Steaua Roşie, august 1986 (Anul 37, nr. 180-206)

1986-08-01 / nr. 180

PftOllTA*/ CM TOATC [ÂA/lg>VNl7l-'At aia roşie OR­GAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL PCR ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ÎN ÎNTIMPINAREA MARII NOASTRE SĂRBĂTORI NAŢIONALE - DEPLINĂ ANGAJARE REVOLUŢIONARĂ. FAPTE REMARCABILE DE MUNCĂ „Adunarea generală a oameni­lor muncii de la Prodcomplex, pe lingă dezbaterea pătrunsă de înaltă responsabilitate a activi­tăţii de producţie prilejuieşte şi un moment sărbătoresc şi emo­ţionant. Ordinul Muncii clasa a III a şi celelalte înalte distincţii ce vi s au acordat pentru rezul­tatele din 1985 consacră în fapt recunoaşterea hărniciei, compe­tenţei, înaltei conştiinţe munci­toreşti şi a spiritului de dăruire al acestui destoinic colectiv, ca­re, spre satisfacţia noastră, a tuturor, s-a înscris şi după pri­mul semestru din 1986 pe pri­mul loc în întrecerea socialistă pe ramură" — a subliniat în cu­vântul său tovarăşul Ioan Un­gur, prim­-secretar al Comitetului judeţean de partid — adresînd, totodată, oamenilor muncii de aici cele mai calde felicitări și urarea de noi succese în marea întrecere pentru înfăptuirea is­toricelor hotărîri ale Congresu­lui al XIV-lea al partidului, a obiectivelor fundamentale stabi­lira pentru cincinalul actual. Ceea ce a fost întotdeauna ca­racteristic acestui colectiv s-a manifestat din nou şi cu acest prilej: spiritul de modestie cu care şi-a primit laurii unei munci tenace depuse pe par­cursul unui an. Adică, fiind pe deplin conştient că fiecare suc­ces reprezintă încă un pas pe calea nu uşoară a afirmării şi a perfecţionării, entuziasmul gene­rat de înaltele distincţii acorda­te n-a diminuat spiritul de lu­cru, de analiză cr­itică din adu­na­rei. Pentru că, aşa cum remar­ca raportul prezentat de ing. Clede Ştefan, aşa cum au subli­niat marea majoritate a vorbito­rilor — Alexandru Solymosi, Maria-Ana Hila, Rozalia Prágai, Ştefan Nagy, Zaharie Costea, Il­dikó Butyurka, Iosif Csiki, Io­sif Gilyey, Rudolf Stein — re­zultatele bune ale etapei anali­zate, semestrul 1/1986, nu expri­mă încă pe deplin capacitatea­ tehnică şi profesională, resurse­le de autoperfecţionare ale co­lectivului. Desigur, realizările dobîndite in prima jumătate a anului re­flectă, din capul locului, o schimbare benefică în strategia de organizare şi conducere a treburilor de producţie de către consiliul oamenilor muncii, care, punînd mai bine în valoare pîr­­ghiile aflate la îndemînă — pe de o parte, sprijinindu-se şi con­­sultîndu-se în permanenţă cu specialiştii, cu oamenii muncii — pe de altă parte, a creat o atmosferă de emulaţie şi res­ponsabilitate, tradusă în exerci­tarea concretă a autoconducerii şi autogestiunii muncitoreşti. Iar faptele atestă o experienţă îndelung cizelată, care ar meri­ta atenţia unor organizaţii de partid şi conduceri de între­prinderi din alte unităţi econo­mice din judeţ. Şi iată acum câteva din succe­sele obţinute: depăşirea planului­ ­ BARDAŞANU (Continuare in pag. a 3-a) Adunări generale ale oamenilor muncii Receptivitate la noua capacitate de adaptare rapidă — cerinţe ale eficienţei şi competitivităţii I Oi // Anul XXXVII jj Nr. 180 (8.790) li Vineri, 1 august 1986 și 4 pagini &ft, 50 de bani 600 de ani de la urcarea pe tron a domnitorului Mircea cel Mare Conducător şi organizator pentru prosperitatea ţării împlinirea a 600 de ani de la urcarea lui Mircea cel Mare pe tronul Ţării Româneşti constitu­ie un prilej de a evoca şi cinsti memoria acestui mare conducă­tor şi organizator de