Steaua Roşie, septembrie 1984 (Anul 35, nr. 207-232)

1984-09-15 / nr. 219

PAGINA 2 STEAUA ROȘIE Azi începe noul an de învăţămînt (Urm­are din pag. 1) tativ care să asigure, la sfîrşitul prezentului cincinal, îndeplinirea sarcinii fundamentale stabilite de partid — înfăptuirea unei noi calităţi, superioare, a unei efi­cienţe sporite în toate domeniile de activitate, deci şi în pregăti­rea şi formarea cadrelor. Efortul celor aproape 8.000 de cadre di­dactice care îşi desfăşoară acti­vitatea în unităţile de învăţă­­mânt din judeţul nostru va fi în­dreptat, în noul an şcolar, cu prioritate spre ridicarea continuă a calităţii procesului instructiv­­educativ, prin întărirea caracte­rului practic-aplicativ al între­gului proces de învăţămînt ca principală cale a integrării şco­lii cu cercetarea şi producţia, prin sporirea valorii formativ­­educative a tuturor lecţiilor şi activităţilor practice care trebu­ie să fie concepute, proiectate şi realizate într-o viziune modernă, dezvoltînd la elevi spiritul de creativitate, cultivînd curiozita­tea şi interesul pentru cercetare şi muncă. O cerinţă de maximă importanţă pentru întregul corp de slujitori ai şcolii o constituie, în lumina exigenţelor formulate de documentele de partid, încor­porarea în întreaga activitate a elevilor şi cadrelor didactice a stilului comunist de a munci şi a trăi, în care hotărîtoare sînt ordinea şi disciplina, spiritul revoluţionar, atitudinea intransi­gentă împotriva oricăror mani­festări de dezinteres şi nepăsare faţă de societate, faţă de propria conştiinţă, dorinţa şi efortul de depăşire şi autodepăşire, partici­parea activă şi responsabilă la viaţa comunităţii. Inaugurăm noul an de învăţă­mînt cu ferma convingere că sub conducerea Comitetului judeţean Mureş al P.C.R., a organelor şi organizaţiilor de partid, învăţă­­mîntul din judeţul nostru va în­registra noi succese pe linia mo­dernizării şi autoperfecţionării, convinşi fiind că răspunsul una­nim al personalului didactic va fi dăruirea nemărginită pentru formarea tinerei generaţii, pen­tru lărgirea orizontului de cu­noaştere şi dezvoltare armonioa­să a personalităţii ei, că toţi cei răspunzători de pregătirea şi per­fecţionarea forţei de muncă vor da viaţă sarcinilor ce revin în­­văţămîntului în etapa actuală. Cu hotărîre şi perseverenţă co­munistă vom acţiona pentru ca bogatul conţinut de idei cuprins in proiectul de Directive ale Congresului al XIII-lea al Par­tidului Comunist Român să-şi găsească reflectarea cit mai efi­cientă în conţinutul procesului de învăţămînt, în întreaga acti­vitate de educare comunistă, re­voluţionară, patriotică, pentru formarea tinerelor generaţii — viitorul de aur al naţiunii — în spiritul umanismului revoluţio­nar, al mîndriei patriotice, al înaltei responsabilităţi comunis­te şi cetăţeneşti. Acum, la începutul anului şco­lar 1984—1985, urăm tuturor ca­drelor didactice, elevilor şi pă­rinţilor, succese remarcabile, îm­pliniri în muncă şi viaţă, bucu­rii, sănătate şi multă putere de muncă! Şedinţa Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean (Urmare din pag. 1) şi textile ce se realizează in u­­nităţile judeţului. în continuare a fost prezentat raportul