi po­sibilităţi de dezvoltare, în conti­nuare, pe multiple planuri, a tradiţionalelor raporturi româno­­elene. A fost exprimată convin­gerea că vizita se va înscrie, prin rezultatele sale, ca un nou moment însemnat în întărirea prieteniei şi colaborării dintre Republica Socialistă România şi Republica Elenă, dintre poporul român şi poporul elen. S-a considerat că promovarea largă a relaţiilor româno-elene este în interesul celor două ţări şi popoare, al progresului şi prosperităţii lor, al cauzei păcii, înţelegerii şi colaborării în Bal­cani, în Europa şi în întreaga lume. Au fost examinate probleme importante ale situaţiei interna­ţionale actuale. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi primul ministru Andreas Pa­pandreu au reafirmat hotărîrea României şi Greciei de a conlu­cra tot mai strîns pe arena mon­dială, de a-şi aduce o contribu­ţie activă la soluţionarea, în in­teresul popoarelor, a probleme­lor complexe ce confruntă ome­nirea contemporană, la statorni­cirea unui climat de pace, secu­ritate, înţelegere şi colaborare în Balcani, în Europa şi în întrea­ga lume. Convorbirile au loc într-o at­mosferă de caldă prietenie, în­ţelegere şi stimă reciprocă. ★ In cadrul unei ceremonii, ca­re a avut loc la Consiliul de Stat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a înmînat primului ministru al Republicii Elene, Andreas Pa­pandreu, Ordinul „Steaua Repu­blicii Socialiste România“ clasa I cu eşarfă, in semn de înaltă preţuire, ca o expresie a bune­lor raporturi româno-elene. ★ Preşedintele Republicii Socia­liste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a oferit, marţi, la Palatul Consiliului de Stat, un dineu oficial în onoarea primu­lui ministru al Republicii Elene, Andreas Papandreu. In timpul dineului preşedin­tele Nicolae Ceauşescu şi pri­mul ministru Andreas Papan­dreu au rostit toasturi, urmări­te cu viu interes şi subliniate cu aplauze de cei prezenţi. '•­ U I.U.P.S. RECHIN Pregătirile pentru iarnă — sub semnul diminuării consumurilor de combustibili şi energie — Tovarăşe Traian Marian, ca şef al sectorului m­ecano-ener­­getic, cum apreciaţi pregătirea I.U.P.S. Reghin pentru iarnă? — Această problemă de im­portanţă majoră s-a analizat din timp, cu spirit de răspundere, de către biroul comitetului de partid şi consiliul oamenilor muncii, stabilindu-se responsa­bilităţi şi termene precise pen­tru punerea la punct a între­prinderii incit, pe timpul frigu­ros, producţia să se desfăşoare ritmic, împreună cu conducerile sec­ţiilor şi atelierelor s-a stabilit programul pregătirilor pentru iarnă Acţiunea a început încă din vară cu reparaţia clădirilor, izolarea acoperişurilor şi a uşi­lor de la hale, înlocuirea geamu­rilor sparte etc. S-a verificat in­stalaţia de distribuire a oxige­nului, acetilenei şi aerului com­primat pentru a exclude surpri­zele pe timpul sezonului rece. Multă atenţie s-a acordat revi­zuirii şi reparării centralei ter­mice şi instalaţiilor aferente. S-au înlocuit porţiunile de con­ducte subterane deteriorate, s-a refăcut izolaţia termică, de fapt s-au verificat în întregime insta­laţiile interioare şi exterioare de încălzire în vederea elimină­rii pierderilor de căldură şi a­­buri. De asemenea, cazanele din centrala termică s-au reparat, iar la cele 3 cazane M.T.D. s-a refăcut complet zidăria refrac­tară a focarelor, ca şi armături­le metalice, iar la cazanul CR-16 ţevile de ecranare din interior s-au curăţat de funingine. O treabă bună pe care am rezol­vat-o e cea cu privire la recu­perarea condensului care se în­toarce în centrala termică. A­­ceastă măsură face parte din ampla acţiune de economisire şi folosire raţională a combustibi­lilor