Steaua Roşie, martie 1983 (Anul 34, nr. 49-75)

1983-03-01 / nr. 49

I ORGAN AL COMITETULUI JUDETEAN MURES AL PCR SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDETEAN| SE iVFAPlIHESI: HOTĂRÎRILF HEEIMTH 1T A PARTIDUUII COMUMIST ROMÂM TEMEINICE ACŢIUNI PENTRU SPORIREA PRODUCTIVITĂȚII MUNCII — In perioada trecută din a­­cest an, tovarășe director, ing. Mircesa Codreanu, colectivul de la 1MATEX a înregistrat un no­tabil reviriment în activitatea sa de ansamblu. Vă solicităm să vă referiţi la condiţiile îndeplini­rii planului. — Faţă de perioada anterioară, am început 1983 în condiţii in­comparabil mai bune din toate punctele de vedere. Ca urmare, majoritatea indicatorilor de plan au fost îndepliniţi şi depăşiţi. La producţia marfă, de pildă, plusul este de 2 procente faţă de plan, depăşiri avem şi la producţia fi­zică — maşini şi utilaje, piese de schimb — ca şi la bunuri de larg consum. Ne-am­ onorat integral toate contractele, atît faţă de beneficiarii interni cit şi faţă de cei externi. Este un început pe care dorim să-l reedităm în toa­te lunile acestui an. — Din evidenţa statistică re­iese, însă, că valoarea planificată la producţia netă n-a fost reali­zată. — In luna ianuarie am hotă­­rît să lichidăm restanţele la ca­pitolul „tehnică nouă“, astfel în­­cît prin decontarea a 6 milioane lei s-au influenţat cheltuielile de producţie, producţia netă şi, im­plicit, productivitatea muncii. In februarie, însă, situaţia se pre­zintă altfel, preconizînd să recu­perăm restanţele pină la finele trimestrului I. — Să revenim la tema princi­pală a dialogului nostru. Ce veţi întreprinde pentru încadrarea în sarcina planificată şi chiar pen­tru creşterea productivităţii mun­cii ? — Avem toate condiţiile ca ne­­realizările cauzate de influenţa amintită să fie recuperate. Ac­ţiunile noastre, din care cea mai mare parte au fost materializate, vizează perfecţionarea organizării producţiei printr-o judicioasă pre­gătire şi urmărire a fabricaţiei. Este notabil faptul că, de pildă, faţă de aceeaşi perioadă a anu­lui trecut, producţia marfă a crescut cu aproape 80 la sută, iar pierderile din rebuturi au fost mult diminuate. — Vă rugăm, ceva mai concret despre măsurile întreprinse. Se poate ? — Desigur. In scopul creşterii producţiei şi a productivităţii muncii la turnătorie a sporit nu­mărul reperelor obţinute prin formarea mecanică, la uzinaj am extins repartizarea lucrărilor pe unităţile funcţionale de grup — ceea ce reduce timpul de trans­port interfazic al pieselor, de a­­semenea, prin lărgirea S.D.V.-iză­­rii putem nota o reducere a tim­pului de ajustare la montaj. Tot­odată, am organizat liniile tehno­logice pentru prelucrarea plati­nelor la card. Apoi, acelaşi ţel îl urmărim şi prin autoutilarea sec­ţiilor cu maşini de nituit silen­ţioase, de presat eclise lanţ şi maşina de găurit în coordonate, sau maşina specială de rectificat piese pentru maşinile de bobinat. Ultima maşină, de exemplu, pe lingă un randament sporit, asigu­ră şi reducerea consumului de e­­nergie electrică de la 4,5 kWh la numai 0,55 kWh. — Revirimentul pe care ni l-aţi explicat are, credem, o ar­gumentare şi în preocuparea pen­tru reînnoirea producţiei. — Circa 25 la sută din valoa­rea producţiei marfă fabricată o reprezintă produsele noi — ma­şini de ţesut cu diverse utilizări şi destinaţii. Dintre acestea re­marc războiul de ţesut pentru su­porţi de benzi transportoare pen­tru mină — utilaj intrat în ia­nuarie în probe tehnologice, re­prezentând o premieră pe ţară — prin care se elimină importul su­­porţilor pentru benzi. Desigur, programele noastre de măsuri cuprind şi alte acţiuni de mare importanţă pentru sporirea productivităţii muncii — şi aş a­­minti aici îmbunătăţirea ritmici­tăţii printr-o aprovizionare cores­punzătoare, perfecţionarea in continuare a organizării muncii, ridicarea continuă a nivelului cunoştinţelor profesionale şi teh­nice ale întregului personal — toate urmărind, de fapt, înfăptui­rea sarcinilor trasate la Confe­rinţa Naţională a partidului pri­vind afirmarea concretă a meca­nismului economico-financiar, a autogestiunii economice. M. BARDA.