Steaua Roşie, septembrie 1985 (Anul 36, nr. 206-230)

1985-09-15 / nr. 218

Vizita de lucru a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU în municipiul Iaşi, cu prilejul deschiderii noului an de învăţămînt Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar- general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a participat, împreună cu­ tovarăşa Elena Ceauşescu, la festivităţile care au avut loc, sîmbătă, 14 septembrie, la Iaşi, cu prilejul deschiderii noului an de învăţă­­mînt 1985—1986. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu s-au îndreptat intr-o maşină deschisă spre Institutul politehnic din Iaşi. Pe întregul traseu, mii de tineri şi tinere, studenţi şi elevi au aplaudat şi ovaţionat înde­lung, dînd expresie mândriei de a trăi în această perioadă de lu­minoase înfăptuiri, satisfacţiei pentru minunatele condiţii de viaţă şi învăţătură de care bene­ficiază, pentru posibilităţile largi de afirmare a tinerei generaţii ca importantă forţă în procesul de dezvoltare rapidă şi multila­terală a României socialiste. In această zi de început de an şcolar şi universitar, sărbătoare scumpă şi tradiţională pentru în­tregul popor, cadrele didactice, milioanele de elevi şi studenţi ai ţării şi-au îndreptat gîndul plin de recunoştinţă spre conducăto­rul iubit al partidului şi statului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru preocuparea statornică manifestată faţă de dezvoltarea şi modernizarea continuă a învă­­ţăm­întului, faţă de pregătirea te­meinică pentru viaţă şi muncă a tineretului patriei, pentru ro­lul important conferit şcolii în societate, în nobila operă de­ for­mare multilaterală a omului nou, în activitatea generală de edifi­care a socialismului şi comunis­mului în România. Slujitorii şcolii, întregul tine­ret studios se mîndresc cu faptul că, în perioada deschisă de Con­gresul al IX-lea al partidului, perioada unor adînci prefaceri înnoitoare şi a unor grandioase înfăptuiri în toate domeniile de activitate, intrată în istorie şi la conştiinţa naţiunii cu numele marelui ei ctitor — „Epoca Nicolae Ceauşescu“ —, s-a scris şi în domeniul învăţămîntului cel mai de seamă capitol al isto­riei sale. Călăuzită de concepţia umanis­tă asupra învăţămîntului a secre­tarului general al partidului, preşedintele Republicii, tovară­şul Nicolae Ceauşescu, bucurîn­­du-se, totodată, de îndrumarea şi sprijinul nemijlocit, permanent al tovarăşei Elena Ceauşescu, eminent om politic, om de ştiin­ţă de reputaţie internaţională, şcoala românească a înregistrat o intensă dezvoltare reflectînd spiritul dinamic, cutezător şi în­noitor al acestor ani luminoşi. Astfel, învăţământul preşcolar a devenit, prin organizare, cuprin­dere şi conţinut, prima treaptă a sistemului educaţional. In ace­laşi timp, a fost generalizat în­­văţămîntul obligatoriu de 10 ani, frecventat astăzi de toţi co­piii ţării. De asemenea, s-au dez­voltat puternic învăţămîntul li­ceal şi superior, cu precădere cel tehnic şi agronomic. A avut loc, totodată, o profundă restructu­rare a conţinutului şi desfăşură­rii procesului instructiv-educativ, realizîndu-se integrarea învăţă­mîntului cu cercetarea ştiinţifi­că, producţia şi practica social­­politică. Ultimele două decenii au marcat o creştere însemnată a populaţiei şcolare, fiecare al patrulea cetăţean al ţării fiind cuprins într-o formă organizată de învăţămînt. Baza materială s-a extins considerabil, suprafaţa