privind măsurile luate de Direcţia pentru probleme de muncă şi ocrotiri sociale, şi In­spectoratul şcolar judeţean în vederea încadrării în muncă a absolvenţilor din promoţia 1984. Au fost stabilite măsuri pentru acoperirea cerinţelor judeţului, pentru încadrarea cît mai opera­tivă a tuturor absolvenţilor. S-a accentuat cerinţa ca şi în conti­nuare repartizarea şi încadrarea în muncă să constituie preocu­parea principală a întreprinderi­lor şi­ direcţiei judeţene. Comitetul executiv a fost in­format asupra măsurilor luate de Direcţia agricolă judeţeană, de comitetele şi birourile execu­tive ale consiliilor populare pen­tru buna desfăşurare a campa­niei agricole de toamnă. A fost adoptată decizia Comitetului exe­cutiv al Consiliului popular ju­deţean privind programele acti­vităţii în această perioadă, ac­­centuîndu-se necesitatea respec­tării stricte a graficelor de re­coltare şi transport a produse­lor, perioadele optime de însă­­mînţare stabilite. Comitetul executiv al Consi­liului popular judeţean a apro­bat programul de însilozare a le­gumelor şi fructelor pentru pe­rioada toamnă-iarnă 1985, accen­­tuînd cerinţa acoperirii în bune condiţii a necesităţilor populaţiei judeţului. S-a stabilit ca pînă la 30 septembrie a.c. toată recolta să fie preluată şi depozitată, po­trivit programului. Comitetul executiv a fost, a­­poi, informat asupra activităţii privind rezolvarea propunerilor, sesizărilor, reclamaţiilor şi cere­rilor oamenilor muncii în luna august 1984 şi a rezolvat unele probleme ale activităţii curente. *** PROGRAMUL manifestărilor sportive FOTBAL DIVIZIA A: După o întreru­pere de peste 10 zile, mîine se reiau întrecerile primei divizii, cu disputarea etapei a IlI-a. A.S. Armata va juca duminică „acasă“, cu Jiul Petroșani, de la ora 17, pe stadionul „23 August“. De la ora 15, în caz de timp fa­vorabil, se va juca partida de tineret speranţe. DIVIZIA B: Mîine, de la ora 11, în cadrul etapei a IV-a a di­viziei secunde, la Tîrnăveni se va disputa partida dintre Chimi­ca şi Progresu­l Vulcan Bucureşti. La Cavnic, Minerul — Avîntul Reghin. DIVIZIA C: In divizia C, du­minică, de la ora 11, se dispută etapa a IlI-a. Echipele din jude­ţul nostru, în această etapă, au următorul program: Metaloteh­­nica Tîrgu-Mureş­­— Bradul Vi­­şeu (...on A.S.A.), I.S.S.M. Si­­ghet — Electromureş, Minerul Rodna — Oţelul Reghin, Minerul Băiuţ — Mureşul Luduş în se­ria a X-a, şi Metalul Sighişoa­ra — Minerul Certej în seria a XI-a. CAMPIONATUL JUDEŢEAN : In campionatul judeţean se dis­pută etapa a IlI-a. SERIA I — azi, de la ora 17: Faianţa Sighi­şoara — Viitorul Prodcomplex, Autobuzul Tîrnăveni — Lacul Ursu Sovata (teren Chimica II), Valea Mureşului Gorneşti — Me­talul Reghin, ILEFOR —­ Sticla Tîrnăveni (teren A.S.A.-zgură) şi I.R.A. Tîrgu-Mureş — Recolta Vidrasău (teren Remetea), iar mîine, de la ora 11, Voinţa Mier­curea Niraj — Constructorul Tîr­gu-Mureş şi Energia Iernut — Voinţa Sîngeorgiu de Pădure; SERIA a II-a — azi, de la ora 16: Transportul Tîrgu-Mureş — Flamura roşie Bogata (teren Hipodrom), iar de la ora 17: Vo­inţa Sărmaşu — Unirea C.F.R. Sighişoara şi Voinţa Reghin — Spicul Crăieşti; mîine, de la ora 11: Viitorul Jabeniţa — Stăruinţa Ernei, înfrăţirea Deal — Lemna­rul Tîrgu-Mureş şi înfrăţirea Va­lea Izvoarelor — Unirea Ungheni. HANDBAL Duminică, de la ora 10, pe te­renul din Parcul sportiv „23 Au­gust“, în cadrul campionatului diviziei B de handbal masculin se va juca partida dintre C.S.M. Electromureş — Metalul Hune­doara. In campionatul diviziei de ju­niori şi şcolari, duminică, de la ora 10, C.S.