Steaua Roşie, septembrie 1985 (Anul 36, nr. 206-230)
1985-09-15 / nr. 218
Vizita de lucru a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU în municipiul Iaşi, cu prilejul deschiderii noului an de învăţămînt Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar- general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a participat, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, la festivităţile care au avut loc, sîmbătă, 14 septembrie, la Iaşi, cu prilejul deschiderii noului an de învăţămînt 1985—1986. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu s-au îndreptat intr-o maşină deschisă spre Institutul politehnic din Iaşi. Pe întregul traseu, mii de tineri şi tinere, studenţi şi elevi au aplaudat şi ovaţionat îndelung, dînd expresie mândriei de a trăi în această perioadă de luminoase înfăptuiri, satisfacţiei pentru minunatele condiţii de viaţă şi învăţătură de care beneficiază, pentru posibilităţile largi de afirmare a tinerei generaţii ca importantă forţă în procesul de dezvoltare rapidă şi multilaterală a României socialiste. In această zi de început de an şcolar şi universitar, sărbătoare scumpă şi tradiţională pentru întregul popor, cadrele didactice, milioanele de elevi şi studenţi ai ţării şi-au îndreptat gîndul plin de recunoştinţă spre conducătorul iubit al partidului şi statului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru preocuparea statornică manifestată faţă de dezvoltarea şi modernizarea continuă a învăţămîntului, faţă de pregătirea temeinică pentru viaţă şi muncă a tineretului patriei, pentru rolul important conferit şcolii în societate, în nobila operă de formare multilaterală a omului nou, în activitatea generală de edificare a socialismului şi comunismului în România. Slujitorii şcolii, întregul tineret studios se mîndresc cu faptul că, în perioada deschisă de Congresul al IX-lea al partidului, perioada unor adînci prefaceri înnoitoare şi a unor grandioase înfăptuiri în toate domeniile de activitate, intrată în istorie şi la conştiinţa naţiunii cu numele marelui ei ctitor — „Epoca Nicolae Ceauşescu“ —, s-a scris şi în domeniul învăţămîntului cel mai de seamă capitol al istoriei sale. Călăuzită de concepţia umanistă asupra învăţămîntului a secretarului general al partidului, preşedintele Republicii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, bucurîndu-se, totodată, de îndrumarea şi sprijinul nemijlocit, permanent al tovarăşei Elena Ceauşescu, eminent om politic, om de ştiinţă de reputaţie internaţională, şcoala românească a înregistrat o intensă dezvoltare reflectînd spiritul dinamic, cutezător şi înnoitor al acestor ani luminoşi. Astfel, învăţământul preşcolar a devenit, prin organizare, cuprindere şi conţinut, prima treaptă a sistemului educaţional. In acelaşi timp, a fost generalizat învăţămîntul obligatoriu de 10 ani, frecventat astăzi de toţi copiii ţării. De asemenea, s-au dezvoltat puternic învăţămîntul liceal şi superior, cu precădere cel tehnic şi agronomic. A avut loc, totodată, o profundă restructurare a conţinutului şi desfăşurării procesului instructiv-educativ, realizîndu-se integrarea învăţămîntului cu cercetarea ştiinţifică, producţia şi practica socialpolitică. Ultimele două decenii au marcat o creştere însemnată a populaţiei şcolare, fiecare al patrulea cetăţean al ţării fiind cuprins într-o formă organizată de învăţămînt. Baza materială s-a extins considerabil, suprafaţa construcţiilor şcolare ridicate în intervalul 1965—1985 echivalînd cu suprafaţa a 10 mari oraşe. Sunt date şi fapte care atestă înflorirea fără precedent pe care a cunoscut-o întregul nostru învăţămînt, care este gratuit şi are un profund caracter democratic. Dezvoltarea impetuoasă a învăţămîntului îşi găseşte o elocventă ilustrare la Iaşi, oraş cu îndelungate şi valoroase tradiţii ştiinţifice şi culturale, cu vii rezonanţe in viaţa spirituală a ţării. Sosirea tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi a tovarăşei Elena Ceauşescu la Institutul politehnic Iaşi s-a desfăşurat în această atmosferă entuziastă, de înaltă mîndrie patriotică, ce caracterizează sărbătoarea şcolii româneşti. Coruri reunite au interpretat cunoscutul cîntec revoluţionar „Partidul — Ceauşescu — România". Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu au fost salutaţi cu deosebită stimă şi consideraţie de Ion Teoreanu, ministrul educaţiei şi învăţămîntului, Ani Matei, secretar al C.C. al U.T.C., preşedintele Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din România, de rectorii institutelor de învăţămînt superior din Iaşi, de alte cadre didactice. Institutul politehnic, puternică unitate de învăţămînt din cadrul centrului universitar Iaşi, a cunoscut o amplă dezvoltare, îndeosebi în perioada inaugurată de Congresul al IX-lea al partidului. In prezent, 10.000 de tineri se pregătesc în domenii de mare însemnătate ale economiei naţionale — electrotehnică şi electronică,- construcţii de maşini, industria uşoară, chimie, construcţii, hidrotehnică. In holul facultăţii de electrotehnică a fost vizitată expoziţia organizată sub