Steaua Roşie, august 1986 (Anul 37, nr. 180-206)
1986-08-01 / nr. 180
PftOllTA*/ CM TOATC [ÂA/lg>VNl7l-'At aia roşie ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL PCR ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ÎN ÎNTIMPINAREA MARII NOASTRE SĂRBĂTORI NAŢIONALE - DEPLINĂ ANGAJARE REVOLUŢIONARĂ. FAPTE REMARCABILE DE MUNCĂ „Adunarea generală a oamenilor muncii de la Prodcomplex, pe lingă dezbaterea pătrunsă de înaltă responsabilitate a activităţii de producţie prilejuieşte şi un moment sărbătoresc şi emoţionant. Ordinul Muncii clasa a III a şi celelalte înalte distincţii ce vi s au acordat pentru rezultatele din 1985 consacră în fapt recunoaşterea hărniciei, competenţei, înaltei conştiinţe muncitoreşti şi a spiritului de dăruire al acestui destoinic colectiv, care, spre satisfacţia noastră, a tuturor, s-a înscris şi după primul semestru din 1986 pe primul loc în întrecerea socialistă pe ramură" — a subliniat în cuvântul său tovarăşul Ioan Ungur, prim-secretar al Comitetului judeţean de partid — adresînd, totodată, oamenilor muncii de aici cele mai calde felicitări și urarea de noi succese în marea întrecere pentru înfăptuirea istoricelor hotărîri ale Congresului al XIV-lea al partidului, a obiectivelor fundamentale stabilira pentru cincinalul actual. Ceea ce a fost întotdeauna caracteristic acestui colectiv s-a manifestat din nou şi cu acest prilej: spiritul de modestie cu care şi-a primit laurii unei munci tenace depuse pe parcursul unui an. Adică, fiind pe deplin conştient că fiecare succes reprezintă încă un pas pe calea nu uşoară a afirmării şi a perfecţionării, entuziasmul generat de înaltele distincţii acordate n-a diminuat spiritul de lucru, de analiză critică din adunarei. Pentru că, aşa cum remarca raportul prezentat de ing. Clede Ştefan, aşa cum au subliniat marea majoritate a vorbitorilor — Alexandru Solymosi, Maria-Ana Hila, Rozalia Prágai, Ştefan Nagy, Zaharie Costea, Ildikó Butyurka, Iosif Csiki, Iosif Gilyey, Rudolf Stein — rezultatele bune ale etapei analizate, semestrul 1/1986, nu exprimă încă pe deplin capacitatea tehnică şi profesională, resursele de autoperfecţionare ale colectivului. Desigur, realizările dobîndite in prima jumătate a anului reflectă, din capul locului, o schimbare benefică în strategia de organizare şi conducere a treburilor de producţie de către consiliul oamenilor muncii, care, punînd mai bine în valoare pîrghiile aflate la îndemînă — pe de o parte, sprijinindu-se şi consultîndu-se în permanenţă cu specialiştii, cu oamenii muncii — pe de altă parte, a creat o atmosferă de emulaţie şi responsabilitate, tradusă în exercitarea concretă a autoconducerii şi autogestiunii muncitoreşti. Iar faptele atestă o experienţă îndelung cizelată, care ar merita atenţia unor organizaţii de partid şi conduceri de întreprinderi din alte unităţi economice din judeţ. Şi iată acum câteva din succesele obţinute: depăşirea planului BARDAŞANU (Continuare in pag. a 3-a) Adunări generale ale oamenilor muncii Receptivitate la noua capacitate de adaptare rapidă — cerinţe ale eficienţei şi competitivităţii I Oi // Anul XXXVII jj Nr. 180 (8.790) li Vineri, 1 august 1986 și 4 pagini &ft, 50 de bani 600 de ani de la urcarea pe tron a domnitorului Mircea cel Mare Conducător şi organizator pentru prosperitatea ţării împlinirea a 600 de ani de la urcarea lui Mircea cel Mare pe tronul Ţării Româneşti constituie un prilej de a evoca şi cinsti memoria acestui mare conducător şi organizator de