Şc. Tîrgu-Mureş — C.S.Şc. Baia Mare (masculin), pe terenul Bolyai, şi C.S.Şc. Sighi­şoara — C.S.Şc. Făgăraş (femi­nin), la Sighişoara. RUGBI Mîine, de la ora 10, pe terenul Hipodrom, în cadrul primei e­­tape a campionatului diviziei B se va disputa partida dintre A.S. Transportul Tîrgu-Mureș și A.S. Transloc din Alba Iulia. ÎN SIRE ŞI FÎNARE, CÎT MAI MULTE FURAJE DEPOZITATE! Asigurarea furajelor în canti­tăţi îndestulătoare în fiecare zi, dar mai ales pe perioada stabu­­laţiei, este unul din factorii prin­cipali ai obţinerii unor producţii sporite de lapte şi carne. Tocmai de aceea, anul acesta a crescut interesul pentru depozitarea unor cantităţi mai mari de furaje. După cum se sublinia la recenta plenară a Comitetului judeţean de partid, situaţia asigurării fu­rajelor este mai bună ca anul trecut în sensul că faţă de un necesar de 181.000 tone fînuri, pînă la sfîrşitul lunii august au fost depozitate 130.052 tone şi se prelimină încă 23.265 tone, ceea ce înseamnă că în sectorul socia­list se va realiza 85 la sută din necesităţi. Diferenţa se va com­pensa prin grosiere şi achiziţio­narea unor fînuri. Pentru a evita deprecierea sur­selor existente în cîmp, Progra­mul de măsuri adoptat de plena­ră prevede ca transportul din tarla al paielor ca şi al fînurilor să fie încheiat pină la 15 sep­tembrie a.c. Se va continua însă acţiunea de recoltare a fîneţelor şi furajelor cultivate de pe toa­te suprafeţele. Cum se prezintă situaţia prin unităţile agricole? în multe din ele printre care Şăulia de Cîm­­pie, Cheţani, Reghin şi altele, ba­za furajeră este asigurată. La C.A.P. Rîciu, nu numai că sînt 15 adunate fînuri de calitate, dar peste 900 tone se află depozitate în fînare. La fel şi la C.A.P. Crăieşti-Tîrnavă şi altele. Interesantă şi bună de genera­lizat este şi experienţa C.A.P. Mureşeni în cultivarea, mai ales a trifolienelor, în uscarea lor pe capre şi depozitarea în fînare. Ca un bun gospodar, Ilie Cheşa, preşedintele cooperativei agrico­le, ne calcula, la faţa locului, că pentru efectivele de bovine are nevoie de peste 600 tone de fi­broase. Din acestea au fost de­pozitate deja mai bine de 800 de tone, la care se adaugă alte 100 tone de lucernă şi trifoi ce sunt în curs de uscare. Important es­te, ţinea să precizeze preşedinte­le Cheşa­r că fînurile de­pozitate, peste 500 tone sunt din grupa trifolienelor. De la lucer­nă, anul acesta au fost obţinute peste 12.000 kg fîn de calitate la ha. Trifolienele au fost uscate pe capre confecţionate de ei. Ţinînd seama de eficienţa acestui pro­cedeu, anul acesta unitatea şi-a propus să mai confecţioneze al­te 1.000 de capre. C.A.P. Mure­şeni are şi 2 fînare în care sunt păstrate peste 600 tone de fîn. Preşedintele C.A.P. împreună cu Sereş Iosif, vicepreşedintele uni­tăţii, cu şefii fermelor, cu