ŞANU LA INTREPRINDEREA DE BERE DIN REGHIN Colectivul a hotărît să producă în 1983, 2.000 hl de bere peste prevederi De curînd, întreprinderea de bere din Reghin a împlinit un deceniu de la înfiinţare şi 8 ani de la punerea în funcţiune. Co­lectivul de aici se mîndreşte pe bună dreptate cu realizările ob­ţinute. Fiecare an l-a încheiat cu rezultate deosebite, cu însemnate sporuri de producţie valorică şi fizică, cu economii la cheltuielile de producţie şi însemnate bene­ficii peste plan datorită atingerii cu mult timp înainte de termen a parametrilor proiectaţi şi a îm­bunătăţirii lor. Drept urmare, în perioada celor 8 ani de funcţio­nare a întreprinderii s-a realizat suplimentar, faţă de capacitatea proiectată, o producţie marfă e­­gală cu 178.000.000 lei, calculată in preţurile anului curent, con­cretizată în peste 390.000 hl bere şi 4.788 tone malţ, precum şi în alte produse. Aşa cum se sublinia în rapor­tul prezentat de Mihail Cadar, directorul întreprinderii, la adu­narea oamenilor muncii, cea mai mare înfăptuire dobîndită în pe­rioada la care ne referim este închegarea şi formarea unui pu­ternic colectiv, care aproape în întregime şi-a început activitatea odată cu înălţarea modernelor in­stalaţii de fermentare, fierbere, îmbuteliere şi de preparare a malţului. In acest răstimp oame­nii au învăţat să fabrice bere şi IOAN HUSAR (Continuare in pag. a 4-a) Vrţ fug/ Închinăm clipa de faţă eternului simbol al primă­rii, gin­gaşului mărţişor, aninat cu delicateţe pe pieptul celei dragi a mamei, soţiei, sorei, prietenei devotate, ori tovarăşei de muncă. E gestul pur al sentimentelor trainice ce ne apropie, poate al le­­gămîntului pentru o veşnicie. Şnurul său alb şi roşu răsucit aievea pentru a împleti o cunună de afecţiune, ca şi plăpîndul ghiocel ce-l drapează, sau micuţa buburuză ce ne trimite spre trezirea naturii, ori buchetele de flori, sînt deopotrivă pentru toţi virtuţi ale respectului şi stimei, adevăraţi vestitori ai ano­timpului ce vine. Gestul e repetabil şi în el vedem cu adevărat gîndul curat al copilului, ca şi al tînărului, ori vîrstnicului pentru fiinţa dragă şi ne bucurăm cină mii de mîini aleg cu grijă pe cel mai expresiv semn cu fundiţă de şnur şi-l dăruiesc la acest iutil de martie. GH. BARBULESCU ANUL XXXIV­I­II Nr. 49 (7.739) II Marți, 1 martie 1983 și 4 pagini 50 de bani / Festivalul naţional „CÂNTAREA ROMÂNIEI Faza judeţeană (I) tirnaveni Oraşul chimiştilor de pe Tîrna­­ve, gazdă tradiţională a fazei judeţene, ne-a întîmpinat cu os­pitalitatea caracteristică în ele­­■ ganta sală a Casei orăşeneşti de­­T cultură. Publicul şi juriul au a­­vut de vizionat 13 formaţii şi interpreţi individuali din Tîrnă­­veni şi din Dîmbru, Bahnea şi Viişoara care s-au calificat în urma succesului avut la faza an­terioară, întrecerea a fost domi­nată de formaţiile de teatru, a­­tît numeric cit şi calitativ. Am remarcat un colectiv serios, cu mari posibilităţi — formaţia ln limba maghiară a Casei de cul­tură din localitate îndrumată de Vitalis I­rancisc şi Puskás György, care a interpretat „C­az familial“ de Virgil Stoenescu (cu o inter­pretă de un farmec aparte — Molnár Judit). Prin valenţele lor comice deosebite interpreţii de la Căminul cultural din Bahnea au reuşit să salveze un text banal, creînd o tipologie comico-satirică interesantă şi de succes la public. Nu acelaşi lucru se poate spune despre formaţia căminului cul­tural din Dîmbău, cu toate că a avut la îndemînă un text de ca­­litate — „Atenţie la cotitură“ de Méhes György, ca şi despre co­lectivul Spitalului orăşenesc Tîr­­năveni („Jocul“ de Ion Băieşu) din care am notat doar o pre­zenţă individuală de calitate — Mirela