Steaua Roşie, iunie 1987 (Anul 38, nr. 128-152)

1987-06-10 / nr. 135

ÎN SPIRITUL SARCINILOR SUBLINIATE LA ŞEDINŢA COMITETULUI POLITIC EXECUTIV AL C.C. AL P.C.R. Acţiuni convergente: modernizarea producţiei şi realizarea exemplară Colectivul întreprinderii de prefabricate din beton Ungheni, parcurge în acest an o perioadă de amplă modernizare a pro­ducţiei, acţiune care constituie, în fapt, introducerea unor teh­nologii şi produse noi, de cali­tate superioară şi de mare ran­dament, cu benefică influenţă în activitatea constructorilor de pe şantierele ansamblurilor de lo­cuinţe. Este vorba, în principal, de asimilarea în fabricaţie a ca­binelor sanitare spaţiale, între­gul proces, desfăşurat pe baza unui program riguros şi îndea­proape urmărit în timp, a în­j»­semnat lucrări complexe de mo­dificare a tiparelor, de însuşire, din mers, a tehnologiei de către personalul muncitor. Importanţa sublinierii acestora este cu atît mai mare cu cît, concomitent cu preocuparea pentru modernizare, oamenii muncii de aici au făcut dovada înaltei lor capacităţi de mobilizare pentru realizarea rit­mică, întocmai a prevederilor de plan pe perioada trecută din acest an. — Intr-adevăr, dincolo de suc­cesele faptice, exprimate in ci­fre şi produse, trebuie să relev participarea specialiştilor, a tu­turor cadrelor noastre la înfăp­tuirea acestei complexe sarcini care este introducerea tehnolo­giei de fabricaţie a cabinelor spaţiale — a subliniat Victor So­­col, directorul întreprinderii. Ştim, din cele relatate şi în presa judeţeană, că, constructorii a planului mureşeni sunt pregătiţi să pri­mească şi să pună în operă a­­ceste cabine sanitare. Ne strădu­im ca în iunie să le putem livra cel puţin 30 de cabine, urmînd ca în lunile următoare să pro­ducem cite 100 de bucăţi. Pen­tru noi, aceasta va însemna, la nivelul anului 1987, o produc­ţie de 7,8 milioane de lei.­­ Punerea la punct a tehno­logiei a reprezentat un examen sever al competenţei şi spiritu­lui de dăruire, pentru care co­lectivul merită toate aprecierile — cu atît mai mult cu cît pro­ducţia curentă n-a avut de su­ferit. — Ne-am organizat astfel mun­­ca încît să asigurăm şi îndepli­nirea sarcinilor de plan. Astfel, pe 5 luni avem depăşiri de 700.000 de lei la producţia marfă, 727 lei/lucrător la productivita­tea muncii, 1.900 m.c. prefabri­cate — din care 1.600 m.c. pa­nouri mari —, 1.150 tone de te­­rasit etc. In acest fel, am produs suplimentar prefabricate pentru 77 de apartamente. Ne-am înca­drat şi în prevederile celorlalţi indicatori de calitate, cheltuieli şi eficienţă, înregistrând chiar e­­conomii de 15 MWh la energie electrică şi 3 tone de combusti­bil convenţional. — Ce preliminaţi pentru în­cheierea primului semestru? — Deşi în iunie, cum arătam, începem producţia de serie a ca­binelor sanitare spaţiale şi, pro­babil, vom debuta şi cu panouri­le de faţadă finisate, colectivul nostru este hotărît să încheie cu rezultate bune atît primul se­mestru cit şi cel de al doilea, să raporteze un frumos buchet de realizări în cinstea Conferin­ţei Naţionale a partidului. Ga­ranţie stă însufleţirea cu care se desfăşoară întrecerea socialistă — în care s-au evidenţiat for­maţiile secţiilor din Fîntînele, de panouri mari, de terasii, de la întreţinere, conduse de inginerul Viorel Ţibrea, subinginerul Sza­bó Andrei, maiştrii Ioan Toma, Augustin Giurcă, Czinczig Pavel şi maistrul principal Augustin Stoica. M. BARDAŞANU Operativitate maximă la prăşitul manual al porumbului! In acest an, multe unităţi a­­gricole din judeţ s-au angajat să obţină producţii mari la po­rumb, sfeclă de zahăr şi la alte culturi. In momentul de faţă principala condiţie a realizării acestui obiectiv este întreţinerea exemplară a culturilor pentru a­­sigurarea celor mai bune condi­ţii de creştere şi dezvoltare. Cum se desfăşoară această lucrare în judeţul nostru şi cu ce rezul­tate? Pînă ieri, sfecla de zahăr a fost prăşită a treia oară pe 3.250 de ha, adică pe 30 la sută din plan, iar porumbul a fost prăşit mecanic pe 51.610 ha şi ma­nual pe 31.051 ha, reprezen­tând 95 şi respectiv 57 la sută din suprafeţele planificate. Dar, praşila manuală a porumbului este mult rămasă în urmă faţă de cea mecanică şi