îngri­jitorii fruntaşi, sunt preocupaţi şi de buna gospodărire a furajelor, metodă prin care se asigură spo­rirea producţiei de lapte, care în prezent se menţine la 8,5 litri pe vacă furajată. Pentru anul a­­cesta, se estimează realizarea u­­nei producţii de 2.750 litri lapte p.v.f., iar pentru la anul de 3.000 litri pe vacă furajată. Deci, se vor înscrie în sarcina prevăzută în proiectul de Directive ale ce­lui de-al XIII-lea Congres al partidului, ca în unităţile coope­ratiste, în viitorul cincinal să se ajungă la 2.700—3.000 litri lapte pe vacă. Interes deosebit pentru asigu­rarea bazei furajere este şi la C.A.P. Band. Szekeres Árpád, preşedintele unităţii, într-un dia­log pe această temă, preciza că acum în septembrie au o produc­ţie de 11,3 litri lapte pe vacă fu­rajată şi că paralel cu strîngerea in continuare a fibroaselor au fost insăminţate deja peste 25 ha cu culturi pentru masă verde. După cum s-a subliniat şi la recenta plenară a Comitetului judeţean de partid — este de neînţeles nepăsarea conducerilor din unele cooperative agricole care şi la această dată au un de­ficit de fînuri cum este cazul la Pănet şi Deleni cu 250 tone, Frunzeni 220 tone, Balda 200 tone, Ulieş 180 tone, Batoş 150 tone, Idrifaia 100 tone si din al­tele. Intrucit pe cîmp mai sînt încă multe surse de furaje, e nevoie ca peste tot ele să fie adunate, depozitate sau conservate cu cea mai mare grijă gospodărească. REMUS CÂMPEAN A intrat în funcțiune o nouă linie tehnologica (Urmare din pag. 1) mecanice, probele­ la rece, tem­peratura cuptorului, care, toate la un loc au concurat la pregăti­rea unor înalţi parametri de producţie. — Care este situaţia celorlalte linii tehnologice? — Ambele linii sunt foarte a­­proape de momentul producţiei. Specialiştii atelierului insistă mai mult asupra detaliilor pentru a preveni şi elimina orice pertur­­baţie în funcţionarea instalaţiilor după începerea fabricaţiei în se­rie. După calculele efectuate a­­preciem că în această lună vom produce borcane — foarte solici­tate în industria conservelor — și pe cea de-a doua linie, urmînd ca în octombrie noul atelier să producă cu întreaga capacitate. Realizarea înainte de termen a acestei noi instalaţii constituie expresia hotărîrii colectivului în­treprinderii noastre da a intîmpi­­na cu remarcabile fapte marele forum al comuniştilor, Congresul al XIII-lea al partidului. — în ce spor de producţie se va materializa devansarea pune­rii in funcţiune a atelierului de fabricat borcane pentru con­serve? — La prima linie de fabricaţie s-au realizat, deja cîteva mii de borcane de 420 ml, urmînd să producem şi de 820 ml. Pe mă­sura intrării în funcţiune şi a celorlalte linii, potenţialul pro­ductiv al atelierului va spori substanţial. Apreciem că în acest an vom realiza o producţie fizică de circa 8 milioane bucăţi, in valoare de 10 milioane lei. De asemenea, avînd în vedere buna pregătire a instalaţiilor pentru producţie considerăm că vom putea atinge parametrii proiec­taţi în 4-5 luni, faţă de 9 luni, termen planificat, succes care se va materializa într-un important disponibil de capacitate cu o in­fluenţă benefică asupra sporirii producției în 1985. Începe şcoala. ORIZONTAL: 1. Şefă de cate­dră la materia ei. 2. Limba de căpătîi In toate şcolile noastre. — Lovitură peste adversar la te­nis. 3. Compune scheletul ■— Che­mare la judecată. 