ţară, iscu­sit comandant de oşti şi apără­tor dîrz al independenţei patriei şi poporului nostru. Lunga şi glorioasa sa domnie a constituit răstimpul unei ample încordări pentru organizarea ţării din punct de vedere politic, adminis­trativ şi militar, înzestrînd-o cu instituţii corespunzătoare şi spri­jinind dezvoltarea economiei. Marele domnitor s-a dovedit ast­fel a fi un bun organizator şi gospodar, asigurînd ţării prospe­ritatea economică atît de necesa­ră pentru susţinerea unei arma­te puternice, capabile să facă faţă numeroaselor atacuri ale cotropitorilor otomani. Aşa după cum rezultă din do­cumentele vremii, în timpul domniei lui Mircea cel Mare (1386—1418) Ţara Românească a fost organizată din punct de ve­dere teritorial-administrativ în judeţe, care aveau în frunte oa­meni devotaţi puterii centrale. In acest fel domnitorul şi-a ex­tins şi întărit controlul şi autori­tatea atît pe plan economic, cît şi social-politic. întărirea puterii centrale constituia un fapt pozi­tiv de importanţă deosebită în acel timp ,cînd anarhia feudală bîntuia în statele din sudul Du­nării (Bulgaria, Serbia, Albania), slăbind­u-le forţele de apărare în faţa invaziei turceşti, în politica sa internă, Mircea s-a sprijinit tot mai mult pe forţele sociale interesate în întărirea puterii centrale: boierimea mijlocie şi mică, ţărănimea liberă, nume­roasă în acel timp, şi locuitorii tîrgurilor, împotriva tendinţelor anarhice ale marii boierimi. A­­ceasta se va ralia şi ea la poli­tica domnitorului de apărare a independenţei ţării, în momentul în care şi-a dat seama că ocu­paţia turcească ar avea ca ur­mare şi confiscarea moşiilor ei în favoarea feudalilor turci, a­­şa cum s-a întîmplat în Bulgaria şi Serbia după cotropirea şi transformarea acestor ţări în paşalîcuri. Pentru a întări relaţiile econo­mice cu statele vecine şi a spri­jini astfel­­ dezvoltarea economi­că a ţării, Mircea cel Mare a a­­cordat privilegii comerciale ne­gustorilor din Braşov, Sibiu şi din alte oraşe transilvănene, pre­cum şi negustorilor din Liov. Pe baza acestor privilegii, ne­gustorii din oraşele respective îşi puteau vinde mărfurile lor, în deplină libertate, pe întreg cuprinsul Ţării Româneşti. Evi­dent, relaţiile economice cu a­­ceste ţări erau completate cu tratate de alianţă politică şi mi­litară, fapt care a făcut din Ţa­ra Românească un centru orga­nizator al rezistenţei împotriva invaziei turceşti. Desigur, politica internă a lui Mircea cel Mare s-a adaptat la condiţiile obiective din acel timp. Intr-o perioadă cînd feu­dalismul se afla în ascensiune, domnitorul a desăvîrşit sistemul de obligaţii şi privilegii prin măsurile pe care le-a luat. Ast­fel, în timpul domniei lui s-a stabilit formularul actelor de proprietate emise de cancelaria domnească a Ţării Româneşti, fapt care însemna stabilirea nor­melor juridice cu privire la pro­prietatea feudală. în aceste acte se preciza faptul că boierul îşi stăpîneşte ţăranii numai cu con­diţia respectării autorităţii dom­neşti. Se întărea astfel dreptul domnitorului de a coordona ac­tivitatea măruntelor puteri loca­le ale boierimii. dr. IO­AN POP cercetător ştiinţific (Continuare în pag. a 3-a) -------------Actualitatea în agricultură-------------­Întreaga recoltă strînsă şi depozitată cu deosebită atenţie! Unităţile Trustului I.A.S. au încheiat secerişul Mecanizatorii, specialiştii, toţi ceilalţi lucrători din uni­tăţile Trustului IAS, antrenaţi în marea bătălie a secerişului, şi-au făcut cu prisosinţă datoria, reuşind să adune şi să pună la adăpost în condiţii