Steaua Roşie, august 1985 (Anul 36, nr. 180-205)
1985-08-01 / nr. 180
Concepţia Partidului Comunist Român, a secretarului sau general, despre unitatea dialectică dintre stat şi democraţie (Urmare din pag. I) Original şi unic în felul său, cum caracteriza secretarul general al partidului sistemul democraţiei muncitoreşti revoluţionare, acesta constituie cadrul ce favorizează şi optimizează participarea activă a maselor la conducerea statului, a întregii societăţi, realizînd un nou tip calitativ de democraţie — cea a acţiunii şi participării. Aceasta implică şi determină totodată creşterea rolului şi răspunderii colectivelor de conducere colectivă, al fiecărui om al muncii, al obiectivării în esenţă a principiilor autoconducerii muncitoreşti, care să constituie chintesenţa formelor de manifestare a democraţiei muncitoreşti, revoluţionare. în acest sens, imperativele unei noi calităţi în producţie impun o nouă calitate a oamenilor muncii, aceea de subiecţi politici de decizie, care determină profunde mutaţii pe planul activităţii şi concepţiilor lor despre muncă şi societate. Autoconducerea muncitorească trebuie să armonizeze cerinţele instituite de principiile sistemului societal şi politic, al statului nostru socialist sub conducerea nemijlocită a P.C.R., cu interesele participative ale oamenilor muncii, realizînd un salt calitativ în procesul amplu de asigurare a unităţii funcţionale dintre structurile participative şi acţiunea socială. Existenţa încă a unor structuri neomogene ale intereselor, uneori divergente cu interesele colective şi sociale, conduc şi disociază actul participativ, limitîndu-l la sfera unor satisfacţii unipersonale, preponderent materiale, ceea ce poate facilita apariţia unor contradicţii cu repercusiuni grave în planul dezvoltării societăţii. Prin autoconducere se realizează un consens al intereselor, o cointeresare colectivă, dublată de o înaltă conştiinţă şi competenţă participativă. In acest sens, în Programul partidului se arăta că „democraţia socialistă se va dezvolta pe măsura ridicării gradului de pregătire şi competenţă a oamenilor muncii, lărgirii orizontului de cunoaştere a nivelului lor ideologic şi politic“. Statului îi revine sarcina în a găsi cele mai optime pîrghii în vederea potenţării participării şi a creşterii cointeresării personale şi colective. Dialectica stat-democraţie se obiectivează şi în relaţia dintre organele puterii de stat locale , administrativ-teritoriale şi principiile autoconducerii ce statuează aceste forme de conducere. In acest sens a crescut rolul organismelor de stat locale, consiliile populare judeţene, municipale, orăşeneşti şi comunale, care sînt atît organe locale ale puterii de stat, cit şi organe ale democraţiei directe, ale autoconducerii. Consiliile populare participă astfel la procesul de elaborare a planurilor în profil teritorial, a bugetelor, a actelor normative, avînd drept de inițiativă legislativă. Din acest punct de vedere un rol important revine Camerei legislative a consiliilor populare, ca organisme permanente cu caracter deliberativ. Tot în plan local a fost instituţionalizat Congresul deputaţilor consiliilor populare judeţene şi al preşedinţilor consiliilor populare, precum şi Conferinţa pe ţară a preşedinţilor consiliilor populare judeţene, municipale, orăşeneşti şi comunale. Se desprinde clar faptul că orice măsură de perfecţionare şi adîncire a democraţiei vizează şi are drept finalitate perfecţionarea relaţiilor sociale şi interumane, afirmarea plenară a personalităţii umane, optimizarea unei noi calităţi a vieţii, obiectiv central ce jalonează întreaga strategie politică a partidului şi statului nostru. Oraşul Iuduş îşi îmbogăţeşte în fiecare an zestrea edilitară cu noi cartiere de locuinţe şi alte edili EXPOZIŢIA „două desene de mari înfăptuiri socialiste in judeţul Mureş“ Strălucită sinteză a două decenii de puternică dezvoltare a judeţului Mureş, de perfecţionare neîntreruptă a muncii şi activităţii de creaţie a oamenilor de pe aceste străbune meleaguri ale patriei. Expoziţia prezintă deopotrivă saltul calitativ făcut în acest răstimp de prestigioase firme de bunuri industriale. Se re- * marcă aici exponatele