Vlad. Cota valorică maxi­mă a fost atinsă prin prezenţa cunoscutului colectiv al Teatru­lui muncitoresc al Combinatului chimic din Tîrnăveni (în ima­gine) care s-a impus, ca de obi­cei, prin omogenitatea trupei, dar şi prin valoarea unor interpreţi de excepţie, în fragmentul pre­zentat („Transmitem In­direct“ de Tudor Popescu) excelînd Bora Demeter, căreia îndrăznim să-i pronosticăm, de pe acum, un pre­miu de interpretare la faza fina­lă. Dintre celelalte genuri aflate în concurs „am remarcat“ pre­zenţa formală a recitatorilor (şi aşa reduşi ca număr, or necesi­ta cine ştie ce investiţii, mai ştii?!...) dintre care am reţinut o singură interpretă de calitate — Maria Curuţiu din Viişoara — ION MOISESCU (Continuare în pae­a S-a) în fermele legumicole lucrează intens la amenajarea şi însămînţarea răsadniţelor Obţinerea unor producţii mari de legume este condiţionată în primul rînd de asigurarea unor seminţe şi răsaduri de bună ca­litate. Avînt în vedere că ne a­­flăm la sfîrşitul lunii februarie, producerea unor răsaduri vigu­roase şi bine dezvoltate, care să poată fi plantate în cîmp la mo­mentul potrivit, presupune ca în toate fermele legumicole să se lucreze de pe acum intens şi cu multă răspundere pentru amena­jarea şi însămînţarea răsadniţelor planificate. Legumicultorii cunosc bine acest lucru şi acţionează cu forţe sporite la transportul bio­­combustibilului, la repararea to­curilor şi ramelor, la amenaja­rea răsadniţelor şi la însămîn­­ţare. Legumicultorii din Sîntana de Mureş au obţinut în anul trecut, în urma activităţii asidue desfă­şurate, cea mai bună producţie de legume din ultimii ani. De pe cele 120 ha de teren ale fermei conduse de ing. Doru­­ Şuteu, ei au realizat în medie 18.231 kg legume die cîmp la hectar, în condiţiile unei sortimentaţii foar­te variate. Prin valorificarea producţiei obţinute ferma a reu­şit să realizeze aproape 4 mili­oane lei faţă de 3,072 milioane lei planificat şi un beneficiu de cir­ca 2 milioane lei. Aplicînd în practică experienţa bună din a­­nul trecut, legumicultorii de aici şi-au propus să producă în acest an 2.552 tone de legume, în va­loare de 3,5 milioane lei, şi au trecut în mod susţinut la lucru. Oamenii din cele trei echipe din Sîntana, Curteni şi Chinari au transportat la răsadniţe peste 900 tone gunoi proaspăt de grajd şi au amenajat 450 mp de paturi calde, din care jumătate au fost însămînţate cu varză timpurie şi gulioare. Totodată conducerea fermei a comandat la Centrul de producere a răsadurilor din A­­cățari răsadul de varză timpurie necesar pentru plantarea a 5 ha. In acest fel, răsadurile din prima urgenţă sunt asigurate, varza fi­ind deja răsărită iar protejarea ei împotriva frigului se face cu rogojini. Economista fermei, Má­tyás Elisabeta, ne arăta că în prezent legumicultorii de aici continuă lucrările de transport al biocombustibilului, de amenajare a răsadniţelor şi însămînţarea ră­sadurilor de conopidă şi ţelină. Avînd în vedere că această fer­mă va trebui să producă răsaduri pentru plantarea a 42 ha de văr­­zoase, 8 ha ţelină, 16 ha ardei, 5 ha gulii şi gulioare, conducerea fermei şi oamenii ei s-au pregătit temeinic pentru a putea amenaja şi însămînţa la timp întreaga su­prafaţă de răsadniţe prevăzute, în acest scop toate seminţele ne­cesare au fost asigurate, tocurile şi ramele au fost reparate iar pă­­mîntul, graniţa şi nisipul nece­sare au fost asigurate şi cernute din toamnă şi protejate contra îngheţului. Pe lingă legumele a­­mintite vor mai cultiva în cîmp 34 ha de rădăcinoase, 10 ha faso­le verde, iar în cultură succesivă au fost semănate din toamnă 8 ha de ceapă verde şi 5 ha de spanac, terenul fiind arat şi par­­s­ţial fertilizat. Producerea răsadurilor necesa­re pentru primăvară se desfăşoa­ră din plin şi la ferma legumi­colă a C.A.P. Acăţari, această ac­ţiune fiind mult uşurată de exis­ VASILE OR­ZA (Continuare în pag. a 3-a)

Next