bune recolta de vară a acestui an. In cursul zilei de ieri toate întreprinderile agricole de stat au fost în măsură să raporteze încheierea secerişului la grîu pe 3.566 de hectare, la mazăre de pe 1.000 de hectare şi la ovăz de pe 100 de hectare. Din recolta acestui an s-au reţi­nut în întregime seminţele pentru nevoi proprii, iar în contul fondului de seminţe s-au livrat 2.300 de tone. Acest succes se datoreşte în mare parte bunei organizări a muncii în toate formaţiile de combine, abnegaţiei cu care au lucrat mecanizatorii, priceperii şi iscusinţei cu care au ştiut să învingă greutăţile create tot timpul de vremea nefa­vorabilă. Primii care au încheiat secerişul au fost cei din IAS Seuca şi tot ei au obţinut şi cea mai mare producţie — peste 5.200 kg la hectar. Cu rezultate bune urmează IAS Sîn­­crai şi Zau, cu peste 4.200, Albeşti şi Acăţari, cu peste 4.000. După cum ne relatează tovarăşul Ioan Olteanu, inginer şef al Trustului IAS Mureş, planul de producţie pe acest an a fost depăşit, s-au realizat în medie peste 4.100 kg de grîu la hectar. Secerişul grîului s-a prelungit nepermis de mult şi încă va mai dura cîteva zile din luna au­gust. în mare parte această si­tuaţie a fost creată de ploile frecvente din această perioadă şi mai puţin de combinerii pre­gătiţi să facă lucrarea într-un timp mult mai scurt. Acum, cînd ne apropiam de finalizarea sece­rişului, paralel cu strîngerea o­­perativă şi fără pierderi a ginu­lui, atenţie deosebită se cere şi asigurării seminţelor destinate recoltei viitoare, probleme la care ne referim în raidul an­chetă efectuat în mai multe uni­tăţi. OPERATIVITATE SI CALITATE IN LANURI Un popas la cooperativa agri­colă din Cecălaca. Se lucra cu 7 combine. După atîtea staţionări cauzate de ploaie, momentele optime, mai ales de după-masa, sunt folosite cu maximă eficien­ţă la seceriş. Totul era bine or­ganizat. Aron Vaier, preşedinte­le unităţii, s-a îngrijit de asigu­rarea bazei furajere, dar şi de livrările grîului la fondul de stat. Ca şef al formaţiei de combine, inginerul şef Petru O­­rosan este nelipsit din lanul de grîu. Desigur, discuţia avută pri­vind desfăşurarea secerişului nu putea ocoli situaţia la orz unde cu cele peste 5.400 de kg la ha CAP s-a situat pe primul loc pe CUASC Luduş. Realizările sînt bune şi la grîu, de peste 4.500 de kg la hectar. Totul este ca a­­cum, cînd grîul este răscopt, să fie adunat cu grijă pentru a se evita risipa. în această situaţie mecanizatorii loan Damian, Ia­­kab Francisc şi Emeric şi alţii fac reglajele la combine de cite ori este nevoie. Cu spor şi răspundere se ac­ţionează şi la cooperativa agri­colă din Roşiori. In lanurile de grîu se aflau în lucru 7 combi­ne. Gilyen David, inginerul şef, era satisfăcut de rezultatele ob­ţinute din loturile demonstrati­ve la grîu, din soiurile Transil­vania, Fundulea 29 şi altele, de unde s-au realizat în medie între 6.700 şi 7.000 de kg la hectar. Acum timpul fiind favorabil, se lucrează cu maximum de randa­ment pentru ca grîul de pe cele 365 de hectare să fie secerat cît mai repede. Combinerii Mihai Pop, Valeriu Sărăcuţ, Ludovic Szep, Eugen Simon şi alţii um­plu şi descarcă zilnic din bun­­căre pînă la 25.000/­ de kg fieca­re. Cu randament sporit lucrează şi băieţii de pe prese, printre care Ana Dumitru şi Ştefan De­meter etc. Pentru a­ grăbi elibe­rarea terenului de paie, diminea­ţa între orele 7 şi 10, toate mij­loacele sunt folosite la transpor­tul baloţilor de pe câmp la locu­rile de depozitare în sire. REMUS CÂMPEAN (Continuare in pag. a 3-a)

Next