4. Radu cel a­­lintat. — Şi altele. 5. E cam . .. pinguin. — Suprafaţă. 6. Club şcolar. — Profesorul exigent în imaginea elevilor. 7. Cărţile de joc înaintea distribuirii (mase.). — Soţia meşterului Manole. 8. Un fost învăţător. 9. Preparat în laboratorul de chimie. — Urme. 10. Personal de clasa a 1­3-a (fer­.). — Beneficiarii începerii şcolilor. VERTICAL: 1. Legată strîns de învăţătură în concepţia şco­lii româneşti. 2. Punct merituos primit de preşcolari. — Minime la luarea unui examen dacă nu te pregăteşti. 3. Fiinţă superioa­ră, singura care se educă toată viaţa. — Calciu. — Acesta din popor. 4. Şcoală superioară, ţe­lul multor absolvenţi de liceu. 5. O enigmă pe jumătate aflată! — Carte de început. 6. Locuri unde a pătruns şcoala tot mai mult. — Veche credinţă religioa­să. 7. Asta! — Pline de apă. 8. Curent electric în laboratorul de fizică. 9. Plecaţi clandestin de la orele de curs (în argou). — Su­gerează atmosfera notelor proas­te (pi.). 10. Carte de căpătîi (pi.). CORNELIU BÂNZARU CALENDAR Sîmbătă 15 SEPTEMBRIE Soarele răsare la ora 6,54; apune la ora 19,26. Zile trecute 259, zile răma­se 107. • Sărbătoarea naţională a Re­publicii Costa Rica. • Sărbătoarea naţională a Re­publicii Honduras. • Sărbătoarea naţională a Re­publicii Nicaragua. • Sărbătoarea naţională a Re­publicii Salvador. CINEMA TÎRGU-MUREŞ — Arta: Poliţist sau delincvent. Unirea: Torpilorii. Pro­gresul : Insulta­ . Select : Detaşa­ment cu misiune specială. Tineretu­lui: Baladă pentru Măriuca. Flacăra: Nemuritorii. SIGHIŞOARA — Lumi­na : U­sca. REGHIN — Patria: Sco­pul şi mijloacele. TÎRNĂVENI — Melodia: Domnişoara Noorie.­­LU­DUȘ — Flacăra: Cecilia (ambele se­rii). SOVATA — Doina: Trecătoarele iubiri. Muncitoresc: Afacerea Pigot. SĂRMAȘU — Popular: Să mori rănit din dragoste de viaţă. IERNUT — Lumina: Avertismentul (ambele se­rii). SÎNGEORGIU DE PĂDURE — Popular: Zică ce vor zice. FlNTέ­NELE — Patria, în fiecare seară la ora 11. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul. Căruța cu mere. TELEVIZIUNE Ora 10,30 — Transmisiune directă din municipiul Timişoara. Adunarea popu­lară prilejuită de vizita de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu in ju­deţul Tirpiş şi de deschiderea anului de învăţămînt 1984—1985. 13,30 — Telex. 13,35 — La sfîrşit de săptă­­mînă (color), m dus la noi în Mara­mureş — cîntece populare • Gala desenului animat • Cîntecele patriei • 40 de ani de istorie nouă • Şah • Marile momente ale baletului • Telesport • Din nou la şcoală. . . pentru prima oară la şcoală ! • Din cartea naturii • Autograf muzical. 16.30 — Popas în Costa Rica. 16.45 — Săptămîna politică. 19.00 — Telejur­nal (partial color). 19.50 — Tineri, in tara tinereţii (color). 20.15 — învăţă­­m­intul românesc sub semnul anga­jării revoluţionare. Reportaje. 20.30 — Film artistic (color). „Muntele alb“ —‘ producţie a Studioului de film TV. 21.50 — Mamaia ’84 (color). Selec­­țiuni din recitalurile Concursului de muzică ușoară românească, Mamaia ’84. 22.25 — Telejurnal.

Next