Steaua Roşie, iunie 1987 (Anul 38, nr. 128-152)
1987-06-10 / nr. 135
ÎN SPIRITUL SARCINILOR SUBLINIATE LA ŞEDINŢA COMITETULUI POLITIC EXECUTIV AL C.C. AL P.C.R. Acţiuni convergente: modernizarea producţiei şi realizarea exemplară Colectivul întreprinderii de prefabricate din beton Ungheni, parcurge în acest an o perioadă de amplă modernizare a producţiei, acţiune care constituie, în fapt, introducerea unor tehnologii şi produse noi, de calitate superioară şi de mare randament, cu benefică influenţă în activitatea constructorilor de pe şantierele ansamblurilor de locuinţe. Este vorba, în principal, de asimilarea în fabricaţie a cabinelor sanitare spaţiale, întregul proces, desfăşurat pe baza unui program riguros şi îndeaproape urmărit în timp, a înj»semnat lucrări complexe de modificare a tiparelor, de însuşire, din mers, a tehnologiei de către personalul muncitor. Importanţa sublinierii acestora este cu atît mai mare cu cît, concomitent cu preocuparea pentru modernizare, oamenii muncii de aici au făcut dovada înaltei lor capacităţi de mobilizare pentru realizarea ritmică, întocmai a prevederilor de plan pe perioada trecută din acest an. — Intr-adevăr, dincolo de succesele faptice, exprimate in cifre şi produse, trebuie să relev participarea specialiştilor, a tuturor cadrelor noastre la înfăptuirea acestei complexe sarcini care este introducerea tehnologiei de fabricaţie a cabinelor spaţiale — a subliniat Victor Socol, directorul întreprinderii. Ştim, din cele relatate şi în presa judeţeană, că, constructorii a planului mureşeni sunt pregătiţi să primească şi să pună în operă aceste cabine sanitare. Ne străduim ca în iunie să le putem livra cel puţin 30 de cabine, urmînd ca în lunile următoare să producem cite 100 de bucăţi. Pentru noi, aceasta va însemna, la nivelul anului 1987, o producţie de 7,8 milioane de lei. Punerea la punct a tehnologiei a reprezentat un examen sever al competenţei şi spiritului de dăruire, pentru care colectivul merită toate aprecierile — cu atît mai mult cu cît producţia curentă n-a avut de suferit. — Ne-am organizat astfel munca încît să asigurăm şi îndeplinirea sarcinilor de plan. Astfel, pe 5 luni avem depăşiri de 700.000 de lei la producţia marfă, 727 lei/lucrător la productivitatea muncii, 1.900 m.c. prefabricate — din care 1.600 m.c. panouri mari —, 1.150 tone de terasit etc. In acest fel, am produs suplimentar prefabricate pentru 77 de apartamente. Ne-am încadrat şi în prevederile celorlalţi indicatori de calitate, cheltuieli şi eficienţă, înregistrând chiar economii de 15 MWh la energie electrică şi 3 tone de combustibil convenţional. — Ce preliminaţi pentru încheierea primului semestru? — Deşi în iunie, cum arătam, începem producţia de serie a cabinelor sanitare spaţiale şi, probabil, vom debuta şi cu panourile de faţadă finisate, colectivul nostru este hotărît să încheie cu rezultate bune atît primul semestru cit şi cel de al doilea, să raporteze un frumos buchet de realizări în cinstea Conferinţei Naţionale a partidului. Garanţie stă însufleţirea cu care se desfăşoară întrecerea socialistă — în care s-au evidenţiat formaţiile secţiilor din Fîntînele, de panouri mari, de terasii, de la întreţinere, conduse de inginerul Viorel Ţibrea, subinginerul Szabó Andrei, maiştrii Ioan Toma, Augustin Giurcă, Czinczig Pavel şi maistrul principal Augustin Stoica. M. BARDAŞANU Operativitate maximă la prăşitul manual al porumbului! In acest an, multe unităţi agricole din judeţ s-au angajat să obţină producţii mari la porumb, sfeclă de zahăr şi la alte culturi. In momentul de faţă principala condiţie a realizării acestui obiectiv este întreţinerea exemplară a culturilor pentru asigurarea celor mai bune condiţii de creştere şi dezvoltare. Cum se desfăşoară această lucrare în judeţul nostru şi cu ce rezultate? Pînă ieri, sfecla de zahăr a fost prăşită a treia oară pe 3.250 de ha, adică pe 30 la sută din plan, iar porumbul a fost prăşit mecanic pe 51.610 ha şi manual pe 31.051 ha, reprezentând 95 şi respectiv 57 la sută din suprafeţele planificate. Dar, praşila manuală a porumbului este mult rămasă în urmă faţă de cea mecanică şi