Steaua Roşie, august 1985 (Anul 36, nr. 180-205)

1985-08-01 / nr. 180

Concepţia Partidului Comunist Român, a secretarului sau general, despre unitatea dialectică dintre stat şi democraţie (Urmare din pag. I) Original şi unic în felul său, cum caracteriza secretarul gene­ral al partidului sistemul demo­craţiei muncitoreşti revoluţiona­re, acesta constituie cadrul ce fa­vorizează şi optimizează partici­parea activă a maselor la condu­cerea statului, a întregii socie­tăţi, realizînd un nou tip calita­tiv de democraţie — cea a acţiu­nii şi participării. Aceasta impli­că şi determină totodată creşte­rea rolului şi răspunderii colecti­velor de conducere colectivă, al fiecărui om al muncii, al obiec­tivării în esenţă a principiilor autoconducerii muncitoreşti, care să constituie chintesenţa forme­lor de manifestare a democraţiei muncitoreşti, revoluţionare. în a­­cest sens, imperativele unei noi calităţi în producţie impun o nouă calitate a oamenilor mun­cii, aceea de subiecţi politici de decizie, care determină profunde mutaţii pe planul activităţii şi concepţiilor lor despre muncă şi societate. Autoconducerea mun­citorească trebuie să armonizeze cerinţele instituite de principiile sistemului societal şi politic, al statului nostru socialist sub con­ducerea nemijlocită a P.C.R., cu interesele participative ale oa­menilor muncii, realizînd un salt calitativ în procesul amplu de asigurare a unităţii funcţionale dintre structurile participative şi acţiunea socială. Existenţa încă a unor structuri neomogene ale intereselor, uneori divergente cu interesele colective şi sociale, conduc şi disociază actul partici­pativ, lim­itîndu-l la sfera unor satisfacţii unipersonale, prepon­derent materiale, ceea ce poate facilita apariţia unor contradicţii cu repercusiuni grave în planul dezvoltării societăţii. Prin auto­­conducere se realizează un con­­­sens al intereselor, o cointeresa­re colectivă, dublată de o înal­tă conştiinţă şi competenţă participativă. In acest sens, în Programul partidului se arăta că „democraţia socialistă se va dez­volta pe măsura ridicării gradu­lui de pregătire şi competenţă a oamenilor muncii, lărgirii orizon­tului de cunoaştere a nivelului lor ideologic şi politic“. Statului îi revine sarcina în a găsi cele mai optime pîrghii în vederea potenţării participării şi a creş­terii cointeresării personale şi colective.­­ Dialectica stat-democraţie se obiectivează şi în relaţia dintre organele puterii de stat locale , administrativ-teritoriale şi prin­cipiile autoconducerii ce statuea­ză aceste forme de conducere. In acest sens a crescut rolul orga­nismelor de stat locale, consiliile populare judeţene, municipale, o­­răşeneşti şi comunale, care sînt atît organe locale ale puterii de stat, cit şi organe ale democraţiei directe, ale autoconducerii. Consiliile populare participă astfel la pro­cesul de elaborare a planurilor în profil teritorial, a bugetelor, a actelor normative, avînd drept de inițiativă legislativă. Din a­­cest punct de vedere un rol im­portant revine Camerei legislati­ve a consiliilor populare, ca or­ganisme permanente cu caracter deliberativ. Tot în plan local a fost instituţionalizat Congresul deputaţilor consiliilor populare judeţene şi al preşedinţilor con­siliilor populare, precum şi Con­ferinţa pe ţară a preşedinţilor consiliilor populare judeţene, municipale, orăşeneşti şi comu­nale. Se desprinde clar faptul că orice măsură de perfecţionare şi adîncire a democraţiei vizează şi are drept finalitate perfecţiona­rea relaţiilor sociale şi interuma­­ne, afirmarea plenară a persona­lităţii umane, optimizarea unei noi calităţi a vieţii, obiectiv central ce jalonează întreaga strategie politică a partidului şi statului nostru. Oraşul I­uduş îşi îmbogăţeşte în fiecare an zestrea edilitară cu noi cartiere de locuinţe şi alte edili­ EXPOZIŢIA „două desene de mari înfăptuiri socialiste in judeţul Mureş“ Strălucită sinteză a două dece­nii de puternică dezvoltare a ju­deţului Mureş, de perfecţionare neîntreruptă a muncii şi activi­tăţii de creaţie a oamenilor de pe aceste străbune meleaguri ale patriei. Expoziţia prezintă deo­potrivă saltul calitativ făcut în acest răstimp de prestigioase fir­me de bunuri industriale. Se re- * marcă aici exponatele