întreprinderii de pielărie şi mănuşi şi cele ale întreprinderii de confecţii „Mureşul“ din Tîrgu-Mureş, unităţi de marcă ale industriei confecţiilor din România şi mari exportatoare, căutate prin calitatea superioară a produselor lor. întreprinderea de pielărie şi mănuşi prezintă originale modele de haine de piele realizate prin procedee tehnice moderne, fapt ce conferă acestora fineţe şi eleganţă Sunt expuse modele de genţi, pantaloni pentru copii şi adulţi, jachete, pieptare, haine, costumaşe, îmbinare fericită de culori, cu o linie a modei deosebit de atrăgătoare. Toate exponatele dau măsura competenţei profesionale a colectivului său muncitoresc, ale cărui produse merg în competiţie cu cele mai bune de pe piaţa mondială şi sunt bine primite în zeci de ţări. Reînnoirea continuă, creaţia este cartea de vizită a calităţii, întreprinderea de confecţii „Mureşul“, care a cunoscut o puternică dezvoltare în cei 20 de ani care au trecut de la Congresul al IX-lea al partidului, înfăţişează o seamă de modele 1985 pentru piaţa internă şi export. Ele sunt argumentele profilării şi specializării unităţii pe confecţii din ţesături de relon, iar în ultima perioadă din ţesături tip bumbac. Datorită tocmai exigenţei, măiestriei profesionale a creatorilor de modele şi a colectivului de femei care au ponderea în fabrică, aici sunt făurite modele de jachete, pantaloni, bluze tip sport, iar în ultima vreme combinezoane pentru adulţi şi copii, confecţionate din golf impregnat care se bucură de mare apreciere din partea tinerilor. Remarcabil este şi faptul că în 1985 întreprinderea a ajuns să exporte 80 la sută din producţia sa. Noutăţile sunt prezente în fiecare sezon, iar 90 la sută din modelele anului 1985 sunt noi. GH. BARBULESCU 9 Animalele trimise în păşune au găsit din prima zi iarbă din belşug, condiţiile de sporire a producţiei de lapte fiind în această vară din cele mai bune, în unităţile în care s-a acţionat cu răspundere şi mult spirit gospodăresc pentru valorificarea condiţiilor de excepţie ce le oferă vara şi păşunea, producţia a crescut şi continuă să se menţină încă la un nivel mulţumitor chiar dacă iarba s-a mai împuţinat. Pentru zootehniştii, specialiştii şi conducătorii unităţilor care toată vara au avut o producţie scăzută de lapte, aducem ca argument al lipsei lor de preocupare şi implicare în conducerea activităţii zootehnice, experienţa unui întreg consiliu agroindustrial. E vorba de cel din Sărmaşu, consiliu care se menţine pe primul loc pe judeţ la producţia de lapte din prima zi a scoaterii vacilor la păşunat. Aici, nu numai o unitate sau două menţin producţia la un nivel mulţumitor, apropiat posibilităţilor, ci toate cele 6 cooperative agricole cu ferme de vaci. In acest moment, producţia medie zilnică pe întreg efectivul de vaci existent este de 7,3 litri la total. Cu toată seceta care s-a instalat în ultimele două săptămîni, producţia de lapte nu a scăzut. Cantitatea de lapte livrată, de pildă, a înregistrat faţă de situaţia din 5 iulie o creştere de la 5,9 litri la 6,2 litri pe vacă furajată. Tovarăşul dr. Ioan Drăgan, zootehnist în cadru consiliului agroindustrial de aici, ne pune în temă cu activitatea care se desfăşoară în tabere, cu modul responsabil în care acţionează zi de zi preşedinţii de unităţi, şefii de ferme şi îngrijitorii de animale pentru ca întreaga activitate să se desfăşoare nestingherit. In zootehnie, ne spune interlocutorul, lucrul cel mai important este să nu laşi nici o clipă desfăşurarea activităţii la întîmplare. Preşedinţii şi şefii de ferme de la noi acordă zootehniei o bună parte din preocupările şi activitatea lor zilnică, cunosc în permanenţă pulsul activităţii şi intervin prompt cînd constată dereglări. Iată şi un exemplu. Datorită arşiţei şi secetei, iarba pe unele păşuni s-a împuţinat, fapt imediat repercutat asupra producţiei. în această situaţie nimeni nu a încrucişat braţele în aşteptarea ploii şi refacerii pajiştilor, toţi au trecut imediat la organizarea recoltării şi administrării unui supliment de hrană din resursele verzi pe care toate unităţile le au. S-a observat, apoi, că datorită arşiţei şi căldurii excesive vacile nu mai păşunează cum trebuie, nu-şi pot aduna