faţă de pe­rioada în care ne aflăm. In uni­tăţile aflate în consiliul agroin­dustrial Fărăgău, de exemplu, abia au fost prăşite manual 543 de ha de porumb, (14 la sută din suprafeţele cultivate), sau în unităţile din consiliul Bahnea doar 25 la sută, rămieri în Urmă înregistrîndu-se şi în uni­tăţile consiliilor agroindustriale Sighişoara, Reghin şi în altele cu realizări de pînă la o treime din sarcinile stabilite. Faptul că in cooperativele agricole din consi­liile Tîrgu-Mureş şi Iernut au fost prăşite 63 la sută din su­prafeţele planificate, sau nu cele din Sărmaşu şi Dumbrăvioara — 57 la sută denotă că, acolo unde forţele au fost mobilizate din vreme şi s-a lucrat organizat,­ lucrările au avansat într-un ritm corespunzător cu tot timpul mai puţin favorabil, şi demonstrează că şi în celelalte unităţi se pu­tea face mai mult, întrucît ne aflăm într-un moment decisiv pentru recolta acestui an se cer pretutindeni, şi îndeosebi acolo unde lucrările sunt mult întîr­­ziate, măsuri energice pentru mobilizarea tuturor forţelor şi accelerarea la maximum a lu­crărilor de întreţinere. Asemenea măsuri se cer luate şi în unităţile consiliului agro­industrial Band unde prăşitul porumbului a ajuns la 40 la sută din plan, aproape 1.600 de hec­­tare aşteptînd să fie prăşite în­­că manual de către cooperatori. Mecanizatorii au reuşit să exe­cute prima praşilă mecanică pe aproape întreaga suprafaţă şi să treacă pe unele sole la efectua­rea celei de-a II-a praşile me­canice. Chiar dacă praşila ma­nuală nu se execută pe întreaga suprafaţă cultivată întrucît u­­nele suprafeţe cu porumb se lu­crează complet mecanizat, coo­peratorii mai au mult de lucru şi trebuie să se mobilizeze ener­gic pentru efectuarea neîntîrzia­­tă a lucrării. Spre exemplu, la CAP Fînaţe, din cele 377 ha cultivate cu porumb abia au fost prăşite manual 45 ha, iar la Oroi din 310 ha însămînţate au fost prăşite pînă la aceeaşi dată doar 50 ha, în timp ce în ma­joritatea celorlalte cooperative din consiliu realizările la zi se situează în jur la 50—60 la sută din plan şi lucrările se desfă­șoară într-un ritm corespunză- V. ORZA 1Continuare în nas. a 4-a» ff Anul XXXVIII ff Nr. 135 (9.064) V­ ff Miercuri, H I­ 10 iunie 1987 V, 4 pagini fi V 50 de bani JV Largă participare cetăţenească la gospodărirea şi înfrumuseţarea localităţilor • Gospodărirea — acţiune a tuturor oamenilor, în toate ano­timpurile anului. • Acum, o cit mai largă participare a cetăţeni­lor la înfrumuseţarea localităţilor judeţului.­­ In multe comune, spiritul gospodăresc este încă... în hibernare! • Deputaţii, asocia­ţiile de locatari, comitetele de cetăţeni să dovedească mai multă iniţiativă în finalizarea acţiunilor de gospodărire. Capricios şi acest început de vară 1987! Dar, cu necesitate, pe agenda consiliilor populare tre­buie înscrisă şi finalizată una din priorităţi: gospodărirea şi în­frumuseţarea aşezărilor. Bunii gospodari au trecut demult la treabă, realizînd bună parte din programele adoptate, împreună cu cetăţenii, în sesiunile consi­liilor populare, în adunările ce­tăţeneşti, în cadrul „Tribunei democraţiei“. — Ce s-a întreprins, concret, în localitatea dumneavoastră, în această privinţă? Un prim răspuns îl consem­năm de la tovarăşul Mihai Chi­­riac, prim-vicepreşedinte al co­mitetului executiv al Consiliului popular municipal Sighişoara. — După cum se ştie, munici­piul nostru „trece“ la ora de faţă prin ample transformări e­­dilitar-gospodăreşti. Se constru­ieşte mult, ansamblurile de lo­cuinţe, complexele comerciale şi, într-un viitor nu prea îndepăr­tat, construcţia noului centru ci­vic vor dimensiona note distinc­te ale aşezării de pe Tîrnava Mare. In acest amplu proces, municipalitatea urmăreşte cu a­­siduitate ca oraşul să arate, cît mai frumos, cît mai bine gospo­dărit. Practic, toate lucrările de gospodărire, ce le-am hotărît îm­preună cu oamenii, au fost re­partizate în toate cele 33 de cir­cumscripţii electorale ale oraşu­lui. Volumul lor, în acest an, se ridică la peste 10 milioane de lei. O mare parte au fost finali­zate sau sînt în curs de defini­tivare: s-a lucrat la despotmoli­­rea cursurilor Tîrnavei, a pîrîu­­lui Cîinelui, Şaeşului, a Heste­­şului; parcurile, zonele verzi au MIHAI BOC­AI (Continuare în pag. a 4-a) Sovata, mereu mai frumoasă, mai ospitalieră.