întreprin­derii de pielărie şi mănuşi şi ce­le ale întreprinderii de confecţii „Mureşul“ din Tîrgu-Mureş, uni­tăţi de marcă ale industriei con­fecţiilor din România şi mari exportatoare, căutate prin calita­tea superioară a produselor lor. întreprinderea de pielărie şi mănuşi prezintă originale mo­dele de haine de piele realizate prin procedee tehnice moderne, fapt ce conferă acestora fineţe şi eleganţă Sunt expuse modele de genţi, pantaloni pentru copii şi adulţi, jachete, pieptare, haine, costumaşe, îmbinare fericită de culori, cu o linie a modei deose­bit de atrăgătoare. Toate expo­natele dau măsura competenţei profesionale a colectivului său muncitoresc, ale cărui produse merg în competiţie cu cele mai bune de pe piaţa mondială şi sunt bine primite în zeci de ţări. Reînnoirea continuă, creaţia este cartea de vizită a calităţii, întreprinderea de confecţii „Mureşul“, care a cunoscut o pu­ternică dezvoltare în cei 20 de ani care au trecut de la Congre­sul al IX-lea al partidului, înfă­ţişează o seamă de modele 1985 pentru piaţa internă şi export. Ele sunt argumentele profilării şi specializării unităţii pe confecţii din ţesături de relon, iar în ulti­ma perioadă din ţesături tip bumbac. Datorită tocmai exigen­ţei, măiestriei profesionale a crea­torilor de modele şi a colectivului de femei care au ponderea în fabrică, aici sunt făurite modele de jachete, pantaloni, bluze tip sport, iar în ultima vreme com­binezoane pentru adulţi şi copii, confecţionate din golf impregnat care se bucură de mare aprecie­re din partea tinerilor. Remarcabil este şi faptul că în 1985 întreprinderea a ajuns să exporte 80 la sută din producţia sa. Noutăţile sunt prezente în fiecare sezon, iar 90 la sută din modelele anului 1985 sunt noi. GH. BARBULESCU 9 A­nimalele trimise în păşune au găsit din prima zi iarbă din belşug, condiţiile de sporire a producţiei de lapte fiind în a­­c­eastă vară din cele mai bune, în unităţile în care s-a acţionat cu răspundere şi mult spirit gos­podăresc pentru valorificarea condiţiilor de excepţie ce le ofe­ră vara şi păşunea, producţia a crescut şi continuă să se menţină încă la un nivel mulţumitor chiar dacă iarba s-a mai împuţinat. Pentru zootehniştii, specialiştii şi conducătorii unităţilor care toată vara au avut o producţie scăzu­tă de lapte, aducem ca argument al lipsei lor de preocupare şi im­plicare în conducerea activităţii zootehnice, experienţa unui în­treg consiliu agroindustrial. E vorba de cel din Sărmaşu, consi­­­­liu care se menţine pe primul loc pe judeţ la producţia de lapte din prima zi a scoaterii vacilor la păşunat. Aici, nu numai o uni­tate sau două menţin producţia la un nivel mulţumitor, apropiat posibilităţilor, ci toate cele 6 coo­perative agricole cu ferme de vaci. In acest moment, producţia medie zilnică pe întreg efectivul de vaci existent este de 7,3 litri la total. Cu toată seceta care s-a instalat în ultimele două săptă­­mîni, producţia de­ lapte nu a scă­zut. Cantitatea de lapte livrată, de pildă, a înregistrat faţă de situaţia din 5 iulie o creştere de la 5,9 litri la 6,2 litri pe vacă fu­rajată. Tovarăşul dr. Ioan Drăgan, zootehnist în cadru­­ consi­­liului agroindustrial de aici, ne pune în temă cu activitatea care se desfăşoară în tabere, cu mo­dul responsabil în care acţionea­ză zi de zi preşedinţii de unităţi, şefii de ferme şi îngrijitorii de animale pentru ca întreaga acti­vitate să se desfăşoare nestinghe­rit. In zootehnie, ne spune inter­locutorul, lucrul cel mai impor­tant este să nu­ laşi nici o clipă desfăşurarea activităţii la întîm­­plare. Preşedinţii şi şefii de fer­me de la noi acordă zootehniei o bună parte din preocupările şi activitatea lor zilnică, cunosc în permanenţă pulsul activităţii şi intervin prompt cînd constată dereglări. Iată şi un exemplu. Datorită arşiţei şi secetei, iarba pe unele păşuni s-a împuţinat, fapt imediat repercutat asupra producţiei. în această situaţie ni­meni nu a­ încrucişat braţele în aşteptarea ploii şi refacerii pajiş­tilor, toţi au trecut imediat la organizarea recoltării şi adminis­trării unui supliment de hrană din resursele verzi pe care toate unităţile le au. S-a observat, a­­poi, că datorită arşiţei şi căldurii excesive vacile nu mai păşunea­­ză cum trebuie, nu-şi pot