genericul „Epoca Ceauşescu — epoca de aur a învăţămîntului românesc". Expoziţia prezintă evoluţia învăţămîntului superior ieşean în ultimii 20 de ani, realizări reprezentative ale studenţilor din acest centru universitar. Sunt expuse la loc de cinste numeroase volume (Continuare în pag. a 4-a) in agricultură. CARTOFII - cit mai grabnic în silozuri şi depozite! Recoltarea şi depozitarea cartofilor se înscriu printre lucrările de mare urgenţă în agricultura judeţului. Şi aceasta din mai multe motive. In primul rînd, pentru a evita pierderile şi deprecierea cartofilor în caz de brumă sau îngheţ, iar în al doilea rînd se ştie că întreaga suprafaţă ocupată cu această cultură este destinată însămînţării griului. Iar pentru a putea realiza această lucrare la timp terenul trebuie eliberat operativ pentru a permite din vreme mecanizatorilor să-l are şi să-l pregătească în cele mai bune condiţii. Iată de ce considerăm că şi acestei activităţi de punere la adăpost a recoltei de cartofi trebuie să i se acorde toată atenţia, mobilizînd forţe mai numeroase, organizînd cît mai bine munca oamenilor şi a mijloacelor concentrate la transport. Potrivit datelor centralizate la Direcţia agricolă judeţeană producţia de cartofi a fost recoltată în unităţile sectorului socialist de pe 805 ha, adică de pe 30 la sută din suprafeţele aflate în cultură. Cu rezultate mai bune, de peste 50 la sută din plan realizat, se prezintă numeroase unităţi din consiliile agroindustriale Dumbrăvioara, Sărmaşu, Tîrgu-Mureş, Tîrnăveni şi altele, lucrarea trebuind impulsionată mai ales în cooperativele agricole situate în cadrul consiliilor Miercurea Nirajului şi Sovata, care încă nu începuseră ieri scoul cartofilor, cît şi în cele din consiliile sau de Cîmpie, Band, Luduş şi altele cu realizări mai slabe. O atenţie mai mare trebuie acordată şi sortării, transportării şi V. ORZA (Continuare în pag. a 4-a) J^Amul XXXVI Iff Nr. 218 (8.528) V If Duminică, li 15 septembrie 1985 I \\ 4 pagini JJ , V, 50 de bani JJ Imagine inedită a cartierului tîrgumureşean „Bulevardul 1818“ REDUCEREA CONSUMULUI DE METAL Asigurînd an de an un grad superior de înnoire a producţiei, colectivul de specialişti din compartimentele de cercetare, concepţie şi proiectare de la întreprinderea Metalotehnica din Tîrgu-Mureş Urmăreşte cu perseverenţă valorificarea deplină a metalului, realizarea unui randament — valoric şi de consum — cît mai ridicat. Intre acţiunile înscrise în programele de creştere a eficienţei activităţii economice un joc de frunte ocupă reducerea consumurilor şi sporirea valorică a indicilor de utilizare a metalului. Semnificativ este că principalele direcţii pentru înfăptuirea acestor deziderate au fost şi sunt introducerea în fabricaţie a unor noi produse cu parametri tehnico-funcţionali superiori, dar cu o greutate specifică mai redusă, reproiectarea maşinilor textile din nomenclatorul de fabricaţie, introducerea unor tehnologii de mare eficienţă economică. In toţi anii cincinalului actual, acţionîndu-se pe această linie, punînd în valoare mai bine experienţa şi capacitatea creatoare ale muncitorilor şi specialiştilor, s-a asigurat constant creşterea valorii metalului încorporat în produsele finite. Astfel, dacă în anul 1981 dintr-o tonă de metal se realizau produse în valoare de 201.000 lei, în 1984 s-a ajuns la 264.000 lei, iar în perioada trecută din 1985 această valoare a atins 290.000 lei — obţinută mai ales pe seama tipurilor noi de maşini şi utilaje, a reproiectării celor existente în nomenclator. Demn de remarcat — pentru capacitatea tehnică a acestui destoinic colectiv — este şi faptul că gradul de reînnoire a producţiei a depăşit în acest an 50 la sută, ceea ce înseamnă că mai mult de jumătate din produsele ce se fabrică aici sunt noi şi reproiectate. De pildă, la ultima variantă a maşinilor de cusut industriale, tip C-4, care asigură o viteză a acului de 5.500 împunsături pe minut, indicele de valorificare a metalului este de 520 lei la kilogram de metal, faţă de 469 lei cît s-a realizat la tipul anterior. Debut în noul an forestier Septembrie 1986, început de toamnă, început de nou an forestier, marcat de obiectivele mai complexe ale cincinalului 1986—1990, stabilite de Congresul al XIII-lea al partidului. Aici, la Sebeşul Mare din Munţii Gurghiului, ca dealtfel în toate pădurile judeţului, forestierii au debutat în noul an, inaugurînd în fapt marele proces al valorificării superioare a lemnului pentru următorul cincinal. Au şi început să se contureze primele stocuri de material pregătit la drumurile auto pentru producţia lunilor ianuarie şi februarie 1986. Fruntaşii din sectorul fruntaş pe întreprinderea Lăpuşna, au amplificat activitatea de fasonare, scoatere, apropiere şi stivuire a lemnului. Brigada condusă de cel mai destoinic conducător de formaţie din judeţul nostru, Zaharie Frandeş, şi-a fixat ca deviză: „Cu mai mult lemn de lucru“ din parchetul repartizat spre exploatare. Această formaţie dă măsura experienţei sale profesionale printr-o sortare calitativă a fiecărui arbore. * GH. BARBULESCU