construcţiilor şcolare ridicate în intervalul 1965—1985 echivalînd cu suprafaţa a 10 mari oraşe. Sunt date şi fapte care atestă în­florirea fără precedent pe care a cunoscut-o întregul nostru învă­ţămînt, care este gratuit şi are un profund caracter democratic. Dezvoltarea impetuoasă a în­­văţămîntului îşi găseşte o eloc­ventă ilustrare la Iaşi, oraş cu îndelungate şi valoroase tradiţii ştiinţifice şi culturale, cu vii re­zonanţe in viaţa spirituală a ţă­rii. Sosirea tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi a tovarăşei Elena Ceauşescu la Institutul politeh­nic Iaşi s-a desfăşurat în aceas­tă atmosferă entuziastă, de înal­tă mîndrie patriotică, ce carac­terizează sărbătoarea şcolii româ­neşti. Coruri reunite au interpre­tat cunoscutul cîntec revoluţionar „Partidul — Ceauşescu — Ro­mânia". Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu au fost salutaţi cu deosebită stimă şi consideraţie de Ion Teoreanu, ministrul educaţiei şi învăţămîn­tului, Ani Matei, secretar al C.C. al U.T.C., preşedintele Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comu­nişti din România, de rectorii in­stitutelor de învăţămînt superior din Iaşi, de alte cadre didactice. Institutul politehnic, puternică unitate de învăţămînt din cadrul centrului universitar Iaşi, a cu­noscut o amplă dezvoltare, în­deosebi în perioada inaugurată de Congresul al IX-lea al parti­dului. In prezent, 10.000 de ti­neri se pregătesc în domenii de mare însemnătate ale economiei naţionale — electrotehnică şi e­­lectronică,-­ construcţii de maşini, industria uşoară, chimie, con­strucţii, hidrotehnică. In holul facultăţii de electro­tehnică a fost vizitată expoziţia organizată sub genericul „Epoca Ceauşescu — epoca de aur a în­văţămîntului românesc". Expozi­ţia prezintă evoluţia învăţămîn­tului superior ieşean în ultimii 20 de ani, realizări reprezentati­ve ale studenţilor din acest cen­tru universitar. Sunt expuse la loc de cinste numeroase volume (Continuare în pag. a 4-a) in agricultură. CARTOFII - cit mai grabnic în silozuri şi depozite! Recoltarea şi depozitarea carto­filor se înscriu printre lucrările de mare urgenţă în agricultura judeţului. Şi aceasta din mai multe motive. In primul rînd, pentru a evita pierderile şi de­precierea cartofilor în caz de brumă sau îngheţ, iar în al doi­lea rînd se ştie că întreaga su­prafaţă ocupată cu această cul­tură este destinată însămînţării griului. Iar pentru a putea rea­liza această lucrare la timp te­renul trebuie eliberat operativ pentru a permite din vreme me­canizatorilor să-l are şi să-l pre­gătească în cele mai bune con­diţii. Iată de ce considerăm că şi acestei activităţi de punere la adăpost a recoltei de cartofi tre­buie să i se acorde toată atenţia, mobilizînd forţe mai numeroase, organizînd cît mai bine munca oamenilor şi a mijloacelor con­centrate la transport. Potrivit datelor centralizate la Direcţia agricolă judeţeană pro­ducţia de cartofi a fost recoltată în unităţile sectorului socialist de pe 805 ha, adică de pe 30 la sută din suprafeţele aflate în cultură. Cu rezultate mai bune, de peste 50 la sută din plan realizat, se prezintă numeroase unităţi din consiliile agroindustriale Dum­­brăvioara, Sărmaşu, Tîrgu-Mure­ş, Tîrnăveni şi altele, lucrarea tre­buind impulsionată mai ales în cooperativele agricole situate în cadrul consiliilor Miercurea Ni­­rajului şi Sovata, care încă nu începuseră ieri scoul cartofilor, cît şi