faţă de perioada în care ne aflăm. In unităţile aflate în consiliul agroindustrial Fărăgău, de exemplu, abia au fost prăşite manual 543 de ha de porumb, (14 la sută din suprafeţele cultivate), sau în unităţile din consiliul Bahnea doar 25 la sută, rămieri în Urmă înregistrîndu-se şi în unităţile consiliilor agroindustriale Sighişoara, Reghin şi în altele cu realizări de pînă la o treime din sarcinile stabilite. Faptul că in cooperativele agricole din consiliile Tîrgu-Mureş şi Iernut au fost prăşite 63 la sută din suprafeţele planificate, sau nu cele din Sărmaşu şi Dumbrăvioara — 57 la sută denotă că, acolo unde forţele au fost mobilizate din vreme şi s-a lucrat organizat, lucrările au avansat într-un ritm corespunzător cu tot timpul mai puţin favorabil, şi demonstrează că şi în celelalte unităţi se putea face mai mult, întrucît ne aflăm într-un moment decisiv pentru recolta acestui an se cer pretutindeni, şi îndeosebi acolo unde lucrările sunt mult întîrziate, măsuri energice pentru mobilizarea tuturor forţelor şi accelerarea la maximum a lucrărilor de întreţinere. Asemenea măsuri se cer luate şi în unităţile consiliului agroindustrial Band unde prăşitul porumbului a ajuns la 40 la sută din plan, aproape 1.600 de hectare aşteptînd să fie prăşite încă manual de către cooperatori. Mecanizatorii au reuşit să execute prima praşilă mecanică pe aproape întreaga suprafaţă şi să treacă pe unele sole la efectuarea celei de-a II-a praşile mecanice. Chiar dacă praşila manuală nu se execută pe întreaga suprafaţă cultivată întrucît unele suprafeţe cu porumb se lucrează complet mecanizat, cooperatorii mai au mult de lucru şi trebuie să se mobilizeze energic pentru efectuarea neîntîrziată a lucrării. Spre exemplu, la CAP Fînaţe, din cele 377 ha cultivate cu porumb abia au fost prăşite manual 45 ha, iar la Oroi din 310 ha însămînţate au fost prăşite pînă la aceeaşi dată doar 50 ha, în timp ce în majoritatea celorlalte cooperative din consiliu realizările la zi se situează în jur la 50—60 la sută din plan şi lucrările se desfășoară într-un ritm corespunză- V. ORZA 1Continuare în nas. a 4-a» ff Anul XXXVIII ff Nr. 135 (9.064) V ff Miercuri, H I 10 iunie 1987 V, 4 pagini fi V 50 de bani JV Largă participare cetăţenească la gospodărirea şi înfrumuseţarea localităţilor • Gospodărirea — acţiune a tuturor oamenilor, în toate anotimpurile anului. • Acum, o cit mai largă participare a cetăţenilor la înfrumuseţarea localităţilor judeţului. In multe comune, spiritul gospodăresc este încă... în hibernare! • Deputaţii, asociaţiile de locatari, comitetele de cetăţeni să dovedească mai multă iniţiativă în finalizarea acţiunilor de gospodărire. Capricios şi acest început de vară 1987! Dar, cu necesitate, pe agenda consiliilor populare trebuie înscrisă şi finalizată una din priorităţi: gospodărirea şi înfrumuseţarea aşezărilor. Bunii gospodari au trecut demult la treabă, realizînd bună parte din programele adoptate, împreună cu cetăţenii, în sesiunile consiliilor populare, în adunările cetăţeneşti, în cadrul „Tribunei democraţiei“. — Ce s-a întreprins, concret, în localitatea dumneavoastră, în această privinţă? Un prim răspuns îl consemnăm de la tovarăşul Mihai Chiriac, prim-vicepreşedinte al comitetului executiv al Consiliului popular municipal Sighişoara. — După cum se ştie, municipiul nostru „trece“ la ora de faţă prin ample transformări edilitar-gospodăreşti. Se construieşte mult, ansamblurile de locuinţe, complexele comerciale şi, într-un viitor nu prea îndepărtat, construcţia noului centru civic vor dimensiona note distincte ale aşezării de pe Tîrnava Mare. In acest amplu proces, municipalitatea urmăreşte cu asiduitate ca oraşul să arate, cît mai frumos, cît mai bine gospodărit. Practic, toate lucrările de gospodărire, ce le-am hotărît împreună cu oamenii, au fost repartizate în toate cele 33 de circumscripţii electorale ale oraşului. Volumul lor, în acest an, se ridică la peste 10 milioane de lei. O mare parte au fost finalizate sau sînt în curs de definitivare: s-a lucrat la despotmolirea cursurilor Tîrnavei, a pîrîului Cîinelui, Şaeşului, a Hesteşului; parcurile, zonele