aduna hrana pe săturate. A fost deci necesar să se organizeze păşuna­­tul după un alt program decît cel obişnuit, anume dimineaţa mai devreme şi seara pînă tîrziu cînd răcoarea sporeşte pofta de m­încare şi animalele pasc ne­stingherit. Imediat ce s-au luat aceste măsuri, producţia de lapte s-a redresat, înregistrînd chiar o creştere de 700 litri zilnic. Despre răspunderea cu care e condusă activitatea zootehnică aici, mai notăm că s-a încetăţe­nit în toate cooperativele agrico­le practica urmăririi zilnice a re­zultatelor pe fiecare îngrijitor şi grupa lui de vaci. In acest fel preşedinţii şi şefii de ferme au posibilitatea să cunoască şi să in­tervină unde e cazul cu măsuri­le pe care le cere fiecare situaţie. Mai notăm, fapt aflat în unităţi, că şi personalul CUASC, inclusiv preşedintele Simion Suciu, sunt mereu prin ferme şi tabere, sunt exigenţi şi nu îngăduie nici o a­­batere, nici o neglijenţă, încăl­carea ordinii şi disciplinei. Invi­tăm pe­ cei care nu procedează la fel — cazurile nu sunt puţine —­ să ia aminte la acest stil de muncă, de conducere şi îndruma­re. Unde nu este control perma­nent, implicare şi răspundere, or­dine şi disciplină de fabrică, a­­colo nu se pot obţine rezultate. O scurtă privire în urmă ne arată că în cooperativele a­­gricole din consiliul Sărmaşu, a­­tît activitatea de ansablu cit şi rezultatele cunosc o îmbunătăţire continuă. Faţă de situaţia din primele 6 luni ale anului trecut, producţia de lapte livrată în a­­cest an la fondul de stat este mai mare cu 1.500 hl. Pe întreg anul 1984 producţia medie pe va­că furajată a fost de 2.005 litri, iar în acest an va fi de 2.200 li­tri cel puţin. Pe lîngă factorii şi măsurile amintite mai subliniem, cu aport deosebit la această si­tuaţie mai bună, faptul că în toate unităţile a existat preocu­pare pentru înlocuirea vacilor neproductive cu junici bune de lapte crescute în fiecare coopera­tivă agricolă şi prin cumpărări încă în prima parte a anului, pî­nă la începerea păşunatului. MELIAN BALDEANU Producţia de lapte poate sa fie încă menţinută la un nivel ridicat * STEAUA ROȘIE P.A­­UA 3 cii sociale. Foto: SZÁSZ CAROL,Vremea în luna august După cum ne comunică Insti­tutul de meteorologie şi hidrolo­gie, luna august va fi apropiată de Kormai, atît din punct de ve­dere termic, cit şi pluviometric. Excepţie vor face regiunile esti­ce, unde vremea va fi ceva mai răcoroasă, iar precipitaţiile vor depăşi uşor cantităţile medii multianuale. In prima decadă va predomina o vreme sch­imbătoare. Vor cădea ploi, îndeosebi sub formă de a­­versă, însoţite de descărcări e­­lectrice, mai frecvente în estul ţării şi în zonele de deal şi de munte. Vîntul va sufla slab, pî­nă la moderat. Temperaturile vor scădea uşor în a doua jumătate a decadei; valorile minime vor fi cuprinse între 10 şi 20 de grade, mai coborîte în­ centrul şi nordul ţării, iar cele maxime între 22 şi 32 de grade, izolat mai ridicate în sud, în prima parte a inter­valului. Decada a doua se va caracteri­za, în primele zile, printr-o vre­me instabilă, cu ploi mai ales de aversă însoţite de descărcări e­­lectrice în cea mai mare parte a ţării. Apoi, vremea se va ame­liora, devenind predominant fru­moasă. Vor cădea averse izolate mai ales în zonele de deal şi de munte. Vîntul va sufla slab, pînă la moderat, cu intensificări de scurtă durată în zona de munte. Temperaturile minime vor fi cu­prinse între 8 şi 18 grade, iar cele maxime între 20 şi 30 de grade, mai ridicate în a doua parte a decadei, în zona de munte, local, se va produce ceaţă. In prima parte a decadei a treia, vremea va fi în general in­stabilă şi răcoroasă, îndeosebi în nordul şi estul ţării. Vor că­dea ploi temporare, care vor a­­vea şi caracter de aversă, înso­ţite de descărcări electrice şi izolat de grindină. Apoi vremea va fi predominant frumoasă. In cursul după-amiezelor se vor semnala ploi izolate mai ales în zonele de deal şi de munte. Vîn­tul va sufla slab pînă la mode­rat, cu intensificări de scurtă du­rată în primele zile în estul ţă­rii şi în zona de munte. Tempe­raturile minime vor fi cuprinse între 8 şi 18 grade, izolat mai coborîte în Transilvania la înce­putul intervalului, iar cele maxi­me între 20 și 30 de grade, mai ridicate in ultimele zile.­ ­Agerpres)

Next