­­ Foto: ŞTEFAN MESAROȘ „Joanieii în anii de lumina" Sub acest generic a avut loc, ieri, in incinta Casei de cultu­ră, a ştiinţei şi tehnicii pen­tru tineret, în organizarea Con­siliului judeţean al Organizaţi­ei pionierilor şi a Inspectora­tului şcolar judeţean Mureş, sesiunea judeţeană de refera­te şi comunicări a pionie­rilor, prefaţată de vernisajul ex­poziţiei de creaţie tehnică „Start spre viitor“ şi a celei intitulată „Ce pot face două mîini dibace“, realizată de şoimii patriei. Manifestarea, remarcabilă din punct de vedere valoric şi or­ganizatoric, s-a bucurat de pre­zenţa tovarăşului Ioan Ungur, prim-secretar al Comitetului ju­deţean Mureş al PCR, a tovară­şei Angela Isăroiu, secretar al Comitetului judeţean al PCR, a altor reprezentanţi ai organelor de partid şi de stat. Au partici­pat, de asemenea, cadre didac­tice şi elevi, un numeros public. Momentul de deschidere a lu­crărilor în plen a fost marcat, de asemenea, de cuvîntul cald, de salut şi apreciere a realiză­rilor prezentate, rostit de tova­răşul Ioan Ungur. Importanţa e­­venimentului a fost subliniată de Cruciţa Floarea Stoica, pre­şedinte al Consiliului judeţean al Organizaţiei pionierilor, Ana Chinezu, inspector şcolar gene­ral adjunct şi pioniera Bianca Trifu, de la Şcoala generală nr. 17. Astăzi, de la ora 9, în aceeaşi incintă, va avea loc faza jude­ţeană a acţiunii „Porumbelul păcii“, urmată de sesiunea jude­ţeană de referate şi comunicări a cadrelor didactice, cu tema: „Contribuţia Organizaţiei pionie­rilor şi a organizaţiei Şoimii pa­triei, la educarea comunistă, pa­­triotic-revoluţionară a pionieri­lor şi şoimilor patriei“. Reportajul nostru „Casă“ primitoare, cu mulţi copii Să întoarcem roata timpu­lui şi s-o oprim în anul 1953, în septembrie a acelui an în­depărtat îşi deschide porţile Casa de copii şcolari din Miercurea Nirajului, unitate de învăţămînt mutată aici din Tîrgu-Mureş. Instalată in clă­direa fostului tribunal distric­tual, un edificiu impozant, u­­nitatea şcolară, prezenţă ine­dită pe valea Nirajului, deci, unitatea şcolară a devenit o „casă“ primitoare pentru cei 120 de copii ai ţării, adunaţi aici într-o mare familie. Era începutul actului umanitar de ocrotire a copilului, propriu anilor socialismului, pe care-l simţeau aceşti copii lipsiţi, prin forţa împrejurărilor, de grija părintească. ... Şi anii s-au dus rînd pe rînd intrînd în „tunelul tim­pului“, aşa cum s-au dus în viaţă şi cei peste 1.400 de copii ocrotiţi, educaţi, instru­iţi din 1953 la Miercurea Ni­rajului, într-o zi a lui Florar, ceva mai darnică in căldură, iată-ne la Casa de copii şco­lari din Miercurea. Nu fără o anumită curiozitate, pătrun­dem in spaţiul de viaţă, de suflet al „casei“, însoţit de Marin Căldărariu, unul dintre primii copii veniţi de pe pla­iuri moldave la Miercurea, şi unul dintre primii absolvenţi de liceu din istoria mai „no­uă“ a „casei“, facem cunoştin­ţă cu învăţătoarea Magyari Maria, a cincea directoare din istoria „casei“, cu educa­torul Ioan Crişan. Este pre­zent aici şi Arcadie Curcubet, fost director al „casei“, acum secretar adjunct cu probleme de propagandă al comitetului comunal de partid. Gazde a­­mabile. Discuţia se leagă re­pede. Pentru început îi lăsăm să dialogheze, să-şi depene a­­mintirile. Foile carnetului de reporter se umplu cu notiţe. „Staţi, staţi aşa. Cine-şi mai aduce aminte de fraţii..." — zice Maria. „îs la Oradea“ — vine răspunsul lui Ioan Cri­şan. „Parcă a fost ieri — spu­ne mai departe Maria. Au venit aici Marin, Puiu, Duli, DORIN BORDA (Continuare în pag. a 2-a) „Ancora de aur" Prezenţi, alături de concu­renţi din 21 de judeţe ale ţării, la Concursul de creaţie şi interpretare (muzică rock) de la Mangalia (ediţia a II-a), membrii grupului de muzică rock „Autostop—MS", al Ca­sei de cultură a sindicatelor din Tîrgu-Mureş s-au clasat pe primul loc, cucerind Ma­rele premiu şi trofeul „An­cora de aur“. Felicitări celor cinci mem­bri ai formaţiei: Petru Dan (chitară solo şi voce), Hen­­ter Lorant (chitară solo şi voce), Ambrus Zsuzsa (orgă şi voce), Eresei Ferenc (chi­tară bas şi voce), Józsi Lász­ló (baterie).

Next