verzi au MIHAI BOCAI (Continuare în pag. a 4-a) Sovata, mereu mai frumoasă, mai ospitalieră. Foto: ŞTEFAN MESAROȘ „Joanieii în anii de lumina" Sub acest generic a avut loc, ieri, in incinta Casei de cultură, a ştiinţei şi tehnicii pentru tineret, în organizarea Consiliului judeţean al Organizaţiei pionierilor şi a Inspectoratului şcolar judeţean Mureş, sesiunea judeţeană de referate şi comunicări a pionierilor, prefaţată de vernisajul expoziţiei de creaţie tehnică „Start spre viitor“ şi a celei intitulată „Ce pot face două mîini dibace“, realizată de şoimii patriei. Manifestarea, remarcabilă din punct de vedere valoric şi organizatoric, s-a bucurat de prezenţa tovarăşului Ioan Ungur, prim-secretar al Comitetului judeţean Mureş al PCR, a tovarăşei Angela Isăroiu, secretar al Comitetului judeţean al PCR, a altor reprezentanţi ai organelor de partid şi de stat. Au participat, de asemenea, cadre didactice şi elevi, un numeros public. Momentul de deschidere a lucrărilor în plen a fost marcat, de asemenea, de cuvîntul cald, de salut şi apreciere a realizărilor prezentate, rostit de tovarăşul Ioan Ungur. Importanţa evenimentului a fost subliniată de Cruciţa Floarea Stoica, preşedinte al Consiliului judeţean al Organizaţiei pionierilor, Ana Chinezu, inspector şcolar general adjunct şi pioniera Bianca Trifu, de la Şcoala generală nr. 17. Astăzi, de la ora 9, în aceeaşi incintă, va avea loc faza judeţeană a acţiunii „Porumbelul păcii“, urmată de sesiunea judeţeană de referate şi comunicări a cadrelor didactice, cu tema: „Contribuţia Organizaţiei pionierilor şi a organizaţiei Şoimii patriei, la educarea comunistă, patriotic-revoluţionară a pionierilor şi şoimilor patriei“. Reportajul nostru „Casă“ primitoare, cu mulţi copii Să întoarcem roata timpului şi s-o oprim în anul 1953, în septembrie a acelui an îndepărtat îşi deschide porţile Casa de copii şcolari din Miercurea Nirajului, unitate de învăţămînt mutată aici din Tîrgu-Mureş. Instalată in clădirea fostului tribunal districtual, un edificiu impozant, unitatea şcolară, prezenţă inedită pe valea Nirajului, deci, unitatea şcolară a devenit o „casă“ primitoare pentru cei 120 de copii ai ţării, adunaţi aici într-o mare familie. Era începutul actului umanitar de ocrotire a copilului, propriu anilor socialismului, pe care-l simţeau aceşti copii lipsiţi, prin forţa împrejurărilor, de grija părintească. ... Şi anii s-au dus rînd pe rînd intrînd în „tunelul timpului“, aşa cum s-au dus în viaţă şi cei peste 1.400 de copii ocrotiţi, educaţi, instruiţi din 1953 la Miercurea Nirajului, într-o zi a lui Florar, ceva mai darnică in căldură, iată-ne la Casa de copii şcolari din Miercurea. Nu fără o anumită curiozitate, pătrundem in spaţiul de viaţă, de suflet al „casei“, însoţit de Marin Căldărariu, unul dintre primii copii veniţi de pe plaiuri moldave la Miercurea, şi unul dintre primii absolvenţi de liceu din istoria mai „nouă“ a „casei“, facem cunoştinţă cu învăţătoarea Magyari Maria, a cincea directoare din istoria „casei“, cu educatorul Ioan Crişan. Este prezent aici şi Arcadie Curcubet, fost director al „casei“, acum secretar adjunct cu probleme de propagandă al comitetului comunal de partid. Gazde amabile. Discuţia se leagă repede. Pentru început îi lăsăm să dialogheze, să-şi depene amintirile. Foile carnetului de reporter se umplu cu notiţe. „Staţi, staţi aşa. Cine-şi mai aduce aminte de fraţii..." — zice Maria. „îs la Oradea“ — vine răspunsul lui Ioan Crişan. „Parcă a fost ieri — spune mai departe Maria. Au venit aici Marin, Puiu, Duli, DORIN BORDA (Continuare în pag. a 2-a) „Ancora de aur" Prezenţi, alături de concurenţi din 21 de judeţe ale ţării, la Concursul de creaţie şi interpretare (muzică rock) de la Mangalia (ediţia a II-a), membrii grupului de muzică rock „Autostop—MS", al Casei de cultură a sindicatelor din Tîrgu-Mureş s-au clasat pe primul loc, cucerind Marele premiu şi trofeul „Ancora de aur“. Felicitări celor cinci membri ai formaţiei: Petru Dan (chitară solo şi voce), Henter Lorant (chitară solo şi voce), Ambrus Zsuzsa (orgă şi voce), Eresei Ferenc (chitară bas şi voce), Józsi László (baterie).