ţară, iscusit comandant de oşti şi apărător dîrz al independenţei patriei şi poporului nostru. Lunga şi glorioasa sa domnie a constituit răstimpul unei ample încordări pentru organizarea ţării din punct de vedere politic, administrativ şi militar, înzestrînd-o cu instituţii corespunzătoare şi sprijinind dezvoltarea economiei. Marele domnitor s-a dovedit astfel a fi un bun organizator şi gospodar, asigurînd ţării prosperitatea economică atît de necesară pentru susţinerea unei armate puternice, capabile să facă faţă numeroaselor atacuri ale cotropitorilor otomani. Aşa după cum rezultă din documentele vremii, în timpul domniei lui Mircea cel Mare (1386—1418) Ţara Românească a fost organizată din punct de vedere teritorial-administrativ în judeţe, care aveau în frunte oameni devotaţi puterii centrale. In acest fel domnitorul şi-a extins şi întărit controlul şi autoritatea atît pe plan economic, cît şi social-politic. întărirea puterii centrale constituia un fapt pozitiv de importanţă deosebită în acel timp ,cînd anarhia feudală bîntuia în statele din sudul Dunării (Bulgaria, Serbia, Albania), slăbindu-le forţele de apărare în faţa invaziei turceşti, în politica sa internă, Mircea s-a sprijinit tot mai mult pe forţele sociale interesate în întărirea puterii centrale: boierimea mijlocie şi mică, ţărănimea liberă, numeroasă în acel timp, şi locuitorii tîrgurilor, împotriva tendinţelor anarhice ale marii boierimi. Aceasta se va ralia şi ea la politica domnitorului de apărare a independenţei ţării, în momentul în care şi-a dat seama că ocupaţia turcească ar avea ca urmare şi confiscarea moşiilor ei în favoarea feudalilor turci, aşa cum s-a întîmplat în Bulgaria şi Serbia după cotropirea şi transformarea acestor ţări în paşalîcuri. Pentru a întări relaţiile economice cu statele vecine şi a sprijini astfel dezvoltarea economică a ţării, Mircea cel Mare a acordat privilegii comerciale negustorilor din Braşov, Sibiu şi din alte oraşe transilvănene, precum şi negustorilor din Liov. Pe baza acestor privilegii, negustorii din oraşele respective îşi puteau vinde mărfurile lor, în deplină libertate, pe întreg cuprinsul Ţării Româneşti. Evident, relaţiile economice cu aceste ţări erau completate cu tratate de alianţă politică şi militară, fapt care a făcut din Ţara Românească un centru organizator al rezistenţei împotriva invaziei turceşti. Desigur, politica internă a lui Mircea cel Mare s-a adaptat la condiţiile obiective din acel timp. Intr-o perioadă cînd feudalismul se afla în ascensiune, domnitorul a desăvîrşit sistemul de obligaţii şi privilegii prin măsurile pe care le-a luat. Astfel, în timpul domniei lui s-a stabilit formularul actelor de proprietate emise de cancelaria domnească a Ţării Româneşti, fapt care însemna stabilirea normelor juridice cu privire la proprietatea feudală. în aceste acte se preciza faptul că boierul îşi stăpîneşte ţăranii numai cu condiţia respectării autorităţii domneşti. Se întărea astfel dreptul domnitorului de a coordona activitatea măruntelor puteri locale ale boierimii. dr. IOAN POP cercetător ştiinţific (Continuare în pag. a 3-a) -------------Actualitatea în agricultură-------------Întreaga recoltă strînsă şi depozitată cu deosebită atenţie! Unităţile Trustului I.A.S. au încheiat secerişul Mecanizatorii, specialiştii, toţi ceilalţi lucrători din unităţile Trustului IAS, antrenaţi în marea bătălie a secerişului, şi-au făcut cu prisosinţă datoria, reuşind să adune şi să pună la adăpost în condiţii