în cele din consiliile sau de Cîmpie, Band, Luduş şi al­tele cu realizări mai slabe. O atenţie mai mare trebuie acor­dată şi sortării, transportării şi V. ORZA (Continuare în pag. a 4-a) J^Amul XXXVI Iff Nr. 218 (8.528) V­ If Duminică, li 15 septembrie 1985 I­ \\ 4 pagini JJ , V, 50 de bani JJ Imagine inedită a cartierului tîrgumureşean „Bulevardul 1818“ REDUCEREA CONSUMULUI DE METAL Asigurînd an de an un grad superior de înnoire a pro­ducţiei, colectivul de specia­lişti din compartimentele de cercetare, concepţie şi proiec­tare de la întreprinderea Me­­talotehnica din Tîrgu-Mureş Urmăreşte cu perseverenţă valorificarea deplină a meta­lului, realizarea unui randa­ment — valoric şi de consum — cît mai ridicat. Intre ac­ţiunile înscrise în programe­le de creştere a eficienţei ac­tivităţii economice un joc de frunte ocupă reducerea con­sumurilor şi sporirea valori­că a indicilor de utilizare a metalului. Semnificativ este că principalele direcţii pentru înfăptuirea acestor deziderate au fost şi sunt introducerea în fabricaţie a unor noi produse cu parametri tehnico-funcţio­­nali superiori, dar cu o greu­tate specifică mai redusă, re­­proiectarea maşinilor textile din nomenclatorul de fabrica­ţie, introducerea unor tehno­logii de mare eficienţă econo­mică. In toţi anii cincinalului ac­tual, acţionîndu-se pe această linie, punînd în valoare mai bine experienţa şi capacitatea creatoare ale muncitorilor şi specialiştilor, s-a asigurat constant creşterea valorii me­talului încorporat în produ­sele finite. Astfel, dacă în a­­nul 1981 dintr-o tonă de me­tal se realizau produse în va­loare de 201.000 lei, în 1984 s-a ajuns la 264.000 lei, iar în perioada trecută din 1985 a­­ceastă valoare a atins 290.000 lei — obţinută mai ales pe seama tipurilor noi de maşini şi utilaje, a reproiectării ce­lor existente în nomenclator. Demn de remarcat — pentru capacitatea tehnică a acestui destoinic colectiv — este şi faptul că gradul de reînnoire a producţiei a depăşit în a­­cest an 50 la sută, ceea ce înseamnă că mai mult de ju­mătate din produsele ce se fabrică aici sunt noi şi repro­­iectate. De pildă, la ultima variantă a maşinilor de cusut industriale, tip C-4, care asi­gură o viteză a acului de 5.500 împunsături pe minut, indicele de valorificare a me­talului este de 520 lei la kilo­gram de metal, faţă de 469 lei cît s-a realizat la tipul an­terior. Debut în noul an forestier Septembrie 1986, început de toamnă, început de nou an forestier, marcat de obiecti­vele mai complexe ale cinci­nalului 1986—1990, stabilite de Congresul al XIII-lea al par­tidului. Aici, la Sebeşul Mare din Munţii Gurghiului, ca dealtfel în toate pădurile judeţului, forestierii au debutat în noul an, inaugurînd în fapt mare­le proces al valorificării su­perioare a lemnului pentru următorul cincinal. Au şi în­ceput să se contureze prime­le stocuri de material pregă­tit la drumurile auto pentru producţia lunilor ianuarie şi februarie 1986. Fruntaşii din sectorul frun­taş pe întreprindere­a Lă­­puşna, au amplificat activita­tea de fasonare, scoatere, a­­propiere şi stivuire a lemnu­lui. Brigada condusă de cel mai destoinic conducător de formaţie din judeţul nostru, Zaharie Frandeş, şi-a fixat ca deviză: „Cu­ mai mult lemn de lucru“ din parchetul re­partizat spre exploatare. A­­ceastă formaţie dă măsura experienţei sale profesionale printr-o sortare calitativă a fiecărui arbore. * GH. BARBULESCU

Next