Steaua Roşie, martie 1983 (Anul 34, nr. 49-75)
1983-03-01 / nr. 49
I ORGAN AL COMITETULUI JUDETEAN MURES AL PCR SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDETEAN| SE iVFAPlIHESI: HOTĂRÎRILF HEEIMTH 1T A PARTIDUUII COMUMIST ROMÂM TEMEINICE ACŢIUNI PENTRU SPORIREA PRODUCTIVITĂȚII MUNCII — In perioada trecută din acest an, tovarășe director, ing. Mircesa Codreanu, colectivul de la 1MATEX a înregistrat un notabil reviriment în activitatea sa de ansamblu. Vă solicităm să vă referiţi la condiţiile îndeplinirii planului. — Faţă de perioada anterioară, am început 1983 în condiţii incomparabil mai bune din toate punctele de vedere. Ca urmare, majoritatea indicatorilor de plan au fost îndepliniţi şi depăşiţi. La producţia marfă, de pildă, plusul este de 2 procente faţă de plan, depăşiri avem şi la producţia fizică — maşini şi utilaje, piese de schimb — ca şi la bunuri de larg consum. Ne-am onorat integral toate contractele, atît faţă de beneficiarii interni cit şi faţă de cei externi. Este un început pe care dorim să-l reedităm în toate lunile acestui an. — Din evidenţa statistică reiese, însă, că valoarea planificată la producţia netă n-a fost realizată. — In luna ianuarie am hotărît să lichidăm restanţele la capitolul „tehnică nouă“, astfel încît prin decontarea a 6 milioane lei s-au influenţat cheltuielile de producţie, producţia netă şi, implicit, productivitatea muncii. In februarie, însă, situaţia se prezintă altfel, preconizînd să recuperăm restanţele pină la finele trimestrului I. — Să revenim la tema principală a dialogului nostru. Ce veţi întreprinde pentru încadrarea în sarcina planificată şi chiar pentru creşterea productivităţii muncii ? — Avem toate condiţiile ca nerealizările cauzate de influenţa amintită să fie recuperate. Acţiunile noastre, din care cea mai mare parte au fost materializate, vizează perfecţionarea organizării producţiei printr-o judicioasă pregătire şi urmărire a fabricaţiei. Este notabil faptul că, de pildă, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, producţia marfă a crescut cu aproape 80 la sută, iar pierderile din rebuturi au fost mult diminuate. — Vă rugăm, ceva mai concret despre măsurile întreprinse. Se poate ? — Desigur. In scopul creşterii producţiei şi a productivităţii muncii la turnătorie a sporit numărul reperelor obţinute prin formarea mecanică, la uzinaj am extins repartizarea lucrărilor pe unităţile funcţionale de grup — ceea ce reduce timpul de transport interfazic al pieselor, de asemenea, prin lărgirea S.D.V.-izării putem nota o reducere a timpului de ajustare la montaj. Totodată, am organizat liniile tehnologice pentru prelucrarea platinelor la card. Apoi, acelaşi ţel îl urmărim şi prin autoutilarea secţiilor cu maşini de nituit silenţioase, de presat eclise lanţ şi maşina de găurit în coordonate, sau maşina specială de rectificat piese pentru maşinile de bobinat. Ultima maşină, de exemplu, pe lingă un randament sporit, asigură şi reducerea consumului de energie electrică de la 4,5 kWh la numai 0,55 kWh. — Revirimentul pe care ni l-aţi explicat are, credem, o argumentare şi în preocuparea pentru reînnoirea producţiei. — Circa 25 la sută din valoarea producţiei marfă fabricată o reprezintă produsele noi — maşini de ţesut cu diverse utilizări şi destinaţii. Dintre acestea remarc războiul de ţesut pentru suporţi de benzi transportoare pentru mină — utilaj intrat în ianuarie în probe tehnologice, reprezentând o premieră pe ţară — prin care se elimină importul suporţilor pentru benzi. Desigur, programele noastre de măsuri cuprind şi alte acţiuni de mare importanţă pentru sporirea productivităţii muncii — şi aş aminti aici îmbunătăţirea ritmicităţii printr-o aprovizionare corespunzătoare, perfecţionarea in continuare a organizării muncii, ridicarea continuă a nivelului cunoştinţelor profesionale şi tehnice ale întregului personal — toate urmărind, de fapt, înfăptuirea sarcinilor trasate la Conferinţa Naţională a partidului privind afirmarea concretă a mecanismului economico-financiar, a autogestiunii economice. M. BARDA.