şi energiei. — Tocmai intenţionam să vă întrebăm despre acţiunile pre­conizate în vederea bunei gos- • podari­ri şi economisiri a com­bustibililor şi energiei. — De fapt, întregul program al pregătirilor pentru iarnă a fost conceput şi finalizat în a­­ceastă idee. Măsurile aplicate încă din vară au asigurat eco­nomisirea a 350 tone de păcu­ră care ne va ajuta foarte mult în perioada următoare. Cum am reuşit să obţinem economiile a­­mintite? Prin instalarea de cap­tatoare solare, de recuperatoare de căldură la cazanele de la centrala termică şi la cuptoarele de la forjă, căldură cu care am încălzit apa pentru grupu­rile sociale. De asemenea avem în plan montarea unei instalaţii asemănătoare la cuptoarele de calcinare de la turnătoria de o­­ţel. Căldura recuperată o vom folosi tot pentru încălzirea apei menajere şi chiar a unor încă­peri. Folosirea raţională a com­bustibililor de către oamenii muncii din sectoarele calde, ca­re au înţeles importanţa acestei acţiuni patriotice, a făcut ca în perioada primelor nouă luni să se economisească 2.168 tone combustibil convenţional şi 62,7 MWh energie electrică. Curentul electric s-a economisit prin ra­ţionalizarea la strictul necesar a consumului de aer comprimat, etanşarea conductelor şi furtunu­rilor pentru a evita pierderile şi prin oprirea compresoarelor de capacitate mare atunci cînd nu este nevoie de funcţionarea lor. Tot aici aş aminti instalarea la maşinile unelte mari consuma­toare de energie a limitatoare­­lor de mers în gol, însă, trebu­ie să recunoaştem că aceste a­­parate nu sunt îngrijite cum se cuvine de către cei care lucrea­ză pe utilajele respective. Deci, se impune din partea noastră, a organizaţiilor de partid, să-i facem să înţeleagă că aparatele respective au fost instalate nu ca decor ci, pentru a contribui la economisirea energiei. IOAN HUSAR CONSILIUL DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA D­ECRET PENTRU CONVOCAREA MARII ADUNĂRI NATIONALE In temeiul articolului 54 din Constituţie, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează: Articol unic. — Se convoacă Marea Adunare Naţională în a şasea sesiune a celei de-a opta legislaturi în ziua de 12 noiembrie 1982, ora 10. NICOLAE CEAUŞESCU PREŞEDINTELE REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA IN INTIMPINAREA CONFERINTEI NATIONALE A PARTIDULUI . 142.000 de tone de sfeclă de zahăr prelucrată Campania de prelucrare a sfe­clei de zahăr din acest an repre­zintă pentru colectivul Fabricii de zahăr din Tîrgu Mureş o ri­guroasă probă de verificare a ca­pacităţii tehnice şi profesionale, avînd ca principale obiective creşterea procentului de extrac­ţie, sporirea pe această cale a producţiei de zahăr, reducerea cheltuielilor de producţie şi a­gie şi combustibil. In marea în­trecere socialistă consacrată Con­ferinţei Naţionale a partidului, colectivul acestei întreprinderi raportează că de la începutul campaniei a fost prelucrată can­titatea de 142.000 tone de sfeclă, obţinîndu-se 17.000 tone de za­hăr, cu un randament de peste 12 la sută, în condiţiile reduce­rii cheltuielilor totale şi a celor materiale cu 40 lei şi, respectiv, 20 lei la 1.000 Iei producţie mar­fă. Din preliminările făcute de conducerea întreprinderii se de­taşează faptul că în luna noiem­brie se va produce cu circa 1.000 tone de zahăr peste sarcina pla­nificată, ceea ce va asigura un spor de producţie marfă de a­­proape 10 milioane de lei. Baza recoltelor viitoare. Arăturile adinei de Lucrările de recoltare, trans­port şi depozitare a producţiei s-au restrîns mult ca arie şi vo­lum, în multe unităţi fiind ter­minate ori în stadiul final. Aceas­ta înseamnă că pe ansamblul judeţului