hrana pe săturate. A fost deci necesar să se organizeze păşunatul după un alt program decît cel obişnuit, anume dimineaţa mai devreme şi seara pînă tîrziu cînd răcoarea sporeşte pofta de mîncare şi animalele pasc nestingherit. Imediat ce s-au luat aceste măsuri, producţia de lapte s-a redresat, înregistrînd chiar o creştere de 700 litri zilnic. Despre răspunderea cu care e condusă activitatea zootehnică aici, mai notăm că s-a încetăţenit în toate cooperativele agricole practica urmăririi zilnice a rezultatelor pe fiecare îngrijitor şi grupa lui de vaci. In acest fel preşedinţii şi şefii de ferme au posibilitatea să cunoască şi să intervină unde e cazul cu măsurile pe care le cere fiecare situaţie. Mai notăm, fapt aflat în unităţi, că şi personalul CUASC, inclusiv preşedintele Simion Suciu, sunt mereu prin ferme şi tabere, sunt exigenţi şi nu îngăduie nici o abatere, nici o neglijenţă, încălcarea ordinii şi disciplinei. Invităm pe cei care nu procedează la fel — cazurile nu sunt puţine — să ia aminte la acest stil de muncă, de conducere şi îndrumare. Unde nu este control permanent, implicare şi răspundere, ordine şi disciplină de fabrică, acolo nu se pot obţine rezultate. O scurtă privire în urmă ne arată că în cooperativele agricole din consiliul Sărmaşu, atît activitatea de ansablu cit şi rezultatele cunosc o îmbunătăţire continuă. Faţă de situaţia din primele 6 luni ale anului trecut, producţia de lapte livrată în acest an la fondul de stat este mai mare cu 1.500 hl. Pe întreg anul 1984 producţia medie pe vacă furajată a fost de 2.005 litri, iar în acest an va fi de 2.200 litri cel puţin. Pe lîngă factorii şi măsurile amintite mai subliniem, cu aport deosebit la această situaţie mai bună, faptul că în toate unităţile a existat preocupare pentru înlocuirea vacilor neproductive cu junici bune de lapte crescute în fiecare cooperativă agricolă şi prin cumpărări încă în prima parte a anului, pînă la începerea păşunatului. MELIAN BALDEANU Producţia de lapte poate sa fie încă menţinută la un nivel ridicat * STEAUA ROȘIE P.AUA 3 cii sociale. Foto: SZÁSZ CAROL,Vremea în luna august După cum ne comunică Institutul de meteorologie şi hidrologie, luna august va fi apropiată de Kormai, atît din punct de vedere termic, cit şi pluviometric. Excepţie vor face regiunile estice, unde vremea va fi ceva mai răcoroasă, iar precipitaţiile vor depăşi uşor cantităţile medii multianuale. In prima decadă va predomina o vreme schimbătoare. Vor cădea ploi, îndeosebi sub formă de aversă, însoţite de descărcări electrice, mai frecvente în estul ţării şi în zonele de deal şi de munte. Vîntul va sufla slab, pînă la moderat. Temperaturile vor scădea uşor în a doua jumătate a decadei; valorile minime vor fi cuprinse între 10 şi 20 de grade, mai coborîte în centrul şi nordul ţării, iar cele maxime între 22 şi 32 de grade, izolat mai ridicate în sud, în prima parte a intervalului. Decada a doua se va caracteriza, în primele zile, printr-o vreme instabilă, cu ploi mai ales de aversă însoţite de descărcări electrice în cea mai mare parte a ţării. Apoi, vremea se va ameliora, devenind predominant frumoasă. Vor cădea averse izolate mai ales în zonele de deal şi de munte. Vîntul va sufla slab, pînă la moderat, cu intensificări de scurtă durată în zona de munte. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 8 şi 18 grade, iar cele maxime între 20 şi 30 de grade, mai ridicate în a doua parte a decadei, în zona de munte, local, se va produce ceaţă. In prima parte a decadei a treia, vremea va fi în general instabilă şi răcoroasă, îndeosebi în nordul şi estul ţării. Vor cădea ploi temporare, care vor avea şi caracter de aversă, însoţite de descărcări electrice şi izolat de grindină. Apoi vremea va fi predominant frumoasă. In cursul după-amiezelor se vor semnala ploi izolate mai ales în zonele de deal şi de munte. Vîntul va sufla slab pînă la moderat, cu intensificări de scurtă durată în primele zile în estul ţării şi în zona de munte. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 8 şi 18 grade, izolat mai coborîte în Transilvania la începutul intervalului, iar cele maxime între 20 și 30 de grade, mai ridicate in ultimele zile. Agerpres)