bune recolta de vară a acestui an. In cursul zilei de ieri toate întreprinderile agricole de stat au fost în măsură să raporteze încheierea secerişului la grîu pe 3.566 de hectare, la mazăre de pe 1.000 de hectare şi la ovăz de pe 100 de hectare. Din recolta acestui an s-au reţinut în întregime seminţele pentru nevoi proprii, iar în contul fondului de seminţe s-au livrat 2.300 de tone. Acest succes se datoreşte în mare parte bunei organizări a muncii în toate formaţiile de combine, abnegaţiei cu care au lucrat mecanizatorii, priceperii şi iscusinţei cu care au ştiut să învingă greutăţile create tot timpul de vremea nefavorabilă. Primii care au încheiat secerişul au fost cei din IAS Seuca şi tot ei au obţinut şi cea mai mare producţie — peste 5.200 kg la hectar. Cu rezultate bune urmează IAS Sîncrai şi Zau, cu peste 4.200, Albeşti şi Acăţari, cu peste 4.000. După cum ne relatează tovarăşul Ioan Olteanu, inginer şef al Trustului IAS Mureş, planul de producţie pe acest an a fost depăşit, s-au realizat în medie peste 4.100 kg de grîu la hectar. Secerişul grîului s-a prelungit nepermis de mult şi încă va mai dura cîteva zile din luna august. în mare parte această situaţie a fost creată de ploile frecvente din această perioadă şi mai puţin de combinerii pregătiţi să facă lucrarea într-un timp mult mai scurt. Acum, cînd ne apropiam de finalizarea secerişului, paralel cu strîngerea operativă şi fără pierderi a ginului, atenţie deosebită se cere şi asigurării seminţelor destinate recoltei viitoare, probleme la care ne referim în raidul anchetă efectuat în mai multe unităţi. OPERATIVITATE SI CALITATE IN LANURI Un popas la cooperativa agricolă din Cecălaca. Se lucra cu 7 combine. După atîtea staţionări cauzate de ploaie, momentele optime, mai ales de după-masa, sunt folosite cu maximă eficienţă la seceriş. Totul era bine organizat. Aron Vaier, preşedintele unităţii, s-a îngrijit de asigurarea bazei furajere, dar şi de livrările grîului la fondul de stat. Ca şef al formaţiei de combine, inginerul şef Petru Orosan este nelipsit din lanul de grîu. Desigur, discuţia avută privind desfăşurarea secerişului nu putea ocoli situaţia la orz unde cu cele peste 5.400 de kg la ha CAP s-a situat pe primul loc pe CUASC Luduş. Realizările sînt bune şi la grîu, de peste 4.500 de kg la hectar. Totul este ca acum, cînd grîul este răscopt, să fie adunat cu grijă pentru a se evita risipa. în această situaţie mecanizatorii loan Damian, Iakab Francisc şi Emeric şi alţii fac reglajele la combine de cite ori este nevoie. Cu spor şi răspundere se acţionează şi la cooperativa agricolă din Roşiori. In lanurile de grîu se aflau în lucru 7 combine. Gilyen David, inginerul şef, era satisfăcut de rezultatele obţinute din loturile demonstrative la grîu, din soiurile Transilvania, Fundulea 29 şi altele, de unde s-au realizat în medie între 6.700 şi 7.000 de kg la hectar. Acum timpul fiind favorabil, se lucrează cu maximum de randament pentru ca grîul de pe cele 365 de hectare să fie secerat cît mai repede. Combinerii Mihai Pop, Valeriu Sărăcuţ, Ludovic Szep, Eugen Simon şi alţii umplu şi descarcă zilnic din buncăre pînă la 25.000/ de kg fiecare. Cu randament sporit lucrează şi băieţii de pe prese, printre care Ana Dumitru şi Ştefan Demeter etc. Pentru a grăbi eliberarea terenului de paie, dimineaţa între orele 7 şi 10, toate mijloacele sunt folosite la transportul baloţilor de pe câmp la locurile de depozitare în sire. REMUS CÂMPEAN (Continuare in pag. a 3-a)