ŞANU LA INTREPRINDEREA DE BERE DIN REGHIN Colectivul a hotărît să producă în 1983, 2.000 hl de bere peste prevederi De curînd, întreprinderea de bere din Reghin a împlinit un deceniu de la înfiinţare şi 8 ani de la punerea în funcţiune. Colectivul de aici se mîndreşte pe bună dreptate cu realizările obţinute. Fiecare an l-a încheiat cu rezultate deosebite, cu însemnate sporuri de producţie valorică şi fizică, cu economii la cheltuielile de producţie şi însemnate beneficii peste plan datorită atingerii cu mult timp înainte de termen a parametrilor proiectaţi şi a îmbunătăţirii lor. Drept urmare, în perioada celor 8 ani de funcţionare a întreprinderii s-a realizat suplimentar, faţă de capacitatea proiectată, o producţie marfă egală cu 178.000.000 lei, calculată in preţurile anului curent, concretizată în peste 390.000 hl bere şi 4.788 tone malţ, precum şi în alte produse. Aşa cum se sublinia în raportul prezentat de Mihail Cadar, directorul întreprinderii, la adunarea oamenilor muncii, cea mai mare înfăptuire dobîndită în perioada la care ne referim este închegarea şi formarea unui puternic colectiv, care aproape în întregime şi-a început activitatea odată cu înălţarea modernelor instalaţii de fermentare, fierbere, îmbuteliere şi de preparare a malţului. In acest răstimp oamenii au învăţat să fabrice bere şi IOAN HUSAR (Continuare in pag. a 4-a) Vrţ fug/ Închinăm clipa de faţă eternului simbol al primării, gingaşului mărţişor, aninat cu delicateţe pe pieptul celei dragi a mamei, soţiei, sorei, prietenei devotate, ori tovarăşei de muncă. E gestul pur al sentimentelor trainice ce ne apropie, poate al legămîntului pentru o veşnicie. Şnurul său alb şi roşu răsucit aievea pentru a împleti o cunună de afecţiune, ca şi plăpîndul ghiocel ce-l drapează, sau micuţa buburuză ce ne trimite spre trezirea naturii, ori buchetele de flori, sînt deopotrivă pentru toţi virtuţi ale respectului şi stimei, adevăraţi vestitori ai anotimpului ce vine. Gestul e repetabil şi în el vedem cu adevărat gîndul curat al copilului, ca şi al tînărului, ori vîrstnicului pentru fiinţa dragă şi ne bucurăm cină mii de mîini aleg cu grijă pe cel mai expresiv semn cu fundiţă de şnur şi-l dăruiesc la acest iutil de martie. GH. BARBULESCU ANUL XXXIVIII Nr. 49 (7.739) II Marți, 1 martie 1983 și 4 pagini 50 de bani / Festivalul naţional „CÂNTAREA ROMÂNIEI Faza judeţeană (I) tirnaveni Oraşul chimiştilor de pe Tîrnave, gazdă tradiţională a fazei judeţene, ne-a întîmpinat cu ospitalitatea caracteristică în ele■ ganta sală a Casei orăşeneşti deT cultură. Publicul şi juriul au avut de vizionat 13 formaţii şi interpreţi individuali din Tîrnăveni şi din Dîmbru, Bahnea şi Viişoara care s-au calificat în urma succesului avut la faza anterioară, întrecerea a fost dominată de formaţiile de teatru, atît numeric cit şi calitativ. Am remarcat un colectiv serios, cu mari posibilităţi — formaţia ln limba maghiară a Casei de cultură din localitate îndrumată de Vitalis Irancisc şi Puskás György, care a interpretat „Caz familial“ de Virgil Stoenescu (cu o interpretă de un farmec aparte — Molnár Judit). Prin valenţele lor comice deosebite interpreţii de la Căminul cultural din Bahnea au reuşit să salveze un text banal, creînd o tipologie comico-satirică interesantă şi de succes la public. Nu acelaşi lucru se poate spune despre formaţia căminului cultural din Dîmbău, cu toate că a avut la îndemînă un text de calitate — „Atenţie la cotitură“ de Méhes György, ca şi despre colectivul Spitalului orăşenesc Tîrnăveni („Jocul“ de Ion Băieşu) din care am notat doar o prezenţă individuală de calitate — Mirela Vlad. Cota valorică maximă a fost atinsă prin prezenţa cunoscutului colectiv al Teatrului muncitoresc al Combinatului chimic din Tîrnăveni (în imagine) care s-a impus, ca de obicei, prin omogenitatea trupei, dar şi prin valoarea unor interpreţi de excepţie, în fragmentul prezentat („Transmitem Indirect“ de Tudor Popescu) excelînd Bora Demeter, căreia îndrăznim să-i pronosticăm, de pe acum, un premiu de interpretare la faza finală. Dintre celelalte genuri aflate în concurs „am remarcat“ prezenţa formală a recitatorilor (şi aşa reduşi ca număr, or necesita cine ştie ce investiţii, mai ştii?!...) dintre care am reţinut o singură interpretă de calitate — Maria Curuţiu din Viişoara — ION MOISESCU (Continuare în paea S-a) în fermele legumicole lucrează intens la amenajarea şi însămînţarea răsadniţelor Obţinerea unor producţii mari de legume este condiţionată în primul rînd de asigurarea unor seminţe şi răsaduri de bună calitate. Avînt în vedere că ne aflăm la sfîrşitul lunii februarie, producerea unor răsaduri viguroase şi bine dezvoltate, care să poată fi plantate în cîmp la momentul potrivit, presupune ca în toate fermele legumicole să se lucreze de pe acum intens şi cu multă răspundere pentru amenajarea şi însămînţarea răsadniţelor planificate. Legumicultorii cunosc bine acest lucru şi acţionează cu forţe sporite la transportul biocombustibilului, la repararea tocurilor şi ramelor, la amenajarea răsadniţelor şi la însămînţare. Legumicultorii din Sîntana de Mureş au obţinut în anul trecut, în urma activităţii asidue desfăşurate, cea mai bună producţie de legume din ultimii ani. De pe cele 120 ha de teren ale fermei conduse de ing. Doru Şuteu, ei au realizat în medie 18.231 kg legume die cîmp la hectar, în condiţiile unei sortimentaţii foarte variate. Prin valorificarea producţiei obţinute ferma a reuşit să realizeze aproape 4 milioane lei faţă de 3,072 milioane lei planificat şi un beneficiu de circa 2 milioane lei. Aplicînd în practică experienţa bună din anul trecut, legumicultorii de aici şi-au propus să producă în acest an 2.552 tone de legume, în valoare de 3,5 milioane lei, şi au trecut în mod susţinut la lucru. Oamenii din cele trei echipe din Sîntana, Curteni şi Chinari au transportat la răsadniţe peste 900 tone gunoi proaspăt de grajd şi au amenajat 450 mp de paturi calde, din care jumătate au fost însămînţate cu varză timpurie şi gulioare. Totodată conducerea fermei a comandat la Centrul de producere a răsadurilor din Acățari răsadul de varză timpurie necesar pentru plantarea a 5 ha. In acest fel, răsadurile din prima urgenţă sunt asigurate, varza fiind deja răsărită iar protejarea ei împotriva frigului se face cu rogojini. Economista fermei, Mátyás Elisabeta, ne arăta că în prezent legumicultorii de aici continuă lucrările de transport al biocombustibilului, de amenajare a răsadniţelor şi însămînţarea răsadurilor de conopidă şi ţelină. Avînd în vedere că această fermă va trebui să producă răsaduri pentru plantarea a 42 ha de vărzoase, 8 ha ţelină, 16 ha ardei, 5 ha gulii şi gulioare, conducerea fermei şi oamenii ei s-au pregătit temeinic pentru a putea amenaja şi însămînţa la timp întreaga suprafaţă de răsadniţe prevăzute, în acest scop toate seminţele necesare au fost asigurate, tocurile şi ramele au fost reparate iar pămîntul, graniţa şi nisipul necesare au fost asigurate şi cernute din toamnă şi protejate contra îngheţului. Pe lingă legumele amintite vor mai cultiva în cîmp 34 ha de rădăcinoase, 10 ha fasole verde, iar în cultură succesivă au fost semănate din toamnă 8 ha de ceapă verde şi 5 ha de spanac, terenul fiind arat şi parsţial fertilizat. Producerea răsadurilor necesare pentru primăvară se desfăşoară din plin şi la ferma legumicolă a C.A.P. Acăţari, această acţiune fiind mult uşurată de exis VASILE ORZA (Continuare în pag. a 3-a)