şi în fiecare unitate s-au eliberat suficiente mijloace cu care să se treacă imediat la executarea lucrărilor cerute de pregătirea producţiei viitoare. Pentru toate plantele care vor fi însămînţate ori plantate în pri­măvară, arătura adîncă de toamnă este obligatorie pentru că prin această lucrare, făcută pînă la îngheţ, este favorizată reţine­rea şi acumularea apelor din ploi şi zăpadă, intensificarea procese­lor biochimice din sol, îngheţul şi dezgheţul refac structura şi, toate laolaltă, îmbunătăţesc con­diţiile cerute de buna dezvoltare a plantelor. Argumente mai mul­te în favoarea acestei lucrări nu sunt necesare, toţi conducătorii de unităţi dispun de învăţăminte proprii, ştiu ce probleme dificile au de înfruntat primăvara dacă nu au făcute toate arăturile de toamnă, cunosc foarte bine şi ur­mările asupra nivelului produc­ţiilor. Specialiştii apreciază că recolta bună din acest an se da­to­reş­te în mare parte faptului că s-a însămînţat în primăvară a­­proape numai în terenuri care au fost arate din toamnă. Nimeni, deci, nu pune la îndo­ială importanţa acestei lucrări. Pe teren însă, situaţia întîlnită ,lasă impresia că nu se manifestă destulă grabă în executarea ară­turilor. Am intrat în luna noiem­brie şi timpul, după atîtea zile frumoase, se poate schimba şi pune noi obstacole. Volumul de lucrări este foarte mare în a­­ceastă toamnă, trebuie arate în total 95.266 hectare, aici fiind in­cluse şi aproape 30.000 hectare de miriști care nu au fost arate la vremea lor, adică în vară. Rezultatele de pînă acum sunt nesatisfăcătoare, au fost arate doar 15.641 ha, adică abia 16 la sută din suprafața prevăzută. Din sondajele făcute rezultă că un mare număr de tractoare sunt în­că antrenate la alte lucrări, deci nu se află toate în brazdă, nu­ se foloseşte peste tot din plin tim­pul de lucru, în destule cazuri tractoriştii ies tîrziu dimineaţa la arat şi se întorc din cîmp îna­inte de înserare. Schimburile toamnă prelungite şi schimburile de noapte sînt în multe locuri fă­cute doar pe hîrtie. Mai sunt a­­poi şi golurile repetate în apro­vizionarea cu carburanţi. Ieri, de pildă, după cum ni s-a relatat, numai S.M.A. Fărăgău a mai a­­vut cu ce să alimenteze tractoa­rele şi să le trimită la arat. Lip­sa motorinei în aceste zile deo­sebit de preţioase este foarte a­­cută, dar trebuie să vedem şi cum este folosită atunci cînd se primeşte. Pentru că, iată, la ace­leaşi cote primite, unele S.M.A. au reuşit să execute un volum de arături mult mai mare decit al­tele. In unităţile agricole în care lucrează mecanizatorii de la S.M.A. Reghin au fost arate 1.072 ha din 3.814 ha prevăzute, adică peste 30 la sută din plan. Este un rezultat bun, o dovadă de bu­nă gospodărire a combustibilului primit. Suprafeţe destul de mari s-au arat în aceste condiţii şi în raza de activitate a staţiunilor de mecanizare din Tîrnăveni (1.280 ha) şi Luduș (1.045 ha). M. BÂLDEANU (Continuare in pac. a 4-a) La fondul pieţii, produse in valoare de 20 milioane lei Paralel cu mobilizarea întregu­lui potenţial uman şi tehnic pen­tru înfăptuirea şi depăşirea sar­cinilor de plan şi a angajamen­telor asumate, colectivul între­prinderii chimice „Prodcomplex" s-a preocupat constant de reali­zarea volumului important de produse destinate fondului pieţii. Ca urm­are a depăşirii lună de lună a sarcinilor de plan, cu li­vrările din ultimele zile ale lunii octombrie a fost realizat planul anual la acest important indi­cator. Pînă la finele anului ur­mează să se mai expedieze către fondul pieţii produse în valoare de peste 20 milioane de lei, con­stituind bunuri de larg consum­ din materiale plastice, cauciuc, sticlă, metal şi ţesături.

Next